2,190 matches
-
Slavici nu va păstra în memoriile sale niciun rând despre această despărțire. La moartea lui Caragiale el va scrie un articol ce va trece ulterior integral în volumul de Amintiri din 1924. Regăsim conturată aici imaginea lui Caragiale de la Timpul, gazetarul talentat, înzestrat cu un acut simț al limbii, extrem de exigent cu ceilalți, dar mai ales cu sine. Slavici recreează atmosfera din redacția ziarului, se oprește asupra momentelor de emulație născută în discuțiile pe teme literare, lingvistice, economice, politice pe care
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la Vaț, Slavici scrie cele zece scrisori adresate unui om tânăr și le dă de la început un titlu definitoriu pentru viața sa: Fapta omenescă. Are patruzeci de ani, e o personalitate a vremii sale atât ca scriitor, cât și ca gazetar. De ceva timp viața sa personală intrase pe făgașul dorit: era soț și tată a doi copii. Pentru tot ceea ce a realizat a cheltuit timp și efort considerabil și a plătit scump fiecare succes ca și fiecare eșec. Închisoarea îi
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
este, de pildă, demonstrația dezvoltată în A doua viață a lui Eminescu, potrivit căreia poetul a fost marginalizat, stigmatizat pe nedrept cu pecetea nebuniei și chiar eliminat fizic printr-o acțiune concertată a liberalilor, exasperați de vehemența și precizia atacurilor gazetarului impenitent de la „Timpul”. Alcătuirea unui asemenea scenariu este o operațiune ingenioasă și tentantă, dar oricând atacabilă, în absența documentelor probatorii ori a mărturiilor clare. SCRIERI: A doua viață a lui Eminescu, București, 1994; Cercul strâmt. Arta de a trăi pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
, Lascăr (pseudonim al lui Sebastian Salmen; 14.X.1908, București - 9.X.1976, București), gazetar, traducător și dramaturg. Este fiul Sofiei și al lui Leonard Salmen, pictor. Frecventează Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvit în 1926, și urmează doi ani la Conservatorul de Artă Dramatică. Angajat al librăriei bucureștene „C. Dobrogeanu-Gherea” (1926-1927), ulterior este funcționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
studiu istoric sau social-politic) ocupă aproape în întregime prima pagină, fiind semnate de Vlaicu Bârna (Lozinca existenței noastre, Problema salvării elitelor) și Vasile Stoica (Între Italia și noi, Mizeriile unei ratificări, Basarabia și ideologia sovietică). Alături de colaboratorii constanți, cei doi gazetari analizează situația politică, morală și spirituală a României într-un moment când înfrângerea Germaniei și a aliaților ei devenea din zi în zi mai evidentă, realizând o radiografie lucidă și echilibrată. Pot fi semnalate și articole semnate de Al. Hodoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
gazetă politică și literară apărută la Iași între 12 decembrie 1871 și 5 iulie 1873; până la 19 februarie 1872 a ieșit de patru ori pe săptămână, iar după această dată de trei ori. Redactor a fost ardeleanul I. S. Bădescu, gazetar experimentat, coleg de redacție peste câțiva ani la „Timpul” cu Mihai Eminescu și prieten al poetului. Pentru un timp direcția și editarea gazetei vor fi asigurate de Theodor Codrescu și apoi de I. M. Codrescu, dar un conflict cu redactorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288485_a_289814]
-
, Vasile (5.II.1908, Cârpești, j. Cahul - 16.V.2002, București), gazetar, memorialist și istoric literar. Este fiul Anastasiei (n. Partenie) și al lui Ion-Iani Țepordei, descendent din răzeși dăruiți de Ștefan cel Mare, după bătălia de la Lipnic, cu o moșie în ținutul Soroca, de la care provine numele familiei. Își începe învățătura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
1928 i se publică o predică în „Luminătorul” din Chișinău, la care va colabora și ulterior, de asemenea la „Raza” și „Cuvânt moldovenesc”, în cotidianul „Calendarul” din București (la invitația lui Nichifor Crainic), unde își va face adevărata ucenicie de gazetar, la „Țara noastră” (redactor responsabil: Alexandru A. Hodoș), „Viața Basarabiei” ș.a. Din octombrie 1930 e director la revista „Studentul”, iar în 1939, când reapare săptămânalul „Raza”, i se încredințează conducerea acestuia, mutându-se la București după ultimatumul din iunie 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
BARBU, Nicolae (15.XII.1921, Iași - 22.V.1985, Iași), critic și istoric teatral, gazetar. Elev la Liceul Național din orașul natal, B. se înscrie, după terminarea școlii, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, luându-și licența în 1946. Nu pășise pragul studenției când, prin 1941, începe să publice în presa locală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
BÂRNA, Vlaicu (4.XI.1913, Crișan, j. Hunedoara - 11.III.1999, București), poet, traducător, prozator și gazetar. Este fiul Mariei (n. Pavel) și al lui Ioan Bârna, țăran. După școala primară din satul natal, frecventează Liceul „Avram Iancu” din Brad. În toamna anului 1932, proaspăt bacalaureat, devine student al Facultății de Litere și Filosofie, secția filologie modernă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
ȘEDRAN, Gavril (pseudonim al lui Gheorghe Gavril Pop; 16.VIII.1941, Turda), poet, traducător și gazetar. Este fiul Anei Ședran (n. Nichita), dactilografă, și al lui Gheorghe Pop, aviator. După absolvirea Liceului „Gheorghe Rakoczi” de la Cluj, din 1959 urmează tot aici Facultatea de Fizică, obținând în 1964 licența în fizică teoretică, și devine cadru didactic la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
mărturia documentară cu ficțiunea. Cea mai importantă carte a lui rămâne scrierea memorialistică Fragmentarium clujean (1987), alcătuită ca un bildungsroman care încadrează și imaginea Clujului de altădată. Evocarea se oprește asupra anilor de școală și de inițiere în meseria de gazetar, de cronicar dramatic și muzical, textul deținând astfel o importantă valoare documentară despre teatrul și presa clujeană interbelică. Efervescența culturală a orașului găsește un ecou puternic în formarea conștiinței artistice a lui S., care își retrăiește tinerețea în scris. Formația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
PETRESCU, Camil (9.IV.1894, București - 13.V.1957, București), prozator, dramaturg, poet, critic și cronicar dramatic, eseist, gazetar. A venit pe lume la spitalul bucureștean Filantropia, ca fiu al Anei (n. Keller) și al lui Camil Petrescu, funcționar de poștă sau ofițer, originar, se pare, din Brăila. Tatăl a murit la numai douăzeci și opt de ani, chiar înaintea nașterii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
aici „nu sunt adepți ai democrației”, ci ai „selecției valorilor”. Periodicul are o pagină literară, cu versuri, proză, articole, recenzii, cronici, semnalări de cărți și reviste. Este publicat și un interviu cu Nichifor Crainic despre regimul carceral de la Jilava, unde gazetarul fusese închis împreună cu alți oameni de cultură, precum Dragoș Protopopescu, sub acuzația de a fi desfășurat activități legionare. În alt număr se dedică două pagini omagierii lui Nichifor Crainic și a lui Dragoș Protopopescu ca victime în numele cauzei naționale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288362_a_289691]
-
o imagine a scriitorului care concurează, venind dinspre latura documentară, celebrul portret al lui Mateiu creionat de G. Călinescu în Istoria... sa. Rod al efortului de editare a publicisticii eminesciene din cadrul monumentalei ediții inițiate de Perpessicius, În căutarea lui Eminescu gazetarul (1983) reunește studiile introductive ale volumelor IX (1980) și XIV (1983), în care rigoarea documentaristică este umbrită de viziunea tezistă impusă de climatul ideologic de la sfârșitul anilor ’70. Astfel, conservatorismul politic al poetului este interpretat, împotriva oricărei evidențe, drept socialism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
1975; Panait Istrati. Dosar al vieții și al operei, București, 1976; J.-J. Rousseau și L. N. Tolstoi. În căutarea vârstei de aur (în colaborare cu Galina Oprea), București, 1978; Fața nevăzută a literaturii, București, 1980; În căutarea lui Eminescu gazetarul, București, 1983. Ediții: Panait Istrati, Opere alese - Oevres choisies, I-VI, ed. bilingvă, tr. Eugen Barbu, pref. edit., București, 1966-1974; Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al existenței, pref. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Panait Istrati”, VR, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
de aur, ST, 1978, 9; Alexandru George, „Mateiu I. Caragiale - un personaj”, VR, 1980, 1; Al. Săndulescu, Mari scriitori ai secolului nostru, CNT, 1980, 4; Mihai Ungheanu, „Fața nevăzută a literaturii”, L, 1981, 10; Pompiliu Marcea, „În căutarea lui Eminescu gazetarul”, RL, 1983, 38; Mihai Ungheanu, „În căutarea lui Eminescu gazetarul”, LCF, 1983, 49; Dicț. scriit. rom., III, 534-536; Firan, Profiluri, II, 133-135. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
un personaj”, VR, 1980, 1; Al. Săndulescu, Mari scriitori ai secolului nostru, CNT, 1980, 4; Mihai Ungheanu, „Fața nevăzută a literaturii”, L, 1981, 10; Pompiliu Marcea, „În căutarea lui Eminescu gazetarul”, RL, 1983, 38; Mihai Ungheanu, „În căutarea lui Eminescu gazetarul”, LCF, 1983, 49; Dicț. scriit. rom., III, 534-536; Firan, Profiluri, II, 133-135. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
SELEJAN, Radu (5.XI.1935, Brad - 7.VI.2000, Sibiu), poet, gazetar și prozator. Părinții săi sunt Victoria (n. Radovici) și Teodor Selejan, muncitor. Termină școala elementară în orașul natal și urmează tot la Brad Liceul Ortodox „Avram Iancu” (1947- 1948), transformat în Școala Tehnică Minieră (1949-1953). Câțiva ani se va angaja
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
, Sebastian (24.VI.1890, Burjuc, j. Hunedoara - 16.VII.1953, Sighet), gazetar. Este fiul Elenei și al lui Anghel Bornemisa, învățător. După ce a absolvit, în 1909, Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov cu calificativul maxim, B. se înscrie la Universitatea din Budapesta, unde studiază filologia română și latină, precum și istoria literaturii maghiare; în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare, broșura Gazetele poporale din Transilvania și Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui. Recunoscându-i-se meritele și autoritatea morală, gazetarul a fost, în mai multe rânduri, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, iar din 1933, și președinte al Asociației Presei Poporale Românești din Ardeal și Banat. Două iubiri, selecție severă din versurile risipite prin reviste, are în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
teatrală și artistică, învățământul etc. În acest fel, F. pentru m., i. și l. a atras (la fel cu celelalte mari periodice din prima jumătate a secolului al XIX-lea) contribuțiile celor mai importanți scriitori, oameni de știință și cultură, gazetari politici, fiind, totodată, o școală pentru numeroși tineri care și-au început activitatea scriitoricească în paginile ei. Din Transilvania au colaborat, alături de G. Barițiu, Andrei Mureșanu, Iacob Mureșianu, și Pavel Vasici, T. Cipariu, I. Rusu, V. Popp, Iosif I. Mani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
la scurt timp după Unire, istorici de Înalt prestigiu: Alex.V.Boldur, Ion. I. Nistor, Vasile Harea, Nicolae N. Pop, C.C. Giurescu, Th. Holban, Onisifor Ghibu, N. Smochină, Ion Mailat, C.Gh.Constantinescu, Mihai. A. Antonescu, etc. Au adus o contribuție documentară gazetari, oameni politici, personalități din țară dar și din străinătate, din rândul basarabenilor și de dincolo de Nistru. Harta geografică a zonei de peste Nistru cuprinde câmpii Întinse, teren fertil pentru agricultură. Satele românești sunt risipite până la Bug și chiar dincolo. La data
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
reacției antimoderniste. Drept alternativă de ordin estetic față de literatura oficială, impusă de propagandă, membrii generației respective și-au dorit să implanteze alte coordonate pentru liricitatea de la mijlocul secolului al XX-lea. Mentori și i-au ales pe creatorii și redutabilii gazetari G. Călinescu și Tudor Arghezi, după cum și colegii lor de peste munți, membrii Cercului literar de la Sibiu, i-au avut ca îndrumători asumați pe Lucian Blaga și E. Lovinescu. Stadiul cercetării temei de față este dat de preocupările lui Emil Manu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
STOIAN, Mihai (25.XII.1927, Galați - 13.IX.2005, București), gazetar și prozator. Este fiul Paulei (n. Schwarzwald) și al lui Heinrich Freiberg, meșteșugar. Urmează liceul la București, susținând examenul de bacalaureat în 1946. Se înscrie la Facultatea de Psihologie și Pedagogie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]