1,304 matches
-
și funcția de mediator chimic propriu unor căi neuronale atât periferice, cât și centrale. La nivel periferic, cantități dozabile se găsesc în ganglionii vegetativi simpatici, plămân, intestin, vase, corpusculii carotidieni, retină etc. Interneuronii mici intens fosforescenți (celule SIF) de la nivel ganglionar simpatic, conțin dopamină producătoare de hiperpolarizare postsinaptică. La nivel central, dopamina reprezintă mai mult de 50% din cantitatea totală de catecolamine cerebrale. Peste 80% din această cantitate se găsește în nucleii bazali și mezencefal. Proiecțiile ascendente mezencefalice prezintă două componente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu punct de plecare fie de la nivelul zonelor reflexogene specifice, fie de la nivelul suprafețelor interoceptive viscerale sau a sensibilității, nespecifice, exteroceptive (termo-algezice) din întregul organism. De la nivelul organelor prevăzute cu funcții vegetative pornesc în permanență impulsuri aferente spre centrii vegetativi ganglionari sau superiori cerebro-spinali care reglează pe cale neuroreflexă eferentă nivelul la care acestea își desfășoară activitatea. Ca acte fundamentale automate indispensabile autoreglării funcțiilor viscerale vitale, reflexele vegetative se produc în majoritatea cazurilor, fără a ajunge la lumina conștiinței, putând fi declanșate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
membranelor musculare sub formă de punți intercelulare în vederea transmiterii mesajelor vegetative din aproape în aproape la întreaga musculatură gastrointestinală și declanșării răspunsului său unitar. În modul acesta, căile sensibilității specifice și nespecifice generale pot declanșa acte reflexe organo-vegetative cu sediu ganglionar, medular, cerebral. În afara modalității neuroreflexe de activare sau inhibare a centrilor organo-vegetativi, un rol important revine stimulării structurilor nervoase centrale, de natură fizică, chimică, hormonală sau farmacologică. Compresia bulbului, de pildă, produsă de o tumoare sau de hipertensiunea intracraniană, se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sensibilitatea viscerală de către terminațiile nervoase libere din parenchimul sau vasele organelor respective. Interoceptorii ca traductori de informații viscerale realizează prin fenomenele electrochimice de depolarizare membranară conversia acestora în influx nervos transmisibil pe căi ascendente la nivelul centrilor reflecși cerebro-spinali sau ganglionari. Reacțiile reflexe reprezentând principala formă de activitate organo-vegetativă, asigură răspunsurile specifice motorii sau secretorii ale viscerelor fără participarea conștientă. Conștiența ia act doar de producerea actului reflex. Cu excepția reflexelor locale de axon, informațiile asupra statusului organelor prevăzute cu funcții vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de activitate organo-vegetativă, asigură răspunsurile specifice motorii sau secretorii ale viscerelor fără participarea conștientă. Conștiența ia act doar de producerea actului reflex. Cu excepția reflexelor locale de axon, informațiile asupra statusului organelor prevăzute cu funcții vegetative sunt transmise fie la nivel ganglionar, fie la centrii coordonatori din sistemul nervos cerebro-spinal pe două principale căi senzoriale: parasimpatice aferente craniene și viscerale, simpatice ganglionare și toraco-lombare. Prin mecanisme cibernetice de autoreglare și control, căile viscerale aferente reprezintă bucla declanșatoare a diverselor tipuri de reacții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
actului reflex. Cu excepția reflexelor locale de axon, informațiile asupra statusului organelor prevăzute cu funcții vegetative sunt transmise fie la nivel ganglionar, fie la centrii coordonatori din sistemul nervos cerebro-spinal pe două principale căi senzoriale: parasimpatice aferente craniene și viscerale, simpatice ganglionare și toraco-lombare. Prin mecanisme cibernetice de autoreglare și control, căile viscerale aferente reprezintă bucla declanșatoare a diverselor tipuri de reacții reflexe intra- și extranevraxiale de coordonare a activității organelor efectoare. Activitatea reflexă ca principală formă de răspuns specific, visceral, leagă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul arborizațiilor terminale sau corpusculilor Vater-Pacini din viscere la stațiile organo-vegetative centrale. Căile sensibilității inconștiente viscerale nu pot fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice. Fibrele vegetative aferente aparțin fie celulei senzitive în „T” din ganglionii spinali, fie formațiunilor ganglionare ale unor nervi cranieni (ganglionii: jugular, nodos, geniculat etc.). În primul caz, terminațiile dendritice străbat fără întrerupere sinaptică plexurile și ganglionii simpatici latero-vertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare, și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante albe. Prelungirea axonală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În general, simpaticul acționează în sens ergotrop, în timp ce parasimpaticul este trofotrop. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatic-parasimpatic nu este în unele cazuri adevărat, ci devine interstimulant sau se transformă în veritabil sinergism. Este cazul atât al mediației colinergice ganglionare simpatice, ca modalitate de declanșare a verigii adrenergice postganglionare, cât și cel al inervației simpatice a glandelor sudoripare, care acționează prin intermediul acetilcolinei. În plus, câteva teritorii electoare având numai inervație simpatică (membrană nictitantă, vasele cutanate și musculare) sau parasimpatică (insulele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular. Spre deosebire de vagul drept a cărui excitație produce bradicardie sau oprirea de scurtă durată a inimii, vagul stâng influențează mai ales conducerea atrio-ventriculară predispunând la blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
compensatoare, alături de ionii de potasiu și plasmakininele formate secundar activării proteazelor (kalicreine) de către adrenalină (Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare, acetilcolina, ca mediator al fibrelor parasimpatice terminale și colinergice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea sa parasimpaticomimetică de tip muscarinic, acetilcolina provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității ritmice a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze și apar potențate de ezerină și inhibate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta participă la producerea vasodilatației compensatoare, împreună cu ionii de potasiu și cu plasmakininele formate secundar activării proteazelor tisulare (kalicreine) de către adrenalină. Contrar catecolaminelor, acetilcolina, făcând oficiul de mediator chimic al fibrelor parasimpatice terminale și simpatico-parasimpatice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea parasimpatomimetică directă provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității contractile a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt însă de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze. Cea de-a doua acțiune a acetilcolinei, excitoganglionară, contribuie la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul lor, interneuronii realizează diverse tipuri de conexiuni excitatorii sau inhibitorii, cu rol integrativ în funcție de neurotransmițătorii eliberați. Reacțiile reflexe se produc în mod predominent pe cale vagală prin intermediul filetelor integrate ale sistemului enteric. II.4.1.2. Sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare și terțiare distribuite sub formă de plexuri ganglionare la efectorii musculari și glandulari locali, acești neuroni sunt dispuși atât între stratul muscular longitudinal și circular în cazul plexului mienteric (Auerbach), cât și în teritoriul submucos în cazul plexului Meissner (fig. 104). Primul exercită controlul primar asupra motilității digestive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Auerbach), cât și în teritoriul submucos în cazul plexului Meissner (fig. 104). Primul exercită controlul primar asupra motilității digestive, iar cel de al doilea participă la autoreglarea fluxului sanguin local, sensibilității mucoasei digestive și activității secretorii a celulelor epiteliale. Neuronii ganglionari ai ambelor plexuri enterice activează prin intermediul unei game variate de neurotransmițători (acetilcolină, noradrenalină, serotonină, oxid nitric) și hormoni locali excitatori (VIP, Substanța P, neurotensină) și inhibitori (somatostatin, enkefaline, GIP) ai potențialelor electrice membranare de tip depolarizant sau hiperpolarizant. Propagarea activității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
departe traiectul nervului auriculo-temporal, ramură a trigemenului, până la glanda parotidă; b) fibrele simpatice (adrenergice), ce pleacă din măduva cervico-dorsală, de la nivelul segmentelor D1-D2 din coarnele laterale. Părăsesc măduva prin rădăcinile anterioare și, pe calea ramurilor comunicante albe, ajung în lanțul ganglionar simpatic, unde fac sinapsa în ganglionul cervical superior. Fibrele postganglionare urmează traiectul ramurii comunicante cenușii și trec fie în nervii micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situați în hilul glandei submaxilare, sau în ganglionul sublingual, în cazul celor care inervează glanda sublinguală; b) fibrele simpatice, ce ies din măduvă prin rădăcinile anterioare ale segmentelor D1-D6, urmează calea simpatică a ramurilor comunicante albe și ajung în lanțul ganglionar simpatic, făcând sinapsa în ganglionul cervical superior, de unde pătrund în glandă odată cu ramificațiile arterelor; • glandele parietale (din obraji, buze, bolta palatină, peretele faringian) primesc inervația secretoare de la nervul glosofaringian. Pe plan funcțional, cele două sisteme de inervație (colinergic și adrenergic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu structurile nervoase simpatice și parasimpatice din întregul organism. Prin intermediul receptorilor angiotensinici (AT1 și AT2), angiotensina II stimulează atât formațiunile nervoase simpatice din hipotalamus, punte, bulb și coloana intermediolaterală din măduva spinării implicate în controlul descărcărilor simpatice, cât și teritoriile ganglionare și efectoare periferice din cord, vase, rinichi, glande, musculatura netedă viscerală etc. La nivelul acestora, angiotensina facilitează transmiterea sinaptică adrenergică favorizând elaborarea de catecolamine. La rândul lor, căile nervoase simpatice acționează asupra multora din glandele endocrine și exocrine. Activitatea crescută
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
catecolamine atât prin mecanism direct, cât și pe cale indirectă nervoasă centrală (după cum se va vedea mai jos). c) Angiotensina II este un modulator al transmisiei nervoase parasimpatice și mai ales simpatice. Ea stimulează eliberarea de acetilcolină atât la nivelul celulelor ganglionare și terminațiilor nervoase colinergice periferice, cât și în sinapsele centrale. De asemenea, facilitează transmiterea simpatică prin acțiune pre- și postsinaptică, crescând sinteza și eliberarea de noradrenalină la nivelul atât al ganglionilor simpatici și al terminațiilor postganglionare adrenergice, cât și la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endocrine clasice și ai sistemului APUD. Efectele SP la nivelul țesutului neuronal sunt mai ales de tip excitator, determinând prin acest mod de acțiune depolarizarea neuronilor postsinaptici din cornul dorsal medular, unele structuri cerebrale (amigdala, neuroni motori corticali, habenulă) sau ganglionare (nucleul senzitiv al trigemenului); efectele reglatoare sunt cel mai frecvent legate de medierea durerii (favorizarea transmiterii), fiind, alături de opioidele endogene (blocanți presinaptici ai SP), una din substanțele-cheie în mecanismul de „gate-control” la nivel medular și supramedular. În același timp însă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
akonală și concentrarea mitocondriilor la nivelul zonei neuronale alterate (Chada și Hollenbeck, 2004). Experimental, s-a demonstrat că NGF activează secreția locală de acetilcolină, stimulând refacerea și dezvoltarea neuronilor lezați. În timp ce NGF s-a dovedit factor de activare a creșterii ganglionare simpatice, antiserul omolog nu a determinat fenomenele inhibitorii scontate de simpatectomie imunologică. La om, efectele neurotrofe ale NGF au fost încercate cu rezultate favorabile atât în tratamentul stroke-ului și unor boli neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer) în priză nazală, cât și în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale buzelor, limbii, palatului, pleoapelor și a mucoasei bucale, asociate cu tumori neuroendocrine (feocromocitoame, carcinom medular tiroidian, ganglioneuromatoză intestinală). Manifestările vegetative sunt reprezentate de xeroftalmie, constipație, diaree și vărsături. Histopatologic, reprezintă consecința hipertrofiei și proliferării anormale a neuronilor și celulelor ganglionare asociată sub numele de ganglioneuromatoză (Carney și colab., 1978). Boala Machado-Joseph Se mai numește ataxie spinocerebeloasă de tip 3. Este o ataxie ereditară extrem de rară, cauzată de mutații ce duc la degenerescența celulară a neuronilor creierului posterior (hipotalamus, talamus, trunchi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
constipație cronică. Frecvența medie a bolii este de 1 la 5.000, cu un număr mai mare de cazuri la băieți decât la fete. Denumită și megacolon aganglionar, boala devine manifestă încă din prima copilărie, fiind datorată absenței formațiunilor nervoase ganglionare de la nivelul musculaturii netede a colonului recto-sigmoidian. La baza distensiei și dilatației anormale a segmentului terminal al intestinului gros și constipației cronice însoțitoare stă absența celulelor vegetative ganglionare indispensabile declanșării contractilității ritmice a musculaturii colonului rectal și expulzării conținutului fecal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
boala devine manifestă încă din prima copilărie, fiind datorată absenței formațiunilor nervoase ganglionare de la nivelul musculaturii netede a colonului recto-sigmoidian. La baza distensiei și dilatației anormale a segmentului terminal al intestinului gros și constipației cronice însoțitoare stă absența celulelor vegetative ganglionare indispensabile declanșării contractilității ritmice a musculaturii colonului rectal și expulzării conținutului fecal. În lipsa celulelor nervoase ale plexurilor enterice Meissner și Auerbach ale colonului distal nu se poate realiza reflexul de defecație, compromițând realizarea defecației periodice. Pe plan etiopatogenic s-a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hiperalgice datorită implicării receptorilor serotoninergici însoțite de stupoare, bradicardie, hipotensiune și hipotermie (Ackerman, 1974). III.1.3.3. Afecțiuni inflamatorii Sindromul Landry-Guillain-Barré (LGB) Ganglionii simpatici prezintă grade diverse de implicare în LGB, variind de la infiltrate perivasculare inflamatorii reduse în parenchimul ganglionar până la demielinizarea inflamatorie a elementelor preganglionare. Semnul patognomonic al sindromului LGB clasic este demielinizarea mediată de macrofage, în care macrofagele penetrează teaca Schwann și rup bucățele mici de mielină. Este considerat a fi o afecțiune acută autoimună, cu reacție inflamatorie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]