8,861 matches
-
consimțământul pentru garanția care va fi acordată Finanțatorilor Principali asupra fluxurilor de venituri din contractul de PPP (și anume, Plata de Disponibilitate și, în cazul mecanismelor cu finanțare mixtă, Tariful de Utilizare), precum și consimțământul pentru cesiuni către asigurători și garanți la plata creanțelor;și (5) dreptul Finanțatorilor Principali de a nova drepturile și obligațiile Societății de Proiect rezultate din contractul de PPP către o Societate de Proiect înlocuitoare. Termenii Acordului Direct sunt, în general, negociați intens, iar Finanțatorii Principali vor
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294934]
-
dreptul la un proces echitabil, art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii și art. 134 alin. (4) potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției“. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul cauzei
DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295129]
-
nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14. ... 29. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar competența instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295129]
-
nr. 77/2016, Curtea reține că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, decizie interpretativă, nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, condițiile în care dispozițiile legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normei juridice care a fost exclus
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
sau, după caz, a încetării contractului de credit), efect legitimat inclusiv prin jurisprudența Curții Constituționale, nu subzistă în cazul în care se formulează o notificare vădit inadmisibilă, așa cum este notificarea de dare în plată din prezenta cauză, prin care garantul ipotecar a solicitat stingerea obligațiilor unui profesionist care, prin definiție, nu poate beneficia de procedura prevăzută de Legea nr. 77/2016. Așadar, în acest context, legea este neclară și aptă să genereze interpretări diferite, contrar exigențelor prescrise de Legea fundamentală, transpuse
DECIZIA nr. 99 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300373]
-
la admiterea definitivă a contestației formulate de către creditor împotriva notificării de dare în plată, în condițiile art. 7 din lege, moment de la care se poate relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară, atât împotriva debitorului, cât și împotriva altor garanți personali sau ipotecari. ... 10. Se consideră că în lipsa unei dispoziții legale exprese care să reglementeze ipoteza notificărilor succesive, în practică au fost oferite interpretări contradictorii ale textelor criticate, creându-se o stare de arbitrar și impredictibilitate a raporturilor juridice
DECIZIA nr. 99 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300373]
-
paragraful 20). ... 22. Prin urmare, întrucât Legea nr. 77/2016 nu privește situația persoanelor juridice, rezultă că ea nu are nicio incidență cu privire la contractele de credit încheiate de acestea, indiferent că a fost constituită o garanție ipotecară de către garanți persoane fizice. ... 23. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor (...) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță
DECIZIA nr. 99 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300373]
-
fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece legea criticată nu se aplică în cauză, notificarea de dare în plată fiind formulată de un garant al unei persoane juridice. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.526/281/2020, Judecătoria Ploiești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
ansamblul său. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în cauza de față contractul de credit a fost încheiat între o societate și Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, iar persoana care a formulat notificarea de dare în plată este garant al societății. ... 21. Referitor la situația în care parte la contractul de împrumut a fost o societate, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
423 din 8 iunie 2017, paragraful 20). ... 25. Întrucât Legea nr. 77/2016 nu privește situația persoanelor juridice, se reține că actul normativ nu este aplicabil contractelor de credit încheiate de acestea, indiferent că a fost constituită o garanție de către garanți persoane fizice. ... 26. În concluzie, Curtea reține că dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, astfel încât excepția de neconstituționalitate ridicată urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. ... 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
nr. 11 la Ghidul Solicitantului Program cheie 7 Fondul pentru modernizare Către: MINISTERUL ENERGIEI (adresa completă) Acord ipotecă nr. ... Către: Societatea ............, Împrumutat și Garant ipotecar (se va păstra "și Garant ipotecar" în cazul în care există identitate între împrumutat și garant) (se menționează societatea care aplică pentru acest program, dacă aceasta este alta decât societatea care deține în proprietate terenul/construcția pe care se implementează proiectul, se include în adresă și societatea care este proprietară). Sediul social: ................ J...../....../......, CUI ........... Societatea .............., Garant ipotecar
GHID din 21 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299592]
-
nu se poate vorbi despre o simplă opțiune a legiuitorului dacă prin inacțiunea acestuia sunt încălcate norme constituționale, astfel că viciul de neconstituționalitate sesizat nu poate fi ignorat de Curtea Constituțională, care, în virtutea art. 142 din Legea fundamentală, este garantul supremației Constituției, ceea ce presupune, printre altele, verificarea conformității întregului drept cu Constituția (a se vedea în acest sens Decizia nr. 222 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2023
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
din Constituție nu reglementează expres atribuția Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești, ci reglementează că acesta îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Această dispoziție constituțională stabilește că, pe lângă atribuțiile cu consacrare constituțională ale Consiliului Superior al Magistraturii, acesta poate avea și atribuții de natură legală, circumscrise rolului său prevăzut de art. 133 alin. (1) din Constituție. Prin urmare
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
se ajunge la denaturarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii“ (a se vedea Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). Așa fiind, „Consiliul Superior al Magistraturii, ca garant al independenței, conform art. 133 alin. (1) din Constituție, are, potrivit Legii sale organice nr. 317/2004, atribuții referitoare la apărarea judecătorilor și procurorilor împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
autoarea acesteia susține că dispozițiile art. 1.060 alin. (1) din Codul de procedură civilă și cele ale art. 61^1 din Legea nr. 101/2016 sunt neconstituționale, în măsura în care pentru constituirea cauțiunilor prin scrisoare de garanție, adică prin aducerea unui garant, este necesară exprimarea acordului autorității contractante în cadrul procedurii de achiziție publică. Autoarea excepției susține că scrisoarea de garanție reprezintă tocmai o declarație, un angajament prin care emitentul se obligă să garanteze până la nivelul sumei stabilite de instanță, iar
DECIZIA nr. 376 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274584]
-
de la depunerea cauțiunii autoritățile contractante. ; ... – Art. 1.060 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „La cererea debitorului cauțiunii, instanța poate încuviința, cu acordul expres al beneficiarului cauțiunii, ca în locul bunurilor arătate la art. 1.057-1.059 să fie adus un garant.“ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege sunt invocate normele constituționale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică și în art. 135 - Economia
DECIZIA nr. 376 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274584]
-
art. 1.060 alin. (1) din Codul de procedură civilă se prevede că, la cererea debitorului cauțiunii, instanța poate încuviința, cu acordul expres al beneficiarului cauțiunii, ca în locul bunurilor arătate la art. 1.057-1.059 din același cod să fie adus un garant. ... 14. În acest context, Curtea a reținut că dispozițiile legale privind constituirea cauțiunii și prin alte instrumente financiare, diferite de numerarul depus la Trezoreria Statului, care sunt limitate prin lege ca formă și care se pot constitui numai cu acordul
DECIZIA nr. 376 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274584]
-
au fost mutate în sarcina secțiilor, astfel că dispozițiile art. 29 alin. (5) - (8), criticate în cauza de față, nu se mai pot aplica în cazul hotărârilor pronunțate de secțiile CSM. În consecință, este afectat rolul constituțional al CSM de garant al independenței justiției, atribuit de art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală, rol ce nu poate viza doar o secție a CSM, deci o activitate desfășurată „în cerc restrâns“ care include aspecte esențiale ale drepturilor și carierei judecătorilor și procurorilor
DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277167]
-
alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 124 alin. (1) cu referire la principiul legalității în activitatea de înfăptuire a justiției și ale art. 133 alin. (1) potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, Curtea observă că, prin Legea nr. 234/2018, legiuitorul a adus o serie de modificări esențiale de concepție asupra modului de funcționare și organizare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM
DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277167]
-
Secția pentru procurori -, Legea nr. 234/2018 a introdus filosofia separării carierelor în cadrul celor două ramuri ale magistraturii, astfel că o serie dintre atribuțiile pe care anterior le exercita plenul CSM, ca autoritate unică prevăzută de Constituție cu rolul de garant al independenței justiției [art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală] au fost distribuite celor două secții ale CSM, în mod corespunzător. Legea nr. 234/2018 a fost supusă în două rânduri controlului de constituționalitate anterior promulgării, Curtea luând act, prin Decizia
DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277167]
-
referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 124 alin. (1) și ale art. 133 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că acestea nu sunt de natură să demonstreze modalitatea în care textele de lege criticate contravin principiilor înfăptuirii justiției sau rolului de garant al independenței justiției al CSM, iar Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în formularea unor critici pertinente în sensul arătat, astfel că normele constituționale invocate sunt lipsite de incidență în cauză. ... 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277167]
-
României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). Prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, Curtea, pornind de la rolul constituțional al Consiliului de garant al independenței justiției recunoscut de art. 133 alin. (1) din Constituție, a arătat că „proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecătorilor și procurorilor (care cuprind dispoziții referitoare la drepturile și
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații», ceea ce este inadmisibil. Consiliul Superior al Magistraturii, ca parte componentă a autorității judecătorești, potrivit dispozițiilor Legii fundamentale, cu rol de garant al independenței justiției, nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare, fără a fi afectate valori constituționale precum statul de drept sau principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. Prin urmare, Curtea apreciază că
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
timp de mai bine de 14 ani s-a considerat necesar ca orice decizie finală a CSM în materia carierei și drepturilor judecătorilor și procurorilor să poată fi dată de plenul CSM, ca autoritate de rang constituțional cu rol de garant al independenței justiției, și timp de mai bine de 13 ani s-a considerat necesar ca orice executare a unei hotărâri a plenului CSM să fie suspendată de drept prin exercitarea căii de atac în justiție, judecătorul sau procurorul vizat
DECIZIA nr. 199 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287826]
-
până la pronunțarea instanței, este posibil ca până la acest termen concursul să se termine fără ca judecătorul sau procurorul să poată participa. ... 13. Prin urmare, dispozițiile criticate nu numai că nu contribuie la realizarea rolului constituțional al CSM de garant al independenței justiției, ci permit ca însuși CSM - atunci când acționează într-o formulă incompletă, prin secțiile sale - să afecteze independența justiției. ... 14. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, se susține că, prin păstrarea cuvântului „plenului
DECIZIA nr. 199 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287826]