1,094 matches
-
Exercițiile fizice trebuie să conecteze grupele musculare ale trunchiului la cele aparținând membrelor inferioare. Poziția stând pe genunchi este importantă prin faptul că asigură (nu numai membrelor inferioare, ci și celor superioare) punctul fix pentru întreaga lor gamă de mișcări gestuale și utilitare. Trecerea din cvadrupedie la poziția stând pe genunchi este facilă și destul de simplă, după cum se va putea constata din cele două exerciții prezentate în continuare, considerate un fel de „etapă de tranziție”: a) alunecarea din poziția cvadrupedă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
printr-o atitudine constantă de valorizare, își poate construi o stimă de sine favorabilă, cu efecte majore în procesul adaptării și integrării școlare. Un aspect particular îl întâlnim la cei cu severe deficiențe de auz, care comunică prin limbajul mimico gestual, ceea ce îi face să-și construiască grupul/ cercul lor, diferit de al celor cu care nu pot comunica și care, prin atitudinea și comportamentul lor, ajung să îi evite constant și să le inducă sentimentul de inferioritate și marginalizare, cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
psihomotrice. Ghidarea, ajutorul din partea echipei va scădea cu timpul, astfel încât copiii să atingă nivelul maxim de independență. Aceasta se va realiza într-o anumită ordine: se așteaptă 10 minute, urmează sugestiile verbale, se prezintă un model, se continuă cu sugestiile gestuale, fizice parțiale și apoi ghidarea mână peste mână. Această ierarhie poate fi extinsă în funcție de nivelul disfuncției și a informației furnizate. Copiii autiști pot prezenta o caracteristică denumită și "learned helplessness" descrisă prin incapacitatea de a face un lucru datorită faptului
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cel așteptat datorită dificultăților de percepție, prelucrare și sintetizare a informației. Persoanele cu autism sunt fie hipersensibili, fapt cei îi determină să aibă reacții haotice, agresive, respingătoare, fie hiposensibili, ceea ce generează de obicei ignorarea mediului extern (fizic, social) sau steriotipii gestuale, ticuri. Deși literatura de specialitate afirmă că bazele integrării senzoriale sunt puse de un terapeut ocupațional, de obicei acest tip de intervenție este efectuat și de kinetoterapeut sau logoped. Scopul este acela de a desensibiliza copilul și a-l ajuta
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
transmis prin limbajul semnelor. Copilul surd învață să comunice prin folosirea semnelor. De exemplu: în momentul în care i se arată copilului mâncare se va face semnul (gestul) specific acțiunii de a mânca. La fel vor fi arătate și denumite gestual diferite alimente, jucării, obiecte, acțiuni etc. Treptat copilul începe să asocieze semnele și să le utilizeze atunci când îi va fi foame, sete sau când va dori să se joace. În continuare copilul surd, învață să comunice închegat prin gesturi, semnele
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
și în cazul corectării articulației și îmbogățirii comunicării oral-verbale de auzitorii de vârsta mică. Este de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc în familii de auzitori în care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi convenționale stabilite de părintii auzitori și copilul surd. Această comunicare este însă limitată, foarte săracă și cu consecințe negative asupra dezvoltării capacităților psihice ale copilului cu deficiență auditivă. Pentru însușirea
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
prevenirea instalării handicapului psihic, încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate și trebuie să fie familiarizat cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității care vizează însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală. În momentul de față ia amploare ideea comunicării totale, care presupune și recomandă
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
vizează însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală. În momentul de față ia amploare ideea comunicării totale, care presupune și recomandă toate mijloacele posibile de stabilire a contactelor între oameni: limbaj oral, scris, mimico- gestual, toate semnele evocatoare, desenul etc. Comunicarea totală nu este o limbă sau un mijloc de contact, ci o atitudine a copilului surd cu privire la modalitățile de stabilire a contactelor cu oamenii. Comunicarea totală este fondată pe ideea recunoașterii de fapt că
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
sau lingvistice există date puține sau deloc. Studiile care explorează procesele atenționale întâmpină dificultăți 103 importante: o alterare a performanțelor atenționale vizuale și auditive a fost totuși considerată ca o dată majoră în înțelegerea tulburărilor cognitive. O tulburare a organizării dinamice gestuale a fost deasemenea evidențiată, întărind ipoteza existenței unei disfuncții a regiunii frontale, aflată la originea tulburărilor cognitive. b. Tulburările timice și emoționale sunt mai greu de studiat, datorită, în primul rând variabilității terminologiei folosite pentru a le descrie. În lucrările
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este neobosit. (Titus Mocanu). Treptat, linia nu se mai mărginește la a contura formele viziunii plastice și cu o mare cutezanță se avântă pe suprafața imaculată, inventând un nou univers tainic în care imaginarul trăiește alături de ecourile realului. Chiar îndrăznelile gestuale sunt un ecou al unor trăiri. , spune Hans Hartung. Folosind limbajul formelor esențiale analizate anterior, înțelegem modul de organizare a suprafeței și spațiului cu linii și forme orizontale și verticale ce duce spre compoziții simetrice și asimetrice. Rolul lor în
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
a perfecțiunii. Atunci când fiecare semn devine frumusețe, simțim că scrisul se înnobilează și devine artă. Circulația pensulei pe hârtie, făcută cu dezinvoltură și firesc, transformă fiecare semn caligrafic în formă artistică. (Paul Klee). Minunățiile la care a ajuns adevărata caligrafie gestuală au îmbogățit arta secolului XX cu lucrări făcute în spiritul caligrafiilor orientale și extrem-orientale prin frumusețea inspirată a duetului variabil, prin sensibila trasare a semnelor cu treceri subtile de la o intensitate de negru la alta sau cu zone în care
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
contopește cu imaginea și dispare în ea asemenea caligrafului chinez de odinioară. Este impresionantă declarația lui Joan Miró, care afirmă că îl interesau pensulele imperfecte, deoarece în traseul lor, produceau accidente imprevizibile deosebit de expresive în imagine. În momentul dezlănțuirii creatoare gestuale, disciplina mâinii scapă de sub control și iese la lumină partea de subconștient care dă farmec și substanță neobișnuită imaginii. Rezultatul este net superior creației total controlate de inteligența și sensibilitatea artistică. Târziu, în secolul XX, occidentalii europeni au început să
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
mai bine acum? Bine! Atunci vino-ncoace! (îl ia de mînă, îl duce pe scenă și îl așează pe scaun) Spune! Acu' ești ca nou, așa că dă-i drumu'! (tot ce urmează trebuie să fie sub o tensiune maximă violență gestuală, de limbaj, replicile sînt strigate, urlate sau gîfîite, sugrumate de frică sau disperare) Gh. P. unu: (ridicîndu-se de pe scaun) Ce dracu' vrei de la mine! (vrea să plece de pe miniscenă) Ia mai lasă-mă-n pace! Gh. P. doi: Stai aici
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
actorul în carne și oase îl dezamăgea profund. Două mari figuri emblematice i-au adus acestei probleme soluții practice, cert antinomice, dar eficace din punct de vedere teatral. Robert Wilson a pus la baza lucrului cu actorul structuri ritmice și gestuale care, prin caracterul lor excesiv de constrângător, interzic orice „modulație” a spectacolului și fac superfluă supravegherea de parcurs. Într-un anume fel, aceasta este integrată, autogestionată de spectacolul însuși, devenit propriul său instrument de control și de verificare. Aici, unde nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au/ Și cad toate (mâine) putrede pe drum". Predestinate morții par a fi și personajele de fundal din opera poetică a lui Cezar Ivănescu. Impresia este cauzată de automatismul, stereotipia gestuală care le dezumanizează, facilitându-le, în schimb, desenul simbolic. Personajele frecvent descărnate, dezumanizate sau pierdute în negura uitării (Bătrâna Ezo, cele trei femei din "orașul acela bolnav", descrise în Rimaya, Nenumita pierdută în Copilăria lui Ario Paradis, acel Mil ambiguu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ambele cazuri. Atitudinile jurnalistului sunt, prin urmare, un element care cântărește greu în balanța jocurilor electorale. Acest tip de influență numit „non-verbală” face obiectul unor cercetări din ce în ce mai asidue și arată importanța ca un jurnalist să rămână neutru inclusiv în atitudinea gestuală și corporală în momentul în care intervievează un responsabil politic. Din nefericire, E. Babad a arătat că majoritatea jurnaliștilor nu se pot abține să favorizeze conștient sau inconștient cutare sau cutare candidat prin gesturile și postura corporală, după cum arată următorul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prezentat unor voluntari americani fragmente foarte scurte - de câteva secunde - a interviurilor luate de diferiți jurnaliști. În aceste fragmente nu putea fi observat decât jurnalistul; de altfel, voluntarii nu înțelegeau ebraica, astfel că se focalizau automat pe elemente mimice și gestuale, singurul aspect care le putea arăta atitudinea amicală sau ostilă a jurnalistului față de personalitatea politică. După părerea observatorilor americani era evident că toți intervievatorii aveau maniera proprie de favorizare sau defavorizare prin gesturi a candidatului care se găsea în fața lor
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
tip de gestică, în funcție de orientarea politică. Acest lucru a fost arătat și de un experiment: Psihologul Patrice Georget a făcut două înregistrări video identice pe planul discursului, constituite din aceleași argumente și pronunțate cu aceeași intonație, dar diferite ca formă gestuală: un actor care juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bătăi de aripi, vuiet de valuri). Am ales aceste exemple extreme pentru a evidenția ponderea extraordinară a "imperiului semnelor", edificat în univers. Uneori stresante, invadatoare (mesajele publicitare, gadget-urile din cutia poștală), alteori indispensabile (codul rutier, codul lingvistic sau cel gestual), semnele ne introduc în cultura proprie și cultura celorlalți (Roland Barthes a "intrat" în cultura niponă prin intermediul semnelor gării din Tokyo, ale ritualului ceaiului sau teatrului No). Extrapolînd morala lui Chilam Balam: "Cei care nu vor putea înțelege vor muri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evacuate de structuralism), precum și natura acțională a discursului. În măsura în care etapa structurală a semioticii a fost depășită prin ancorarea în istorie, subiectivitate și acțiune, putem afirma cu certitudine că investigarea activității de semnificare a omului, altfel spus a diverselor sale limbaje (gestual, spațial, grafic etc.) poate contribui la optimizarea comunicării interumane, la utilizarea elocventă a numeroaselor forme de exprimare verbală și non verbală. Așa cum antropologul prin descrierile sale îmbogățește cunoștințele noastre despre o anume societate, dar în același timp poate păstra sau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prezența obiectului cu care se află într-o relație concretă de contiguitate (fumul față de foc, febra față de boală etc.). Pe lîngă implicația de existență, indicialitatea se distinge de iconicitate și simbol prin ponderea sporită a non textualității, a realizării ostensive gestuale (girueta indice al direcției vîntului, barometrul indicator al ploii, mersul legănat indicînd un marinar etc.). Puterea explicativă a acestei trihotomii (corelabilă cu cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității) rezidă în generalitatea asocierilor sale; astfel, în perspectivă temporală (C.P. 4.447-4
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările noastre sînt non verbale; deci gesturile sînt inextricabil legate de viața noastră publică și privată, profesională și familială. Înnăscute
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările noastre sînt non verbale; deci gesturile sînt inextricabil legate de viața noastră publică și privată, profesională și familială. Înnăscute sau dobîndite, voluntare sau involuntare, codificate sau personalizate (de la ticurile gestuale la emblemele caracterizante), gesturile însoțesc, explică, condensează sau comentează comunicarea interpersonală. Experții în comunicare au identificat șapte sute de mii de semnale fizice, Birdwhistell estimează că doar mimica feței modulează 250.000 de expresii, iar mîna generează 5000 de gesturi verbalizabile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]