7,151 matches
-
orgoliul pe care Sebastian nu se poate împiedica a și-l da în vileag. într-un rînd dejunează cu N. Carandino la "Capșa", invitat de criticul dramatic pentru o convorbire "de afaceri". I se propune să fie redactor la o gazetă pregătită de Carandino împreună cu Zaharia Stancu. Reacția e scorțoasă: "I-am spus că nu fac gazetărie. Dar de ce nu i-am spus cît de insolentă mi se pare propunerea? Ce dracu! Asta e "măsura" mea de scriitor? I se poate
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
editează împreună cu același prieten, Serge Moscovici, o revistă pe care PCR o desființează. E prima sa încercare de a introduce "lettrismul" în literatură, o continuare a DADAismului (plus experiența lui Apollinaire). în 1945 colaborează cu A.L. Zissu, scrie la gazeta sionistă "Mântuirea", iar în luna august a aceluiași an părăsește definitiv România. Se oprește în Italia, îl cunoaște pe Ungaretti, care îi dă o scrisoare de recomandare către Jean Paulhan, viitor academician francez, astfel că ajunge în mult-visatul Paris. La
Isidore Isou (1925-2007) by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9344_a_10669]
-
delicatesă. Cel pe care-l știm, veți zice. Nu tocmai, spune Marin Bucur în prefața care ni-l dă înapoi pe Caragiale în draft - un cuvînt care i-ar fi plăcut, de bună seamă, lumii lui de berării. Scrisul la gazetă stîrnea, în secolul XIX tîrziu, plăcerea efemerului. Întrebuințarea cu bună știință a unor energii - de multe ori uriașe - pentru ceva care n-o să țină, și care nu se va antologa, peste vreun an sau doi, în volum. Manuscrisul-arlechino pe care
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
nu sînt gîndite ca o operă, nici măcar ca un apendice la ea. Exersarea discuției, într-o lume în care se vorbește enorm, e doar un semn de sănătate civică. Firește, cercul conversației nu se închide pe fapte, ci pe comentarii. Gazetele își dispută una alteia unghiul bun de vedere, rămînînd să se certe la nesfîrșit asupra cutărui sau cutărui amănunt. Flecăreală, ați putea crede. Da și nu, fiindcă impresia că nu poate scrie oricine orice, fiindcă ceilalți sînt acolo să contrazică
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
de reconstituire a Partidului social-democrat și a sindicatelor, el fusese, de exemplu, unul din cei patru secretari ai prezidiului și prezentase moțiunea despre sindicate), S. Schafferman are amintiri mai ales despre manifestările publice ale acestui activism. Dacă există consemnări în gazetele epocii de unde rezultă că tînărul Istrati (avea 25 de ani în 1909) ținea deseori discursuri mobilizatoare muncitorilor din port, evocarea lui S. Schafferman îl prezintă în acțiune. Oratorul de mase Istrati pare să aibă o strategie a intervențiilor, vorbește de
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din Bălănești a format asociația de cumpărare a pădurii dr. Urbeanu și a moșiei Lascar din satul Viezureanu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de la Naționala Ciornei, de unul din foștii ei proprietari - semnătură indescifrabilă): Scrisori fără adresă. Avînd structura eterogenă, aranjată repede în jurul unor titluri cu clenci, a publicisticii, Scrisorile... nu pierd nici din tăria ei. Primul grupaj are un heading (sic!) de gazetă contemporană - venind, firește, din partea subțire a presei și a publicului: Valul de vulgaritate. Însă, nu despre ce ne-am fi așteptat, dovadă că mutația titlurilor de ziar funcționează, totuși, e vorba. Articolul e despre poezia naivă, scrisă de țărani și
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
23-26 iulie, 1993, p. 1. 2 Se creează un nou simț, în Credința, 2 februarie 1934. 3 Cenzura cărților, în Vremea, an IX, nr. 461, 1 noiembrie 1936. 4 C. C. Giurescu, Jurnal de călătorie, Ed. Sport-Turism, 1977, p. 143. 5 Gazeta literară, nr. 3, 20 ianuarie 1955, p. 1. 6 Nichifor Crainic, Un sexolog maniac, în Glasul Patriei, 10 septembrie 1963. 7 Boda en el cielo, Ed. Rousel, Barcelona, 1995, pp. 64, 170, 209. Vezi nota traducătorului de la p. 64. 8
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
din urmă, primul, în ordine cronologică, a fost, se pare, Alexandru Sahia. Oricum, el a pus problema în chipul cel mai direct și lui îi va răspunde "acuzatul". De la poziția acestuia deci se cuvine să înceapă discuția. Tînărul redactor al gazetei "Rampa" își începe articolul 12 cu constatarea că există "oameni cari pentru a părea extraordinari depun toate eforturile". Un exemplu elocvent în acest sens ar fi fost Paul Sterian, care tipărise anterior o carte de versuri - Al Sfintei Cuvioase Paraschiva
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
era Tipul. Un tip e și Rosetti, trecînd prin istorie cu alinturi de mucalit. Cu o anume vocație a qui pro quo-ului, excelent dată de gol în pasajul despre (h)omonimii. O mică enciclopedie a pseudonimului, care încurcă treburile prin gazete și întreține fabula literară. Încheiată așa: "Și acu, dacă micul meu studiu v-a plăcut, să știți că eu mi's, cum zice Ardeleanul, Radu D. Rosetti. Dacă nu, - eu n-am fost eu - cum s-a scuzat odată Nicolae
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
capitolul următor: "}ara Miticilor nu e România contemporană lui Caragiale. E România mofturilor contemporane lui. Și a moftangiilor aferenți." Sau, mai făcând un salt de câteva zeci de pagini: "țara Miticilor nu e România contemporană lui Caragiale. E România din gazetele contemporane lui Caragiale, între care și cele la care scrie el însuși". Și în continuare: "}ara Miticilor nu e România contemporană lui Caragiale. E România din spectacolele contemporane lui Caragiale. Comedianți și public evoluează deopotrivă sub ochiul de regizor al
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
nu va tulbura întrucâtva apele. Adică dacă ne vom rezuma să ne lăsăm seduși de poveste și de găselnițe, dacă vom contabiliza alături de autoare prezențele și nuanțele unui cuvânt cu dus-întors cum e "comédie", dacă vom lua enorma listă de gazete din scrierile caragialești în sensul ei propriu și-o vom include într-un lapidar who's who al epocii. Care e - de fapt - tehnica subtilă a Ioanei Pârvulescu și de ce trebuie ea corect decriptată? Primul pas e cel al documentării
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
și îi răpește libertatea morală 4. Despre foileton, Sebastian are mereu cuvinte elogioase, punându-l la temelia construcției culturii românești, prin faptul că a suplinit o vreme funcția cărții și a revistei: "ideile noastre au fost nevoite să circule cu gazeta, odată cu vestea ultimei critice și în vecinătatea editorialului politic"5. Pentru scriitorul veritabil, gazetăria nu ucide stilul, îi consolidează autenticitatea, după cum calofilia este oriunde păgubitoare. Nici moralitatea nu-i o chestiune de caracter; prejudiciul se produce numai în cazul unui
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
zodia provizoratului și improvizației. Exempli gratia: dacă un doctor a descoperit leacul unei boli grave, nu se va angaja la un studiu sever controlat, ci mai lesne va ține o conferință, unde să fie fotografiat, și va publica într-o gazetă două articole; merge un literat român într-o țară străină și află ceva nou și important, se mărginește să scrie câteva articole de jurnal etc. În fine, spune Sebastian, gazetăria în sensul superior al cuvântului îndeplinește câteva cerințe valabile întotdeauna
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
Protagonistul romanului fiind unul și același cu autorul lui, descrierea întâmplărilor prin care a trecut este sinonimă cu rememorarea, iar transcrierea acestor experiențe - cu o coborâre, asumată, în sine însuși. La Biblioteca Academiei, scriitorul arhivist își împarte timpul între lectura gazetelor vechi și creionarea unor scene intens-personale; după care, ieșind la aer liber și peregrinând pe Bulevardul atât de bine cunoscut, el peripatetizează de unul singur, descoperindu-se, văzându-se, citindu-se la diferite vârste. Între tihna Bibliotecii și libertatea Crâșmei
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
Iordăchescu Ionuț În timp ce majoritatea ziarelor și televiziunilor din Rusia se întreg în teorii ale conspirației despre tragedia aviatică din Ucraina, o publicație tipărește o ediție care cu siguranta îi va enervă pe șefii propagandei Kremlinului. Ziarul liberal Novaya Gazeta a cerut scuze pe prima pagină Olandei, care a pierdut 193 de cetățeni în incidentul aviatic din Estul Ucrainei. "Iartă-ne, Olanda", titrează ziarul. Novaya Gazeta este unul dintre puținele - dacă nu chiar ultimul - ziar liberal din Rusia. Are un
Avion prăbușit în Ucraina: Primă pagină incredibilă a unui ziar rus by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77389_a_78714]
-
ediție care cu siguranta îi va enervă pe șefii propagandei Kremlinului. Ziarul liberal Novaya Gazeta a cerut scuze pe prima pagină Olandei, care a pierdut 193 de cetățeni în incidentul aviatic din Estul Ucrainei. "Iartă-ne, Olanda", titrează ziarul. Novaya Gazeta este unul dintre puținele - dacă nu chiar ultimul - ziar liberal din Rusia. Are un tiraj redus și se limitează la publicul din Moscova. Anna Politkovskaya, legendarul reporter de teren care a relatat despre ororile operațiunii militare ruse în Cecenia, a
Avion prăbușit în Ucraina: Primă pagină incredibilă a unui ziar rus by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77389_a_78714]
-
puținele - dacă nu chiar ultimul - ziar liberal din Rusia. Are un tiraj redus și se limitează la publicul din Moscova. Anna Politkovskaya, legendarul reporter de teren care a relatat despre ororile operațiunii militare ruse în Cecenia, a scris pentru Novaya Gazeta. Ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, este acționar al ziarului.
Avion prăbușit în Ucraina: Primă pagină incredibilă a unui ziar rus by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77389_a_78714]
-
fost invitat luni la emisiunea realizată de Cătălin Striblea la România TV. Mirel Palada a zis că astăzi a auzit două lucruri care i s-au părut fabuloase. Am auzit două chestii fabuloase în această seară... demne de pus la gazeta de perete. Prima se referă la această bătălie între partidele de dreapta: cine, de fapt, are înțelegerea secretă cu PSD-ul? Traian Băsescu se înțelege cu PSD-ul... Este fabuloasă chestia asta... Cine a mai pomenit așa ceva? Lăsând gluma la
Mirel Palada: Am auzit două lucruri fabuloase by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/82059_a_83384]
-
fost invitat luni la emisiunea realizată de Cătălin Striblea la România TV. Mirel Palada a zis că astăzi a auzit două lucruri care i s-au părut fabuloase. Am auzit două chestii fabuloase în această seară... demne de pus la gazeta de perete. Prima se referă la această bătălie între partidele de dreapta: cine, de fapt, are înțelegerea secretă cu PSD-ul? Traian Băsescu se înțelege cu PSD-ul... Este fabuloasă chestia asta... Cine a mai pomenit așa ceva? Lăsând gluma la
Mirel Palada: Am auzit două lucruri fabuloase by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/82058_a_83383]
-
sportiv" fusese inserat un articol publicat de Petru Comarnescu anterior, așijderea sub un pseudonim, dar sub unul asupra căruia nu mai există nici o îndoială - Radu Veniamin. Acest articol, intitulat Balcicul pictural, constituia chiar debutul tînărului în presa "mare", produs în gazeta ieșeană "Lumea. Bazar săptămînal"10. Identificarea articolului menționat în corpul "romanului sportiv" nu numai că rezolvă definitiv problema paternității Tragicei vieți..., dar, mai mult, dezvăluie și o "implicare" a autorului în el, de neconceput într-un roman popular sau "de
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
însă copios electoral de o populație care, la urma urmei, și-o merită". Ironiile politice, împinse de umoarea bunului simț, brutal contrariat, pînă la sarcasm, abundă în paginile Jurnalului, nutrit în bună parte cu texte apărute inițial în coloane de gazetă (cum ar veni, un jurnalism convertit în jurnal): "Dacă Iliescu ar fi ajuns, printr-un hazard prelungit, după 1989, secretar general al partidului, ca predecesorul său,(...) n-ar mai fi fost nevoit să joace rolul de gigolo democratic, să producă
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
ani de ziarul "Ziua" a fost un anume Victor Roncea. Specializat în denunțuri de cea mai joasă speță, incapabil să folosească alt limbaj decât al urii și minciunii, acest Roncea a dat, în ultimii ani, tonul și a stabilit profilul gazetei la care scria. Deși nu e singurul din redactorii și colaboratorii ziarului, el a mers cel mai departe în arta infamiei și a "dezvăluririlor care nu dezvăluie nimic". Puține din personalitățile reale ale țării (de la Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
un studiu de filologie generală sau de istorie literară, sau de filosofie etc. este un lucru cu totul regretabil. Iată de ce nu prețuim mare parte din critica de azi, profesată de oameni fără cultură sau cu o informație superficială de gazete" (ibidem) sau de Internet, cum am putea adăuga, cu aceeași tristețe, pentru situația actuală. Poate că tinerii critici de astăzi n-ar merita această ingratitudine (cu care am început acest articol) de a fi raportați la G. Călinescu, dar trebuie
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
în care, cu siguranță, se vor recunoaște veleitari, grafomani și toxici reclamagii. Ce se cred, cel puțin, genii neînțelese. Inedit ni se pare călugărul-poet erotic, singurul pe placul Ornelei, poeta depresivă care, prin delațiune, ajunge să publice un grupaj la Gazeta literară. Și, totuși, cea mai emoționantă povestire ni se pare "Eu și amicul Voltaire", în care natatorul, trăind ca de obicei, din expediente (traduceri din engleză despre fluturi) în compania înțeleptului său câine Voltaire, are revelația târzie a unei ființe
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]