835 matches
-
au fost pierdute pentru totdeauna în fața Dunării. Construcția barajului a avut de asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de înmulțire a mai multor specii de sturioni au fost întrerupte permanent. În afară de asta, floră și fauna, precum și comorile geomorfologice, arheologice și culturale au fost protejate de ambele țări de la construcția barajului prin crearea Parcului Național Đerdap (începând cu 1974, 636,08 km²) în Șerbia și a Parcului Național Porțile de Fier (din 2001, 1.156,55 km²) în România
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
o terasă cu o lățime de circa 100 m. Roca de bază este formată din gresie cu intercalații de șisturi marnoase și argiloase. Roca de bază este traversată de mai multe falii și un sistem complex de fisuri. Din cauza condițiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost adoptată varianta unui baraj de beton în arc cu dublă curbură cu rost perimetral. Această soluție a implicat realizarea unui soclu de fundație prelungit pe malul stâng cu o aripă parabolică. Acest soclu permite o
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
și: Morfologie glaciară Eroziunea rezultă din dizolvarea chimică a rocii și din uzura mecanică a rocii de către rădăcinile plantelor, gheață și de acțiunea abrazivă a sedimentelor. Eroziunea este sursa sedimentelor transportate de procesele fluviale, glaciare, eoliene sau biologice. Diverse procese geomorfologice domină la diverse scări spațiale și temporale. Pentru a categoriza relieful la diverse scări, unii geomorfologi folosesc următoarea taxonomie: 1. Continent, bazin oceanic, zonă climatică (~10,000,000 km2) 2. Shields, d.ex. Baltic shield sau lanț muntos (~1.000.000
Geomorfologie () [Corola-website/Science/304159_a_305488]
-
arii sunt protejate de lege. Vestul orașului, pe marginile sale de nord și nord-vest, se mărginește cu o zonă de importanță internațională, denumită Rezervația Jurasică Bielany-Tyniec. Principalele motive pentru protejarea acestei zone sunt fauna și flora de acolo, precum și trăsăturile geomorfologice și peisajul. O altă parte a orașului se află în coridorul ecologic al văii Vistulei. Acest coridor este și el considerat a fi de importanță internațională, făcând parte din rețeaua ecologică pan-europeană. Centrul orașului se află pe malul stâng
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
a II-a IUCN (parc național), aflat în România, în arealul grupei centrale a Carpaților Orientali, în Munții Hășmaș, pe teritoriul administrativ al județelor Harghita și Neamț. Are o suprafața de 6575 ha în care sunt protejeate valoroase elemente geologice, geomorfologice, palentologice, botanice și peisagistice, precum și faunistice. Aici sunt incluse mai multe rezervații naturale - asimilate în zona de protecție integrală printre care: Teritoriul parcului este la rândul său cuprins în "Aria de Importanță Avifaunistică Cheile Bicazului - Munții Hășmaș". Principala cale de
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode, gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante, aulacostefanide. Au fost astfel identificate areale: Marea biodiversitate a arealului, este un rezultat al condițiilor variatelor geomorfologice, pedologice, de expunere a versanților, de microclimat, etc. Zona parcului a fost în general slab populată. Câteva artefacte ale unor vânători din paleolitic au fost descoperite în zona Bicaz-Chei. Prima fotografie (daguerotipie) a Lacului Roșu a fost realizată în 1864
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Măgura Priei (cu altitudinea maximă de 996 m, atinsă în vârful omonim) este o subdiviziune geomorfologica a Meseșului (grupare montană importantă a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Vârful Măgura Priei este o zona montană de interes turistic al județului Sălaj și cel mai înalt vârf al Munților Meseș. Vârful Măgura Priei se află
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Suprafața așezării este de cca. 34.5 km² și coordonatele geografice sunt: 45° 40' și 45” latitudine nordică, corespunzătoare orașului Focșani, și 24° 20' si 38” longitudine estică, corespunzătoare orașului Rîmnicu Vîlcea. Alcătuirea geologică a hotarului Racoviței, care ca unitate geomorfologică face parte din Depresiunea Făgărașului, nu este unitară. Astfel, zona păduroasă și, în special, „Valea Lupului”, este formată din șisturi cristaline, mai mult sau mai puțin metamorfozate. Mărturii ale epocilor îndepărtate din istoria pămantului, când întreaga Depresiune a Transilvaniei a
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
zona central muntoasă și depresiunile înconjurătoare. În sud-estul acestei cetăți naturale se situează lunga depresiune a Văii Mogoșului, înconjurată la est de Munții Trascăului, la sud, vest și nord de Munții Metaliferi. În această depresiune este așezată comuna Mogoș. Unitățile geomorfologice caracteristice localității sunt în general asemănătoare cu celelalte din Munții Apuseni apărând sub forma pantelor, teraselor, versanților și interfluviilor. Pantele au o mare varietate. Modul lor de grupare se statornicește după gradul de înclinare, oglindind toate caracteristicele etapelor succesive de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
municipiul Timișoara. Comună Sagu se întinde pe o suprafață de 10602 ha, din care 9476 ha reprezintă terenul agricol. În componență administrativă a comunei se regăsesc următoarele localități: Sagu, Cruceni, Fiscut, Firiteaz și Hunedoara Timișană. Evidențiat că o singură unitate geomorfologica, parte a Câmpiei Vingăi, arealul studiat prezintă trei trepte de relief: câmpia înaltă propriu-zisă, cu aspect de platou ușor ondulat de la E-NE spre V-SV, cu o pantă generală mai mică de 0,5%, altitudinea maximă absolută fiind de
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
calitativa înaltă. Pe dealuri se găsesc depozite eoliene și deluviale constituite din argile de pantă nisipoase-prăfoase rezultate ca efect al alterarării formațiunilor meoțiene. Solul- vegetal, este originar din Holocen și are grosimea variabilă în funcție de condițiile locale. Din punct de vedere geomorfologic, în partea de vest se află pe marginea zonei externe a Subcarpaților Orientali, iar în partea de est pe culoarul Șiretului. În raport cu DN2 este situată la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, de-a lungul
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
38 km de Bacău, de-a lungul unor vai descendente care pornesc de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor (sau Pănceștilor), prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Platoul situat în jumătatea vestică a teritoriului comunei este întins și neted, lipsind elemente geomorfologice semnificative de tipul unor alunecări de teren superficiale și de adâncime. Spre exterior, piemontul este continuat de trene de glacis care reduc din denivelările față de Culoarul Șiretului. Văile coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Șiretului, precum și terasele
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
cu comunele Românești și Santa Mare, iar la vest cu comuna Sulița. Teritoriul comunei Albești este cuprins între 26° 58' 45" și 27° 15' - longitudine estică, respectiv 47° 38' 30" și 47° 44' 15" - latitudine nordică. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Albești (a cărei suprafață este de aproximativ 97 km pătrați) se află situat în câmpia Moldovei care, privită în ansamblul ei, este considerată o subunitate a Podișului Moldovenesc. Suprafața ocupată de cele 6 sate ale comunei Albești (Albești
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
află situat în câmpia Moldovei care, privită în ansamblul ei, este considerată o subunitate a Podișului Moldovenesc. Suprafața ocupată de cele 6 sate ale comunei Albești (Albești, Buimăceni, Coștiugeni, Jijia, Mășcăteni și Tudor Vladimirescu) poate fi atribuită ca aparținând subraionului geomorfologic denumit „Câmpia Jijiei Superioare și a Bașeului”. Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150 de metri, cea mai coborâtă aflându-se în albiile văilor, cum ar fi cea a Jijiei, a cărui șes în zona de confluență cu Sitna
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
de abrupturi calcaroase (Lacila- 334 m.), la sud-est se află Șereniacul și Vârbița, către nord-vest și sud-vest versanții devin domoli, încununați de înălțimi ca Pinet (359 m.) și Goronice (445 m.) Zona studiată este formată din: În planul de raionare geomorfologică a României, încadrarea sintetizată a comunei Carașova, cu localitățile aferente: Iabalcea și Nermed, localizează arealul în grupa podișurilor și a munților calcaroși din Reșița- Moldova Nouă, regiunea geomorfologică mediană în care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite vârcane
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Goronice (445 m.) Zona studiată este formată din: În planul de raionare geomorfologică a României, încadrarea sintetizată a comunei Carașova, cu localitățile aferente: Iabalcea și Nermed, localizează arealul în grupa podișurilor și a munților calcaroși din Reșița- Moldova Nouă, regiunea geomorfologică mediană în care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite vârcane local, exemplu de vale de doline fiind Valea Iabalcei, lungă de 6 km, unde întâlnim aproximativ 50 de doline pe km²), chei(Cheile Carașului), cursuri de ape subterane
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
formează o importantă zonă meliferă a țării, datorită ecosistemului care include foarte multe exemplare de tei. În anul 2015, aproape jumătate din bugetul comunei a fost bazat pe fondurile UE. Teritoriul administrativ al comunei Luncavița se află situat pe unitățile geomorfologice ale Dobrogei de Nord. Relieful este caracterizat de asocierea a trei subunități morfostructurale bine diferențiate: "Lunca Dunării", "Munții Măcinului" și "Podișul Niculițelului". Regionarea morfologică face ca relieful comunei să fie, în general, ușor vălurit, coborând în trepte de la peste 360
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
național DN 22.</br> Suprafața totală este de 13036 ha. Din punct de vedere structural suprafața comunei Jijila (ce cuprinde și satul Garvăn) se încadreaza în unitatea tectonica a munților Măcin (în extinderea lor nord-vestică).</br> Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei presupune două forme de relief distincte și anume: prima formă e caracterizată prin ultimele ramificații ale Munților Măcinului, cu o altitudine de 40-80 metri și cu valori maxime în dealul Sărăriei - 152,1 metri și dealul Mare cu
Comuna Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/310830_a_312159]
-
Sus. Se găsesc în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Poșaga, afluent pe stânga al Arieșului, la 6 km de la confluență. Căi de acces: pe DN 75 Turda-Câmpeni. Este o rezervație naturală complexă, având un suport geomorfologic pitoresc, cu formele carstice caracteristice reliefului calcaros: abrupturi, creste, turnuri și ogașe prăpăstioase. Totodată conține și unele specii de plante rare. sunt străbătute de pârâul care le-a format, pe o distanță de 400 m, iar în cuprinsul cheilor, chiar
Cheile Poșăgii () [Corola-website/Science/309402_a_310731]
-
izolate între ele ecologic, sunt despărțite de porțiuni joase ale deșertului Sonora și ale deșertului Chihuahua. Aceste structuri montane, ale "insulelor din cer", similare ecologic într-un anumit fel doar cu cele numite tepui din America de Sud, sunt unicate ecologice și geomorfologice mondiale, găsindu-se doar în sudul statelor americane Arizona și New Mexico, respectiv în nordul statelor Mexicului Sonora și Chihuahua, acoperind întreaga zonă pe care se găsesc deșerturile Sonora și Chihuahua. Grupul de munți și de ecosisteme sunt cele mai
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
Dunăre - Marea Neagră (comuna Cumpăna) - la est comuna Agigea, oraș Techirghiol, comuna Tuzla; - la sud comuna 23 August și comuna Amzacea; - la vest comuna Mereni. Teritoriul comunei este situat în partea de nord - est a Podișului Cobadin - Negru - Vodă. Sub raport geomorfologic, relieful comunei Topraisar apare ca o zonă mai înaltă față de regiunile înconjurătoare din vest, nord și est. Solurile ce se regăsesc pe teritoriul comunei Topraisar fac parte din categoria cernoziomurilor (cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri slab levigate, cernoziomuri carbonatice) și a rendzinele
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului actual. Pe toată întinderea localității Văleni predomină două forme de relief: dealuri
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului actual. Astfel că, teritoriul satului Colibași reprezintă o cîmpie slab fragmentată. Relieful
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
ani este împărțită în trei bătrâni a câte 300 stânjeni fiecare. În anul 1817 în localitate este ridicată o biserică cu hramul Sf. Nicolae. Zamfir Arbore, în Dicționarul geografic al Basarabiei menționează: Particularitățile generale Teritoriul satului din punct de vedere geomorfologic face parte din Câmpia Moldovei de Sud, iar din punct de vedere fizico- geografic face parte din Câmpia Nistrului Inferior. Relieful contemporan a început a se forma în pliocenul inferior și s-a încheiat în cuaternar în urma proceselor erozional acumulative
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]