KorAP: Find »[drukola/base=gestual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...45 >

1,108 matches

Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

restrâns) al acestor elevi și să adăugăm și alte cuvinte care vor intra curând în vocabularul lor. Astfel s-a ajuns la elaborarea unui vocabular care conține 1880 cuvinte/semne, de către un grup de participanți la cursul de limbaj mimico gestual din această școală. Aceste cuvinte/semne au fost fotografiate și sub fiecare din ele s-a explicat modul de realizare, conform structurii gramaticale specifice, care să țină seama de configurația mâinii, mișcarea mâinii, orientarea palmei și locul de contact. Dorim

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
fiecare din ele s-a explicat modul de realizare, conform structurii gramaticale specifice, care să țină seama de configurația mâinii, mișcarea mâinii, orientarea palmei și locul de contact. Dorim să facem precizarea că la ora actuală există mai multe dicționare gestuale în aproape toate țările lumii. Unele dicționare prezintă semnele în ordine alfabetică, grupate pe teme sau pe materii de specialitate, cum ar fi istoria, geografia, matematica ș.a. care se predau la universitățile americane. Dicționarele existente în țara noastră sunt dificil

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
stabilizat și consolidat în școlile respective. Mai târziu acestea se unifică, datorită contactelor mai frecvente între elevii diferitelor școli, cu prilejul concursurilor interșcolare. Cu ajutorul dicționarului nostru dorim să contribuim la accelerarea procesului de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde, noi nu dorim să exagerăm folosirea limbajului gestual, ci să-l folosim în funcție de posibilitățile de comunicare ale copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde, noi nu dorim să exagerăm folosirea limbajului gestual, ci să-l folosim în funcție de posibilitățile de comunicare ale copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se va realiza mai bine pe baza cunoștințelor de limbaj gestual. Ceea ce am realizat noi cu colectivul acestei școli este

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se va realiza mai bine pe baza cunoștințelor de limbaj gestual. Ceea ce am realizat noi cu colectivul acestei școli este doar un început. Prin elaborarea acestui dicționar sperăm că putem veni în ajutorul cadrelor didactice care vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea gramaticală a limbajului verbal. Deși acest procedeu este specific începătorilor, el este considerat greșit de specialiștii acestui domeniu și de către persoanele surde însăși. Aici se aplică principiul ,,Când

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu . Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut contact cu mediul gestual, copiii au dezvoltat spontan un limbaj gestual incipient, neinfluențat de limba vorbită de părinți, dar având totuși o structură sintactică. (Goldin-Meadow, S. și H. Feldman, p.34) Odată ajunși în școala specială, acești copii învață limbajul mimico-gestual de la colegii mai

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu . Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut contact cu mediul gestual, copiii au dezvoltat spontan un limbaj gestual incipient, neinfluențat de limba vorbită de părinți, dar având totuși o structură sintactică. (Goldin-Meadow, S. și H. Feldman, p.34) Odată ajunși în școala specială, acești copii învață limbajul mimico-gestual de la colegii mai mari, de la colegii lor cu părinți surzi

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mai mici. Conform lui Constantin Pufan, Față de prima opinie, care aproape că reduce pe copilul deficient de auz la un stadiu prehumanoid, cea de a doua este ceva mai optimistă, deși, la rândul ei constată anumite caracteristici negative ale comunicării gestuale și a operării mentale cu imagini. Este o constatare conformă cu realitatea, însă analiza nu este dusă mai departe, ci autorul se oprește în acest punct favorabil demersului propriu. Este un fapt comun tuturor autorilor de a evidenția limitele comunicării

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și a operării mentale cu imagini. Este o constatare conformă cu realitatea, însă analiza nu este dusă mai departe, ci autorul se oprește în acest punct favorabil demersului propriu. Este un fapt comun tuturor autorilor de a evidenția limitele comunicării gestuale în sine, cât și limitele dezvoltării psihice pe care le provoacă. Pe de altă parte, specialiștii români au constatat că copiii surzi ai unor părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și limba vorbită. Surzii, congenitali sau nu, nu au acces la imaginea acustică și se bazează pe informația vizuală. Elevii surzi nu au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
la acesta, este: a) utopic; b) contraproductiv (cu rezultatele menționate); c) o încălcare a demnității persoanei surde, a dreptului ei de a-și trăi viața în conformitate cu propria structură psiho-fizică și cu opțiunile lingvistice și sociale care derivă din aceasta. The gestual language is a modality of specific interaction for human beings and especially for deaf persons. The sing language is their language, adeqnate totally for deaf person similarly with verbal language for hearings. The ban on using the sign language has

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și Powell, 1985). În cazul copiilor cu deficiențe de auz, familia reprezintă o parte importantă a echipei multidisciplinare, colaborarea cu familia, implicarea acesteia în programul de reabilitare auditiv-verbală fiind relevantă pentru succesul formării și consolidării deprinderilor de comunicare verbală sau gestuală. Familia trebuie să fie partenerul principal în acțiunea de integrare și recuperare a copilului. Părinții trebuie să fie continuatorii programului de recuperare stabilit în colaborare cu specialiștii. Cei ce se ocupă de recuperarea copilului să conștientizeze părinții asupra posibilităților reale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
părinții: * Activitățile individualizate, numite sugestiv terapii specifice de recuperare includ formarea competențelor de comunicare; labiolectură, antrenament auditiv;ortofonie;educația ritmului; educație psihomotrică; * Activitățile comune părinți-copii, urmăresc formarea părinților ca principali factori educativi în recuperarea auditiv-verbală și dezvoltarea comunicării verbale sau gestuale; * Activitățile de suport familial, vizează consilierea părinților și informarea lor asupra problematicii deficienței de auz și a modului particular de manifestare a acesteia; *Activități de colaborare în cadrul echipei de specialiști care cuprinde medic ORL, audioprotezist, audiolog, profesor psihopedagog, părinți, profesorii

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
o structurată și vie, la fel ca și limbajul vorbit; așa cum în limbă apar cuvinte noi, semnele suferă și ele un proces de evoluție și transformare, cu apariția unora noi și cu dispariția altora care au devenit anacronice. Limbajul mimico gestual îndeplinește funcția de comunicare în cadrul unei comunități (este vorba de minoritatea persoanelor deficiente de auz), având astfel un caracter social. Acesta operează cu imagini, fiind un instrument al gândirii și prezintă trei caracteristici principale care îi dau și specificitatea: delimitarea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
urmărit de persoanele cu deficiență vizuală; obligă poziționarea interlocutorilor față în față pentru o bună recepție a mesajului, fapt care nu este posibil întotdeauna; presupune contactul direct cu persoana cu care „vorbești”; contactul ocular trebuie menținut pe toată durata ,,conversației gestuale”; presupune organizarea spațiului pentru a facilita recepția; necesită condiții de mediu: lumină, poziție de vizibilitate; nu poate fi urmărit noaptea, pe întuneric sau atunci când iluminarea dezavantajează unul dintre participanți; obstacolele fizice care obturează imaginea îl fac neoperabil; nu este economic

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
auz ar putea fi continuată, dar cu toate avantajele și dezavantajele sale, limbajul mimico-gestual, parte esențială a culturii deficienților de auz, îi definește pe aceștia ca ființe umane cu vise, dorințe și nevoi, asemenea tuturor și totuși diferiți. Limbajul mimico gestual este o realitate pe care trebuie nu numai să o acceptăm ci să o respectăm așa cum respectăm și încurajăm toate limbajele minorităților. Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz Prima întalnire cu școala reprezintă pentru copil un

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
adecvate, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. De exemplu, când sunt utilizate metodele expozitive trebuie să se țină seama de o serie de cerințe precum: utilizarea unui vocabular adapatat capacității de comprehensiune a elevilor, limbajul gestual, diferite procedee și materiale intuitive etc. Metodele de simulare cum ar fi jocul de rol, jocul didactic, învățarea prin dramatizare pot fi utilizate eficient în procesul de predare-învățare. Strategii folosite în clasă Programul educațional al unui copil cu deficiențe de

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
rol, jocul didactic, învățarea prin dramatizare pot fi utilizate eficient în procesul de predare-învățare. Strategii folosite în clasă Programul educațional al unui copil cu deficiențe de auz include recomandări ale specialiștilor cu privire la exersarea mijloacelor orale de comunicare sau a celor gestuale de comunicare: profesorul nu trebuie să se miște prea mult, ca să permită citirea după mișcarea buzelor; fața profesorului trebuie să fie luminoasă; copilul trebuie să răspundă cât mai des; copilul trebuie încurajat să ceară repetarea sunetelor; profesorul trebuie să aibă

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100 de ani, această abordare s-a dovedit desprinsă de realitatea concretă a surdului. Limbajul gestual a continuat să existe, iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual. Congresele

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Limbajul gestual a continuat să existe, iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual. Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual. Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]