931 matches
-
de caiete îngrijite și note mari și dinți spălați de două ori pe zi și fructe niciodată consumate înainte de-a fi bine-bine spălate... Ce cald e-aici! Fui, cald de tot! Mamă, uf, ia să-mi dau eu jos geaca și s-o pun frumos împăturită aici, în poală... Da’ ce naiba fac? Un poleac nu se simte bine, îmi zice taică-meu, dacă nu calcă-n picioare în fiecare zi, cu cataligele lui uriașe, niște oase de evreu. De ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mare, pe care o am la îndemână pentru situația dată. O labă executată cu trei degete, într-un ritm alert, cu priza cam la un centimetru deasupra rădăcinii - e cea mai bună soluție pentru o călătorie cu autobuzul, făcând ca geaca mea (sper!) să zvâcnească și să salte cât mai puțin. O astfel de tehnică presupune, desigur, renunțarea la vârful sensibil, dar nici măcar un obsedat sexual nu-și poate permite să facă abstracție de faptul că o bună parte din viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
văd traversând piața și intrând vesele în micuța cofetărie de lângă parc. Până-mi adun și eu curajul să intru pe ușă - toate privirile vor fi, desigur, ațintite asupra mea! -, fetele și-au dezlegat deja fularele, și-au descheiat fermoarele de la geci și le găsesc cu ceștile de ciocolată aburindă ridicate în dreptul obrăjorilor lor netezi și îmbujorați - iar năsucurile alea, mare mister mare! se pierd cu totul în ceștile pline de ciocolată și frișcă și răsar de cealaltă parte fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
săptămâni față de dată stabilită de ea. De două săptămâni, Mirela stătea ca pe ghimpi, cu foamea-n gât, dar s-ar fi cuvenit să remarce că doamna Petronela își schimbase costumația și arăta mai tânără în cizmele și pantalonii și geaca aia de piele neagră ce-i puneau în valoare o siluetă de puștancă. Lucea pielea pe ea de părea unsă cu smoală, și tot cu părul ăla vopsit roșu și sculat, geluit, de-ai fi zis că-i luase capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de început de iulie, se pomeniră însă la ușă cu fratele Mirelei, Vlăduț, cu doi veri după el. Câteșitrei băieți de provincie emancipați, occidentalizați în ultimul hal, adepți ai aceleiași secte de rockeri metaliști echipați în blugi, centuri cu ținte, geci de piele, și ce noroc și bucurie pe capul Mirelei cu musafirii ăștia de la miezul nopții puși pe fapte mari, chitiți să-și trateze gazdele cu câte și mai câte delicatese... Au văzut doar că pe-aici cam suflă vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
între friteusă și perete, acolo unde e un spațiu de zece centimetri. Of, fir-ar să fie, a exclamat și pupilele i-au dispărut o clipă sub pleoape, ce bou sunt. Pe urmă s-a zgâit la mine, a îmbrăcat geaca pe care o agățase de o margine a plitei și a ieșit. Ne-am uitat cu toții la ușa trântită în urma lui, unii cu o sclipire complice în ochi, alții, ca mine, cu o sinceră mirare. Se subînțelegea faptul că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sfidare față de ceilalți angajați. În al doilea rând, în cazul meu, aveam de pierdut o groază de timp pescuind cartofii cu bățul în spatele friteusei, pe lângă o amănunțită căutare a lor în restul bucătăriei. În al treilea rând, nu se agață geaca de plită. În al patrulea rând, nimeni nu desface cartofii de unul singur. În al cincilea rând, care-l incriminează în ochii mei mai mult decât toate la un loc, nu se desfac niciodată două pungi simultan, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să angajeze un fotograf, Teo Haiduc nu mi-a inspirat vreun interes special. Înalt, ras în cap, cu o față osoasă peste care tronau un nas acvilin și o privire de pasăre de pradă, purtând niște pantaloni kaki și o geacă de camuflaj cu multe buzunare, de toate mărimile, întotdeauna umflate cu tot felul de baterii, stick-uri, obiective și alte accesorii ale faimosului său aparat Rolleiflex, Teo Haiduc putea fi ușor luat, la prima vedere, drept unul dintre acei băieți cool
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
am uitat cu atenție la omul accidentat. Lângă el, cu toată graba spre liman, avea „salvată“ și o sticlă de plastic boțită, în care se mai păstrau câteva înghițituri de vin. Purta o pălărie zoioasă, un pulover așijderea și o geacă turcească din buzunarul căreia se vedea o jumătate de pâine. Omul ți-ar fi putut stârni mila chiar și fără să fie accidentat. Lângă noi a apărut deodată un bărbat în trening, așezându-se, ca din întâmplare, cu spatele la „accidentat“. „Băi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
lingură, cu mîna făcută pumn pe mîner, ca un copil, și mestecînd foarte Încet. Am sperat să-mi mai vorbească, Însă În noaptea aia n-a mai zis nimic. După ce a trîntit toate vasele În chiuvetă - zdrang -, și-a luat geaca și a ieșit, și a fost plecat mult timp, iar cînd s-a Întors era atît de tîrziu Încît orașul aproape amuțise complet, nu se mai auzeau decît ici și colo cîte o sirenă, un claxon și zvîcnetul asurzitor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
De data asta, n-a plîns. Încă mai erau cîteva cărți aruncate pe jos și, În timp ce se plimba, le trăgea cîte un șut. Apoi a ieșit și a Încuiat ușa. L-am privit cum Își bagă cheia În buzunarul de la geacă și pornește pe stradă. Nu l-am mai văzut niciodată. CAPITOLUL 15 În clipa aceea, eram hotărît să urmez și eu exemplul lui Shine și al sutelor de frați șobolani. O să plec și eu de-aici, m-am gîndit, imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
-su. Dar ce-i place lu’ ta-su dac-ați ști... Ce-i place? Are el un gen... absolut special... Un tată din ăsta care e ok în principiu... probabil are o afacere profitabilă, are o mașină super, are o geacă mișto, dar e de o prostie incredibilă... ?? Nu vreau să-l ofensez, dar probabil că va fi ceva asemănător cu Stratan. Pe cine nu vrei să ofensezi? Pe ta-su sau pe Stratan? Unde-l filmezi? Tot acolo? Pai da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
pe care, în mare parte, l-a investit în singurul ei copil, vărul Eugen, un dinamovist înfocat, ca și mine, de altfel. În vizitele mele scurte, de adolescent nonconformist, la București, pentru „shopping”, ca sămi completez garderoba cu blugi, malete, geci și mocasini sau adidași, căci făceam parte, după exprimarea poetului Adrian Păunescu, mentorul cenaclului „Flacăra”, din „generația în blugi și-n adidași”, am cunoscut-o destul de bine pe mătușa Rela. După ce a fost titularizată pe post de directoare, la liceul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
oraș, luând la țintă talciocul vestit de la Pâncota, amplasat la periferia Aradului, unde se găsea o gamă variată de mărfuri occidentale, la modă atunci: blugi Levi Straus sau Lee, jeanși raiați, cizme de piele ciocate, malete pe gât, cămăși și geci de blugi. Eliberat cu gradul de sergent în rezervă, la vârsta de 20 ani și trei luni, maturizat și dornic de viață, nu am revăzut Aradul amintirilor militărești decât peste câțiva ani, fiind în tranzit, spre Budapesta și Viena. De ce
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în mrejele lui... Toate încercările mele de a mai citi sunt fără izbândă... În vis mi se arată biserica Barnovschi-Vodă cu turnul clopotniță din piatră, masiv și în contrast izbitor cu biserica. Apoi pridvorul în stil baroc, adăugat de călugării geci, nu se leagă cu sobrietatea bisericii, a cărei zidire a început în 1627. În 1629, când a fost mazilit, nu era încă gata. În testamentul întocmit în 1633, pe când se afla închis la Istanbul, Miron Barnovschi voievod spune: „Așijderea, sfânta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-i iei ca din oală. L-am văzut pe gagiu operînd la Ohrbach’s cînd veneam Încoace. Bud scoase o bancnotă de douăzeci și una de zece. Stompanato le Înhăță imediat. — Ralphie Kinnard. Blond, gras, cam la patruzeci de ani. Poartă o geacă de piele Întoarsă și pantaloni de flanelă gri. Am auzit că-și snopește nevasta și că o trimite la produs ca să-și plătească datoriile de la pocher. Bud notă informațiile. — Crăciun fericit, Wendell, Îi ură Stompanato. Bud Îl prinse pe Stomp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
vecini. Iată ce scria un copil, fiica unei familii vecine, despre securistul „plantat” pur și simplu În fața casei: „Am dat teza la mate. Alină are iar „codită”. Azi a fost unul Într-un trabant verde deschis. Era Îmbrăcat Într-o geaca de catifea (parcă În dungi) maro. O șapca pe cap la fel. O bluză albă pe dedesubt. Era gras, cu nasul turtit. De sub șapca i se vedea par cârlionțat, perciuni mari. La ora 14 a plecat. Era cu botul mașinii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a transforma bătrânul în tânăr, simplitatea în complexitate și aspectul obosit într-unul foarte activ și sănătos. Începu prin urmare cu picături de ochi și continuă cu câteva retușuri de cremă anti-cearcăne pe sub ochi. Calvert își trase apoi pe el geaca de piele, încuie ușa și ieși grăbit din apartamentul de pe East Village. Porni hotărât pe coridor, savurând liniștea aproape nefirească a clădirii la acea oră de amiază de sâmbătă. Ghici că majoritatea locatarilor erau deja afară bucurându-se de primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
era îmbrăcat în costum și Amelia își aminti că îl cunoștea: numele său era Luis Martinez și era un tip tăcut dar cu o privire foarte vie și pătrunzătoare. Celălalt purta o pereche de pantaloni kaki, o cămașă și o geacă subțire. Îi fu prezentat lui Sachs sub numele de Charles Grady, însă ea îl cunoștea destul de bine din vedere; era o celebritate în rândul polițiștilor din New York. Acest individ slab, trecut deja de prima tinerețe și cu licența în drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
purta barbă și că avea sprâncenele ciudate. - Erau unite. Parcă era doar una singură. Pentru ca o față să arate diferit, cel mai important lucru este să schimbi sprâncenele. Asta schimbă cu 60-70% expresia unei fețe. - Cu ce era îmbrăcat? - O geacă, pantofi sport, pantaloni de trening. - Ce culoare? - Geaca și pantalonii erau de culoare închisă. Bleu marin sau negru. Nu am văzut ce avea pe dedesubt. Atunci se întoarse Bell cu însoțitorii săi. - Nimic notabil. - Avem ceva aici însă. Îl puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
unite. Parcă era doar una singură. Pentru ca o față să arate diferit, cel mai important lucru este să schimbi sprâncenele. Asta schimbă cu 60-70% expresia unei fețe. - Cu ce era îmbrăcat? - O geacă, pantofi sport, pantaloni de trening. - Ce culoare? - Geaca și pantalonii erau de culoare închisă. Bleu marin sau negru. Nu am văzut ce avea pe dedesubt. Atunci se întoarse Bell cu însoțitorii săi. - Nimic notabil. - Avem ceva aici însă. Îl puse pe scurt în temă despre femeia care venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
șanse să-l prindă. Nu și cu o mașină pe jumătate suspendată. Va trebui să... Camaro-ul începu să se miște în față și în spate. Privi în oglindă și văzu cum trei din cei patru golani își dăduseră jos gecile și cum depuneau toate eforturile pentru a împinge mașina. Al patrulea, cel mai masiv dintre ei, probabil liderul găștii, se apropie agale de parbrizul lui Sachs. Scoase la iveală un dinte de aur care strălucea în lumina soarelui, contrastând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
deschidă, când auzi o voce cu un puternic accent spaniol cerând ajutor. - Ce se întâmplă aici? E toată lumea în ordine? Lângă echipajele de televiziune sosite, un latino-american cu părul foarte aranjat și îmbrăcat cu o pereche de jeanși și o geacă sport, păși dincolo de publicul adunat. Privi alarmat către baraca distrusă și începu să gonească direct spre ea. - Hei, îl somă Sachs. Nu păru să o audă. Se aplecă pentru a trece pe sub banda galbenă care sigila zona ce urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu putu determina tipul acesteia și eventual sursa. - Alea ce sunt? întrebă Rhyme, arătând spre un sac de plastic în care se puteau vedea niște haine bleumarin. - Am am avut mai mult noroc, după cum ți-am spus, răspunse Sachs. Este geaca pe care a purtat-o în timpul plimbării cu Marston. Nu a mai avut timp să o ia când a tulit-o de la heleșteu. - Semne particulare? întrebă Rhyme plin de speranță. - Din păcate nu. Toate etichetele au fost înlăturate, interveni Cooper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
iar acestea erau negative. De altfel, nici Rhyme nu credea cu adevărat ca ar putea exista vreo legătură între reporter și Magician, dar pur și simplu nu era dispus să își asume vreun risc în privința acestui caz. Găsiră tot în geacă și un card de acces de la un hotel, lucru care îl entuziasmă destul de tare pe Rhyme, chiar dacă numele hotelului nu era trecut. Era doar o poză care indica modul în care cardul trebuia folosit pentru a permite deschiderea ușii. Bănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]