1,111 matches
-
filosofice de către un "subiect" gânditor (sau conștient) sunt reglate prin dictatura judicativului, luând forma analiticii și dialecticii; "lucrurile însele" sunt preluate și prelucrate, ele însele, judicativ. Tocmai de aceea, demersul se va constitui într-o reconstrucție filosofică având sensul unei "genealogii a dictaturii judicativului" veritabilă de-constituire a acesteia -, atâta vreme cât toate sensurile puse în mișcare vor ține de o reducție judicativă a dictaturii judicativului. Totuși, în măsura în care în prima Introducere se încearcă și o reducție non-judicativă a dictaturii judicativului, demersul supus unei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnificativă în stabilirea propriilor teme, metode, atitudini prin care se încearcă punerea în act a filosofiei. Două fapte filosofice din spațiul creației (gândirii) românești contemporane imi par a fi semnificative, raportat la tema principală a lucrării de față, referitoare la genealogia dictaturii judicativului: a) reconstrucțiile științei logicii, fiindcă ele vizează în mod explicit limitele logos-ului formal, evitând, în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a unui răspuns a fost propusă mai sus. Cum se face că un scop niciodată atins constituie cunoștința veritabilă? Pentru a răspunde, trebuie înaintat pe două căi: una este aceea a identificării unei geneze a cunoașterii veritabile, un fel de genealogie a cunoașterii; cea de-a doua este aceea a surprinderii originarului cunoașterii (așa cum el a fost gândit de către Aristotel), un fel de fenomenologie a cunoașterii. Dar în ce măsură a doua cale este deschisă? Nu cumva, bazându-ne pe viziunea aristotelică asupra
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-se pe sine, iar omul poate fi fericit repetând acest act: al contemplării divinității (fără a fi el însuși Divinitatea; dar apropiindu-se, chiar prin acest act, de condiția divină). Dacă schimbăm unghiul de vedere asupra acestei probleme, încercând o genealogie a cunoașterii, putem observa că preluarea "regulii" gândirii care se gândește pe sine presupune existența unei facultăți potrivite; este vorba despre intelectul intuitiv (care poartă același nume cu inteligența divină: nous). Aceasta trebuie să se apropie cât mai mult de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe sine este împlinit. Condiționarea cunoștinței este, cum s-a dovedit, formală. Deocamdată, avem proba doar pentru principiile științei (și ale artei). Ce se întâmplă în cazul acestora? Pentru a răspunde la întrebare, trebuie deschisă tema constituirii cunoștinței adevărate științifice. Genealogia cunoașterii, care scoate la iveală scenariul operațional precizat, trebuie luată și în sensul ei autentic, acela de constituire a cunoștinței; dar a unei cunoștințe condiționante pentru alte cunoștințe, anume pentru cele propriu-zis științifice. Scenariul alcătuit din cele patru operații (percepția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pierde îndreptățirea, dar ar fi pusă în pericol și "poziția" de ființare, cum avertizam mai sus, și statutul de ființă (în sine), atât de important pentru orice reconstrucție filosofică din orizontul dictaturii judicativului. În plus, tocmai acest transfer face posibilă "genealogia" ființei, trecerea sa, prin modalizare categorială, către "individual", cum ar spune Aristotel. Din perspectiva acestui transfer capătă legitimitate, așadar, orice reconstrucție categorială. Mai mult, ea este una dintre cele mai apreciate întreprinderi filosofice din istoria gândirii. O asemenea temă depășește
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poate fi luată și ca formă originară a acesteia, dar în sens hegelian, ca deschidere a unei deveniri prin care ceea ce a fost la început se îndreaptă către împlinirea sa. Calea reducției judicative, aleasă, în această lucrare, pentru a reconstrui genealogia dictaturii judicativului, ne-a purtat în cerc, adică ne-a dus de la elementul originar al acestei dictaturi, judecata cu elementele sale, către originaritatea acesteia, anume timpul, și înapoi către judecată, prin a doua timporizare a timpului și a celorlalte elemente
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
www.archive.org/details/. (2) Meditații cartesiene, trad. Aurelian Crăiuțu, Editura Humanitas, București, 1994. Husserl, Edmund, La crise des sciences européennes et la phénoménologie transcendentale, traduit par Gérard Granel, Gallimard, Paris, 1976. Husserl, Edmund, (1) Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Felix Meiner Verlag, Hamburg, 1972. (2) Expérience et jugement. Recherches en vue d'une généalogie de la logique, traduit par D. Souche, PUF, Paris, 1970. Kant, Immanuel, (1) Kritik der reinen Vernunft, Leipzig, 1919; Hrsg. Th. Valentiner. (2) Critica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
58. 78 Aristotel, Metafizica, XII (Λ), 9, 1074 b; (1965) p. 393. 79 Pentru o discuție a acestei răvășitoare probleme, a se vedea Pierre Aubenque, Op. cit.; Introducere, Cap. II: "Filosofie primă sau metafizică?". 80 Husserl, Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, p. 64. 81 "... principiile sunt obiectul intelectului intuitiv ..." Analitica secundă, II, 19, 100 a; 191. 82 (1) " Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1, iar cronicarul Ion Neculce, în al său Letopiseț, făcea referiri la funcțiile pe care le-au deținut unii membri ai acestei familii în secolele XVII-XVIII2. Ceva mai târziu, spre jumătatea secolului XIX, în scrierea paharnicului Constantin Sion3 privitoare la genealogia familiilor boierești moldovene se nota în mod exagerat faptul că acest neam boieresc ar fi existat în spațiul est-carpatic, chiar înainte de venirea lui Dragoș din Maramureș și de crearea statului moldovean. Începând de la sfârșitul veacului al XIX-lea și până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
secolul XII. "Cunoscut este spune el că originile neamurilor renumite și a marilor case se pierd în negură și numai puține familii, precum cele ce au primit un tron în posesie sau un alt rang înalt, pot să-și coboare genealogia lor mai jos de secolul al XII-lea, deoarece înainte de acest punct, după cum o dovedește diplomatica din hrisoave și diplome, numele neamului și al familiei nu era încă întrebuințat pe deplin"25. Abia pe parcursul secolului al XIII-lea și începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în tomul al II-lea din "Arhiva Românească"51. Numai că Iorga confunda personajul, considerând că ar fi vorba de un boier moldovean, din familia Balș, ajuns ofițer la curtea regilor poloni 52. Ori, după cum se poate vedea și din genealogia familiei, singurul boier ce a ajuns să primească demnitatea de șambelan, însă, a Curții din Viena, a fost boierul Vasile Balș53. Acest fapt, conjugat cu preocupările sale istorice, ce răzbat din toate scrierile sale, întărește convingerea noastră că el este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Gorovei, București, 1973, p. 19-21. 4 Dintre care amintim: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, ediție de Grigore Brâncuș, vol. I, Editura Teora, București, 1998; Octavian George Lecca, Familiile boierești române. Istorie și genealogie, București, 1899; Th. Cornel, Figuri contemporane din România. Dicționar bibliografic ilustrat, București, 1909-1914; Paul Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol. I, București, 1913; Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei între Prut și Nistru, București, 1940; N. Stoicescu, Dicționarul marilor dregători din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
limbei istorice și poporane a românilor, ediție de Grigore Brâncuș, vol. I, Editura Teora, București, 1998; Octavian George Lecca, Familiile boierești române. Istorie și genealogie, București, 1899; Th. Cornel, Figuri contemporane din România. Dicționar bibliografic ilustrat, București, 1909-1914; Paul Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol. I, București, 1913; Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei între Prut și Nistru, București, 1940; N. Stoicescu, Dicționarul marilor dregători din Țara Românească și Moldova, sec. XIV-XVII, București, 1971; Maria Dogaru, Un armorial românesc din 1813. Spița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
individual, nu știu ce înseamnă echipa sportivă, vestiar, suporter, competiție prin forța fizică. Toate acestea le-am putut evita cu fiica mea, care până la urmă îmi seamănă mie. M-am eliberat de problema de a duce mai departe, de a afirma o genealogie masculină. În percepția mea, dacă se poate vorbi de genealogii în familia mea, acestea au fost feminine. Foarte solidă, inflexibilă, indestructibilă, aceea dintre soacra mea, soția mea și fiica mea. Familia și "dubla prezență" Muncile și viața în familie. În
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fizică. Toate acestea le-am putut evita cu fiica mea, care până la urmă îmi seamănă mie. M-am eliberat de problema de a duce mai departe, de a afirma o genealogie masculină. În percepția mea, dacă se poate vorbi de genealogii în familia mea, acestea au fost feminine. Foarte solidă, inflexibilă, indestructibilă, aceea dintre soacra mea, soția mea și fiica mea. Familia și "dubla prezență" Muncile și viața în familie. În familie, nimeni nu m-a servit prea mult, îngrijit, alintat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1858-1927) s-a remarcat prin opera de ridicare a satelor, ilustrându-se În galeria dascălilor de avangardă, ca Petru Bilțu Dăncuș (1863-1907), Mihai Șerban, născut la Călinești, Grigore Duncan (m.1876), originar din comuna călinești, dintr- o familie a cărei genealogie este cunoscută până În anul 1470. Bazil Mihalea (m.1878), a fost unul dintre fondatorii „Asociațiunii”, iar Bazil Iurca ( m.1920) a fost singurul dintre membrii „Asociațiunii” care a ajuns să vadă Împlinită Unirea Transilvaniei cu România. Amintim și pe
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Journal) propunând un număr de 642 de concepte (V. Steele, 2005, xvii) culese din științele sociale, stadiul actual al sociologiei modei relevă mai degrabă un repertoriu de microteorii care pun în circulație o serie de termeni, insuficient clarificați și o genealogie ambiguă a evoluției subiectului. Din acestă perspectivă, lucrarea de față își propune să inventarieze și să clarifice aria semantică a conceptelor, să sublinieze direcțiile de studiu și progresele sociologiei modei. Tocmai de aceea, din rațiuni metodologice, în primul capitol propun
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
K.K.P. Johnson, S.J. Torntore și Joanne B. Eicher [eds.], 2003; Y. Kawamura, 2004). În acest sens, Michael Carter, profesor de istorie a artei de la Universitatea din Sydney, sesizează că problema acută a studiului dedicat modei vestimentare rezidă chiar în identificarea genealogiei subiectului și își construiește structura cărții Fashion Classics from Carlyle to Barthes (2003a), referindu-se la contribuțiile și biografia unor autori pe care îi denumește "clasicii analizei fenomenului modei" (M. Carter, 2003a, xi). În concepția lui Michael Carter, contribuțiile clasice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cosmice”, dar s-a eliberat cu greu de influențe copleșitoare: Bacovia, Georg Trakl, Arghezi. Virgil Carianopol (Scrisori către plante, Frunzișul toamnei mele, Scară la cer1Ă este la începuturile sale îndatorat lui Esenin. Criticul observă ironic: „D.Virgil Carianopol are o genealogie ușor de identificat, e din părinți cunoscuți, cum se spune; i se poate deci ura să sporească ceea ce a moștenit.”2 Ulterior, poetul și-a definit cât de cât un drum al său, în pofida diluției verbale: „Exercițiile de concentrare pentru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
care l-a numit Ao-tea-roa („Nor lung și alb”), denumire păstrată și astăzi 472. Aici au găsit multe păsări, pești, fructe, iar pe malurile râului o piatră prețioasă verde, dură (jad), din care se putea face topoare și cuțite. Conform genealogiei maori, călătoria lui Kupe a avut loc la mijlocul secolului al X-lea. Alte legende explică celelalte valuri de migrație polineziene din Pacific. Bătrânul Toi a pornit În căutarea nepotului său Vatonga, care dispăruse pe mare cu ocazia Întrecerilor de canoe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
democrației populare", adică a cuceririi graduale a puterii și a abolirii vestigiilor vechiului regim "burghezo- moșieresc", desfășurată între 1945 și 1947, va lăsa loc în anul următor etapei "revoluției socialiste". Transformarea este deosebit de importantă, deoarece de abia din acest moment genealogia comunismului românesc devine superpozabilă în raport cu experiența legitimatoare a leninismului fondator. Se ajunge astfel la "dictatura proletariatului", concept avansat de către Lenin și se postulează "alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare" (Dej: 1960, 20-24). Cu alte cuvinte, PMR pretinde că a demarat
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la egipteni, Demetra zeiță a porumbului sau trăgându-și forța din plantă, la fel și Hathor din sicamor și bodhisatva din lotus. Să nu uităm că Daphne s-a transformat în laur pentru Apollo devenind astfel o plantă sacră. În genealogia cristică, o ultimă floare pe ramul biblic de la regele David este Isus Cristos. Creația însăși descrie omul ca fiind îmbrăcat de lumea vegetală și dependent de aceasta, dacă ar fi și numai prin copacul cunoașterii. Originea cosmosului nu poate fi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu vom renunța. Va trebui însă, pe parcurs, să obținem și alte date - prin bunăvoința Dv. Mă refer la scrisori, ecouri din presa străină, mărturii verbale ale Dv. etc.121 Cu D-na Anastasiu 122 am stat de vorbă asupra genealogiei familiei 123. Îi voi mai cere concursul și în viitor. Dl. prof. univ. Corivan mi-a promis unele amintiri de la Fontenay aux Roses 124. 121 Revenirea repetată în corespondența pe care am purtat-o cu diverse personalități fălticenene și cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
teatrului românesc fie actori - Nora Marinescu, Achile Popescu, Jules, Caefoglu, fie regizori ca Sorana Coroamă totodată director de teatru, fie cercetători de istorie a teatrului în speță fiul meu Jean de la Institutul de Istoria Artei - Secția Istoria Teatrului. Asta în ce privește genealogia. II. - Cursul superior la fostul gimnaziu „Alecu Donici” nu s-a înființat în 1923 ci în 1921, când eu am terminat cl. IV și m-am înscris în cl. V, iar Jules în a VI-a Cred că erau singurele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]