3,912 matches
-
mai bine zis, de resurse genetice. Era vorba de dr. ing. Mihai Cristea. Unul dintre ei, cercetător, care a lucrat împreună, spunea admirativ: „Ce om deosebit este dr. Mihai Cristea! Rar întâlnești un om și un mare profesionist în ale geneticii atât de simpatic, deschis și apropiat. Dr. ing. Mihai Cristea a trecut puțin de frumoasa vârstă de 80 de ani, dar este același om zâmbitor, cu umor sănătos și activ.” Să intrăm mai în amănunt în biografia lui. În casa
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
multe alte cărți, în ultimele abordând probleme referitoare la resursele genetice și importanța lor, biodiversitatea și rolul ei în societatea umană. Nu pot fi trecute cu vederea lucrările științifice, multe la număr și unele cu pronunțat aspect original, în domeniul geneticii aplicate pe care le-a prezentat la manifestările științifice din țară și pe care le-a publicat în periodice de specialitate. Pe lângă toate acestea domnul dr. ing. Mihai CRISTEA s-a afirmat și prin înființarea Băncii de gene din Suceava
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
gesturilor, toate încărcate 75 de ironie ascuțită; de multe ori, această ironie s-a dovedit moralizatoare; VOL. II POVESTE p. 9, r. 9 11 : „nevasta lui (...) era cam proastă; dar nici soacră-sa nu era tocmai hâtră” ironizarea transmiterii pe cale genetică a unor trăsături nu tocmai lăudabile, dar și a necazului omului ce s-a pricopsit cu ambele pe cap; p. 10, r. 14 15 : „de-oi găsi mai proști decât voi, m-oi mai întoarce acasă, iar de nu, ba
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se referă la analiza imaginii ca reprezentare mentală, lăsând altor cercetări investigația imaginii artistice, vizuale sau a celei specifice publicității. Capitolul I O teorie despre imagine, o teorie despre om I. 1. Imagine și natură umană Filosofia, psihologia, sociologia, biologia, genetica, economia, religia și multiplele discipline de graniță încearcă să găsească răspuns la întrebarea kantiană ce este omul, delimitând conceptul de om în funcție de atributele pe care le investighează fiecare în parte și la care poate oferi răspuns. În fața unei imensități de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru că, în acest fel, Universitatea are șanse să devină cu adevărat autonomă. În ce mă privește, am avut norocul să urmez o secție nou înființată, de psihologie-sociologie. Cum știm, în 1948, prin ucazul lui Stalin, laolaltă de altfel cu cibernetica, genetica, informatica, științele antropologice au dispărut complet în țările comunizate și din Universitate, și din cercetare. Puțină psihologie aplicativă se mai făcea doar în laboratoarele ce țineau de transporturi (rutiere, aviatice, cred că și navale), pentru că trebuiau totuși testați cei de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Rădescu Grigore Gafencu Ion Rațiu Vlad Georgescu Paul Goma Monica Lovinescu Emil Cioran Eugen Ionescu 7. Știința și tehnica în epoca contemporană a) Caracteristici ale dezvoltării științei și tehnicii accelerarea descoperirilor științifice (ritmul descoperirilor este uluitor); apariția unor științe noi (genetica, informatica, cibernetica); mobilitatea oamenilor de știință; științele au devenit interdisciplinare; scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică și aplicarea practică a acesteia; creșterea costurilor cercetării științifice; implicarea directă a statului în susținerea și finanțarea activității științifice; b) Descoperiri și realizări științifice din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
bătrînul continent, în ciuda criticilor facile care-i sînt uneori adresate. Fie ca această traducere să stimuleze noi cercetări și noi publicații în colaborare, noi schimburi rodnice între România și Franța! Jean-Marie SECA Cuvînt înainte Moda teledonului și admirația crescîndă pentru genetică ne oferă o analogie pertinentă în evocarea tematicii acestei lucrări. Celebrarea mediatică a dependenței noastre de instituția cercetării genomului uman și de medicină pare să înregistreze succese noi, vizibile în donațiile tot mai mari pe care francezii le fac în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă știința în domeniul lui "a fi" și ancorarea o delimitează în cel al lui "a face", pentru a evita interdicția de comunicare [...]. Spre exemplu, se procedează prin ancorare atunci cînd se dorește explicarea difuzării geneticii prin raporturile sale cu războiul biologic sau medicină, lasînd în umbră prelungirile sale teoretice, cu modificările pe care le antrenează în privința concepției asupra naturii, omului sau religiei." Moscovici, 1976, p. 171 Legătura dintre cele două procese (obiectivare și ancorare) este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe om și ai creat lumina focului.“ Trenul leneș și murdar trece prin tunelurile mlaștinii. Nesfârșit este drumul prin valea plângerii și nu se aude decât, din când în când, râsul mic al diavolilor, iepurașii iuți, cruzi, cu trofeele noii genetici. Tovarășa Sia, cine este fiul vostru ? Un ingineraș astenic, salarizat, un bufon melancolic, disprețuit de temniceri, un evadat ratat, ascuns într-un tren întunecos și captiv ? L-aș putea vedea intrând, brusc, pe ușa compartimentului. Ochii umezi, de copil curios
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
la lumină secrete din laboratoarele divine. El înlocuiește pe Marele Anonim a lui Blaga cu Inteligența cosmică, care face și desface de miliarde de ani lumi înzestrate cu gândire. Incursiunea în tezaurul de cunoștinte umane este vastă, de la mituri și genetică până la întâlnirile de gradul zero cu extratereștri. Ca profesor de filosofie nu putea să-i scape interpretarea lumii din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre. Sunt avansate o sumedenie de ipoteze. Putem chiar afirma că lucrarea este o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
în ciuda multiplelor diferențe dintre ele. Practic, visul vechilor magicieni cum scria Ioan Petru Culianu a fost împlinit de știința modernă. Jeanne Favret-Saada chiar ilustrează acest fapt: anestezia a luat locul narcoticelor, electricitatea permite comunicarea la distanță, iar descoperirile din domeniul geneticii ar putea conduce la rezultate nebănuite care, altădată, ar fi putut fi puse sub semnul lui Satan. Vom spune doar atât: "Alte timpuri, alte forme"186 Indiferent de tipurile de atitudini pe care le adoptă știința modernă și vechile discipline
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
viața Lui, dacă vrem" [Popescu, Costache, 1997:136]; sau, cu alte cuvinte, existența noastră omenească oscilează fundamental între rău și minciună, pe de o parte, între bine și adevăr, pe de altă parte. Dacă plasarea în cea dintîi ipostază este "genetică", fiind moștenită de la protopărinții care au plecat urechea la șoapta lui Satan, cea din urmă este rezultatul actului spiritual deliberat, de alegere liberă, în consens cu harul cu care Dumnezeu i-a înzestrat pe oameni. De data aceasta, adevărul se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
începutul secolului XXI. Extinderea este evidentă și în domeniile noi de cercetare. Din parcurgerea acestei sumare bibliografii observăm extinderea preocupărilor științifice de cercetare a sinesteziei de la domeniile incipiente ale psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri de sinestezie, teste de sinestezie, iar la perioade regulate de timp au loc conferințe și congrese
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
darwinism, teorie centrată pe selecția naturală. Viața însă demonstrează că se salvează și cine este ajutat. Solidaritatea, asistența medicală, sunt operaționale atât între oameni cât și între animale. În ceea ce privește ereditatea, ne vom mai întâlni, cu ea când vom vorbi despre genetică și geneticieni. Deocamdată să reținem că, teoria caracterelor dobândite a fost criticată de biologul german August Waismann (1834 - 1914) și de Heinrich C. W. von Waldeyer, creatori ai teoriei cromozomice a eredității și care disting între soma (suma organelor) și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
von Waldeyer, creatori ai teoriei cromozomice a eredității și care disting între soma (suma organelor) și germen (celulele germinative), adică între perisabil și ceea ce se comunică durabil în urmași. Problematica genetică este interesantă și misterioasă pentru sec. XIX. Între promotorii geneticii, domeniu în vogă în acest secol, un loc aparte ocupă experimentele călugărului Johann Mendel (1822 - 1884) făcute pe plante prin încrucișări, realizând în cadrul speciei varietăți de pisum sativum (mazăre). El este și autorul statisticii principale potrivit căreia populația globului crește
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
chimice oferă noi medicamente, propun preocupări și tehnologii terapeutice noi. Radioscopia, radiologia, tomografia, cromatografia, descoperirea penicilinei (Fleming, 1929), a sulfamidelor (Domagh, 1935), a heparinei (Serpes, 1936), a microscopului electronic, a vitaminelor, hormonilor, grupelor sanguine cu implicații în transfuzii, transplanturi, în genetică, în medicină legală și în patologia neonatală; dezvoltarea ingineriei medicale, a bioingineriei și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică etc.; diversificarea tehnicilor de diagnostic, până la diagnosticul cibernetic (după 1960); salturile chimiei de sinteză asociate terapeuticii (Ehrlich — 1908 — Premiul Nobel); consolidarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sulfamidelor (Domagh, 1935), a heparinei (Serpes, 1936), a microscopului electronic, a vitaminelor, hormonilor, grupelor sanguine cu implicații în transfuzii, transplanturi, în genetică, în medicină legală și în patologia neonatală; dezvoltarea ingineriei medicale, a bioingineriei și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică etc.; diversificarea tehnicilor de diagnostic, până la diagnosticul cibernetic (după 1960); salturile chimiei de sinteză asociate terapeuticii (Ehrlich — 1908 — Premiul Nobel); consolidarea chimioterapiei, crearea sintezelor artificiale, a hormonilor sintetici, a actinoterapiei în ultraviolet (Finsen) practicarea grefelor și extinderea transplanturilor de organe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mărește gama tranchilizantelor introduse în farmacii din 1952, dar empiric, precum opiaceele, folosite de când lumea. Apar bolile cromozomiale, aberații genetice, malformații monstruoase, puse în evidență prin cercetare mai întâi de Raymond Alexandre Turpin și Jérome J. L. M. Lejeune (1959). Genetica ridică noi probleme. Pentru sinteza ADN și ARN, tot în 1959 primesc Premiul Nobel americanii Arthur Kornberg și Severo Ochoa. Pentru stabilirea rolului genetic al ARN obținuseră acest premiu (1958) George Wells Beadle și Edward Lawrie Tatum, ca în 1962
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și medical se deschid perspective extraordinare, din punctul de vedere etic, această manipulare în sferă umană, ridică serioase probleme. Clonarea în lumea plantelor a dat rezultate surprinzătoare ca formă, culoare, parfum, greutate, gust. Viitorul este imprevizibil și în materie de genetică. Medicina intră în mileniul trei cu probleme vechi, probleme noi și e așteptată de altele, încă nebănuite. ASPECTE ALE CHIRURGIEI îN SECOLUL XX Istoricul chirurgiei se pierde în noapte a mileniilor. Dar, între chirurgia empirică și cea a tatonărilor rațional
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pentru etica autorului, denunțător al declinului virtuților în lume. Cu toate dificultățile, chirurgia transplanturilor ocupă în prezent un loc major în practica medicală, în eforturile medicinei de a apăra și prelungi viața. Dezvoltarea disciplinelor medicale biologice între care imunologia și genetica îi asigură perspectivele. În același timp remarcăm progresul chirurgiei maxilo-faciale, a grefelor de măduvă osoasă, tratarea hemoragiilor cerebrale cauzate de hipertensiune, ateroscleroză, rupturi de anevrisme etc. Chirurgia obstetricală, ginecologică, infantilă, cunosc un progres rapid. Destule maladii nu și-au găsit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de malarie de pe lângă Liga Națiunilor și a O. M. S. de la Geneva între anii 1925 - 1934. împreună cu Jules Bordet a descoperit liza virală (gr. lusis=disoluție, adică distrugerea unei molecule, celule, țesut organic de către viruși) transmisibilă care stă la baza geneticii moleculare. Farmacologia experimentală este ilustrată la Iași de Socrat Lalu până în anul 1920, când se transferă la București unde activează până în 1940. Virgil Troteanu publică o lucrare de referință în acest domeniu „Considerații asupra rolului fiziologic al medicamentelor“ (1035). E.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etiologice, patogenice și terapeutice pe care le realizează aceste condiții. Majoritatea sunt studiate sau cel puțin menționate în tratatele de neurologie, altele în manualele de medicină internă, diabetologie, imunopatologie ș.a.m.d. Pe altele le regăsim în cărțile de biochimie, genetică sau infecțioase sau enumerate în listele de efecte toxice și secundare ale medicamentelor. De aceea, există mai multe aborduri pentru a clasifica aceste afecțiuni. Unul dintre ele este de a le împărți în primare, idiopatice, unde etiologia este necunoscută, și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea mai mare parte a memoriei, fie și personale, nu este emanația psihicului individual prin educație, dacă nu și prin controversatele filoane ale subconștientului pe a căror (presupusă) existență s-a clădit psihologia profunzimilor (care mizează pe un fel de genetică a psihismului), omul se definește prin categorii în care "intră", care îl preexistă, și nu pe care și le creează. Recunoscând eficiența și necesitatea demersurilor deductive, cât și inductive, egalitatea lor pe plan epistemologic, consider că preferința pentru una singură
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de două parale, Decât a munci!! FABULA PROSTULUI Demult, într-o pădure domnească, S-a întâmplat să trăiască Un animal, o făptură Stranie și tare....ciudată: O greșeală a Mamei Natură? O ncrucișare...necontrolată? O zeitate pocită la gură? Al geneticii joc păgubos? Animalul era urât, prost și scorțos! Semăna cu multe animale; Nu-i putea sta nimeni în cale, Nu-l voiau prieten și nici’cum, Nu și-l doreau... tovarăș de drum! Că nu se ținea de cuvânt, Ataca
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
de plante or să-l regleze. Costă ceva, dar am stat peste program la muncă luna trecută și am ceva pus deoparte, așa că-i ok. Nu i-am zis nimica doctorului, că ar fi zis iar că-s proastă. Poate genetica e de vină. Asta e partea cealaltă. Se găsesc tot felu’ de gene noi acuma, și prietena mea zice că au găsit gena grăsimii și dacă ți-o scot nu te mai îngrași, a citit ea în ziar. Dar l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]