687 matches
-
Mihail Pascaly, sufleur și copist la Teatrul Național din București. A ocupat și posturi ca revizor școlar, funcționar la Regia Monopolurilor Statului, profesor la liceul particular ”Sf. Gheorghe” din București, director general al teatrelor (în stagiunea 1888-1889). A debutat în gazetărie la revista ”Ghimpele”, unde a realizat rubricile ”Varietăți” și ”Una-alta” (1873-1875) și la ziarul ” Timpul” (1878-1881), a colaborat la numeroase publicații cu cronici dramatice, schițe, traduceri: ”Albina Carpaților”, ”Convorbiri literare”, ”Epoca”, ”Literatura și arta română”, ”Noua revistă română”, ”Românul
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
Thomas Mann. Astfel, Crohmălniceanu evidențiază o asemănare între "Sfârșit de veac în București" și romanul "Casa Buddenbrook" al lui Thomas Mann. Romanul realizează și o descriere a moravurilor epocii prin intermediul unor situații particulare precum afaceri veroase, activități politice, chestiuni juridice, „gazetăria venală și odioasă”, sărbători, petreceri sau alte evenimente de familie, precum și un bal mascat organizat la Palat cu prilejul Anului Nou, la care își face apariția și regele Carol I cu regina Elisabeta. „Cartea foiește de viață și are o
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
minerale și substanțe hrănitoare. Presupun, însă, că erau foarte bio", scria jurnalistul pe blogul său. Presa s-a schimbat în ultimii 20 de ani Radu Herjeu a debutat în presă la începutul anilor '90, iar de atunci și până acum gazetăria s-a schimbat enorm. "Presa s-a schimbat radical. Nu mai seamănă deloc cu ce se întâmpla în 1993. S-a schimbat nu neapărat în bine. Presa a însoțit societatea în schimbarea ei și, din păcate, mai mult în latura
Radu Herjeu, jurnalist din întâmplare. Gânduri la ceas aniversar - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102056_a_103348]
-
întuneric se află lumină”, „Ca să fi tare, fii singur”, „Trăiască România Mare”, „Ferul, fonta și oțelul”, „Strigoii”, „Întoarcerea unde au fost jurămintele” și „Epilog: Lângă lacul negru, Asfaltit”). Contractul de editare fusese obținut cu mare greutate de un coleg de gazetărie al autorului, când acesta din urmă își pierduse orice speranță că va mai vedea vreodată romanul tipărit. Editura Scrisul Românesc publica la acea vreme în special cărți școlare, precum și literatură scrisă de rude (gineri sau nepoți) ale conducătorilor politici care
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
când revoltat social, când „reacționar odios”, după linia sângelui patern ori matern”, mărturisea Cezar Petrescu în 1929. Ca și Radu Comșa, Cezar Petrescu a absolvit Facultatea de Drept (în 1915), fără să profeseze vreodată deoarece s-a dedicat literaturii și gazetăriei. Nu a fost înrolat la începerea războiului și a ocupat prin examen la 19 septembrie 1916 postul de administrator (girant) de plasă în comuna Mălini din județul Suceava, având îndatorirea de a asigura aprovizionarea cu alimente și furaje a trupelor
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
grandios în care s-a folosit de experiența sa de ziarist. El a observat realitatea din cele mai diverse medii, valorificând observația ambianței umane cu talentul romancierului. Criticul Alex. Ștefănescu scria că „este vorba, în fond, despre o combinație de gazetărie de senzație și literatură melodramatică, scrisă cu vervă și cu o eleganță stilistică bine însușită, practicată firesc”. (Alex. Ștefănescu, "Istoria literaturii române contemporane") Scriitorul și-a grupat romanele și volumele de nuvele pe cicluri, vrând să realizeze o variantă românească
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
studiu, să devină o personalitate autentică a presei românești. A fost jurnalist de politică externă, corespondent de front, șef de secție, editorialist, director și, după '89, proprietarul celui mai important cotidian din România. Dumitru Tinu a creat o școală de gazetărie, a "mirosit" talente, a crescut multe dintre vedetele de azi ale presei românești. Andrei Tinu, fiul jurnalistului care îi duce cu mândrie numele mai departe, a spus că "mulți dintre epigonii și colegii lui Tinu au uitat de el, de parcă
"Moartea ziaristului", o carte care va zgudui societatea. Andrei Tinu, interviu: Mă voi ține de cuvânt by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104505_a_105797]
-
Dan Stanca este cel mai dostoievskian (și eliadesc) scriitor din peisajul nostru literar. De peste trei decenii se luptă narativ cu demonismul, erezia, vinovățiile năucitoare și ispășirile halucinante. Indiferent că-i vorba de mistică, politică, sexualitate, de ocultism, legionarism, alcoolism, alchimie, gazetărie, simbologie sau guénonism, el alcătuiește frenetic scenografii fantaste, șubrezite de ispite abisale, inițieri morbide, deprimism hipnotic, hierogamii și hierofanii delirante. Proza lui pare că rivalizează sufletește cu lupta biblică din Vadul de la Peniel. Imaginați-vă, acum, un «Fenomen Pitești» conjugal
Lecturi incitante pentru mari și mici, la Bookfest by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105467_a_106759]
-
memorabile. ("Mi-a luat două luni să scriu o primă variantă a scenariului și alte patru ca să-l rescriu integral, de două ori", declară regizorul, om de formație filologică, obsedat de scris, și cu o experiență de cîțiva ani în gazetărie.) Personajul principal al filmului e, "practic", modul de a povesti. Privit sub microscop, scenariul își relevă textura densă și alambicată (cele trei "episoade" care compun filmul se învîrt, de fiecare dată altfel, în jurul acelorași povești și personaje, pe care le
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
Academia Română. De numele lui Evanghelie Zappa se mai leagă o prioritate în lumea europeană, și anume resuscitarea, după 1500 de ani, a Jocurilor Olimpice. Acest fapt a intrigat și intrigă, observ, pe Horia Alexandrescu, contemporanul nostru, om priceput în profesiunea lui (gazetăria) și spirit constructiv și justițiar: el vrea să dovedească, între altele, că Evanghelie Zappa este cel care a organizat și finanțat, în 1859, prima Olimpiadă - după o întrerupere de un mileniu și jumătate - nu ilustrul Pierre de Coubertin, în 1896
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
din istoria națională și din viața poporului român icoana crezului său literar. Era vorba de un scriitor care lăsase deoparte și creionul și familia și se înrolase în armată, participase direct în tranșee la operațiuni militare și apoi se dedicase gazetăriei de front. Era vorba de un intelectual care avusese curajul să declare deschis opoziția sa la ideologia nazistă și să se opună tot atât de declarat influenței ideologiei și cercurilor naziste în România. Mai târziu, a fost cel care și-a pierdut
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
acestora a început să se facă simțită în publicații. La emisiunea pomenită am ascultat câțiva colegi de la „Casa Scînteii”, un publicist comentator la „Scînteia tineretului” și un publicist comentator la „Scînteia”, care în acele timpuri reușeau să practice, totuși o gazetărie de calitate; erau apreciați și citiți, deoarece articolele, anchetele, eseurile lor foloseau o limbă românească decojită de învelișurile caustice ale „limbii de lemn”. Amintita emisiune trata subiectul într-un mod dogmatic, ca și cum o melasă neagră acoperea tot ce se scria
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]