1,350 matches
-
care păstrează tradițiile de mii de ani, din antichitate. Dar să nu uităm cui datorează masoneria operativă originile. Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un zid Un fir de plumb părea răpit dintrun ghețar Și pietrele cioplite crăpau avântu-n frig. Cu rădăcinile spre cer copacul iar Se-ntoarse-ntr-al fântânii antic rit Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un zid. Să-l ajutăm, strigă marele meșter, dar Să îi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
îmbracă adevărul. A negru, I roșu, U verde, O de azur Latentele obârșii vi le voi spune îndată: A golf de umbră, chingă păroasă-ntunecată A muștelor lipite de un hoit, jur împrejur; E corturi, aburi candizi, umbrelă-nfiorată, Regi albi, ghețari cu lăncii trufașe, de-oțel pur; I purpuri, sânge, râsul unei frumoase guri Cuprinsă de mânie, sau de căință beată; U cicluri, frământare a verzilor talazuri, Adâncă pace-a turmei ce paște pe islazuri Ți-a urmelor săpate pe frunți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Rothenkreuz. Ora 5 sosirea, Hotel Schweizerhof. Promenadă à trois, prin prăvălii. Ora 7 cinat. Seara cu Leopold. A murit marele duce de Mecklenburg. Sigmaringen Marți, 4/17 aprilie. Luzern-Sigmaringen. Vreme blândă. Ora 8¾ dejunat à trois, apoi împreună promenadă la Ghețarul Leilor, prăvălii, anticari, unde eu cumpăr căni. Ora 11½ plecare, foarte cald. Ora 1½ în Zürich, dejunat. Ora 2½ Winterthur, 30 minute oprire în oraș. Ora 4 Schaffhausen. Ora 5½ Rudolfszoll. Lacul Konstanz. Se face răcoare. Stockach. Ora 7¾ Krauchenwies
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la existența suprafețelor de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe versant sau la creasta, coborârea
ORDIN nr. 62/N din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121723_a_123052]
-
la existența suprafețelor de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe versant sau la creasta, coborârea
ORDIN nr. 1.955 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121765_a_123094]
-
la existența suprafețelor de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe versant sau la creasta, coborârea
ORDIN nr. 19.o/288 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121764_a_123093]
-
grade 15' latitudine nordică ( 4 mile marine la nord de Godthaab) și paralelă 66 grade 15' latitudine nordică ( 5 mile marine la nord de Umanarsugssuak); Diviziunea 1 D-Partea subzonei care se află între paralelă 62 grade 30' latitudine nordică (ghețarul Frederikshaab) și paralelă 64 grade 15' latitudine nordică ( 4 mile marine la nord de Godthaab); Diviziunea 1 E-Partea subzonei care se află între paralelă 60 grade 45' latitudine nordică (Cape Desolation) și paralelă 62 grade 30' latitudine nordică (ghețarul
CONVENŢIE din 24 octombrie 1978 asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului în nord-vestul Oceanului Atlantic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133753_a_135082]
-
ghețarul Frederikshaab) și paralelă 64 grade 15' latitudine nordică ( 4 mile marine la nord de Godthaab); Diviziunea 1 E-Partea subzonei care se află între paralelă 60 grade 45' latitudine nordică (Cape Desolation) și paralelă 62 grade 30' latitudine nordică (ghețarul Frederikshaab); Diviziunea 1 F-Partea subzonei care se află la sud de 60 grade 45' latitudine nordică (Cape Desolation); 3 a) Subzona 2 - Partea din zona convenției care se află la est de meridianul 64 grade 30 0' longitudine vestică în
CONVENŢIE din 24 octombrie 1978 asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului în nord-vestul Oceanului Atlantic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133753_a_135082]
-
dinamica scoarței terestre - Procese și fenomene asociate dinamicii scoarței terestre - Relieful major al Terrei - Relieful creat de agenții externi - tipuri de relief create de agenții externi: - a) relieful fluvial (valea, eroziunea fluviala, lunca și terasele) - b) relieful climatic (relieful deșertic, ghețarii și relieful glaciar) - c) relieful litoral (delte, estuare, limanuri, lagune și tipuri de țărmuri) Capitolul 4. Elemente de meteorologie și climă: - Factorii genetici ai climei - Principalele elemente și fenomene climatice ale Terrei - Climă și tipurile de climă Capitolul 5. Oceanul
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Dreptul de refugiu și de adăpost pentru flotele lor pescărești în porturi și în puncte de sprijin pe țărmul Mării; ... b) Terenul pentru instalarea fabricilor de sărătorii și conserve, instalațiuni de păstrare și condiționarea peștelui de Mare, construcții de frigorifere, ghețarii, clădiri de personal și ateliere de repararea vaselor pescărești; ... c) Posibilitatea aprovizionării și umplerii ghețăriilor; ... d) Materialul științific al instituțiunilor pentru studiul apelor și Mării; ... e) Scutirea de taxe vamale pentru vapoare și vase pescărești, unelte, plăși și materiale pescărești
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
Articolul 59 Din subvenția anuală înscrisă în buget se acoperă mai întîi cheltuielile necesare funcționarii oficiilor de licitație publică, restul se împarte astfel: a) 40% se întrebuințează pentru săparea și construirea de canale, pentru construcții de frigorifere, magazii răcoroase și ghețarii; pentru dezvoltarea învățămîntului pescăresc, acordare de burse în țară și străinătate; pentru cercetări științifice, hidrografice și hidrobiologice; pentru creiarea de eleșteie artificiale pentru reproducerea și creșterea artificială a peștelui; ... b) 40% se dă cu împrumut pescarilor vînători sau cooperativelor de
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
servicii de radiocomunicații terestre și spațiale. .2 să transmită cel puțin de două ori pe zi, prin servicii de radiocomunicații terestre și spațiale, după caz, buletine meteorologice destinate navigației, conținând date, analize, avertizări și prognoze asupra stării timpului, valurilor și ghețarilor. Aceste informatii vor fi transmise sub formă de text și, în măsura în care este posibil sub forma grafică, inclusiv analize meteorologice și hărți de prognoză transmise prin fax sau sub forma digitală pentru reconstituirea la bordul navei a sistemului de prelucrare a
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
Sistemul GMDSS). Regulă 6 Serviciul de supraveghere a ghețurilor 1 Serviciul de supraveghere a ghețurilor contribuie la siguranța vieții omenești pe mare, la siguranța, la eficientă navigației și la protecția mediului marin din Atlanticul de Nord. Navelor, care tranzitează regiunea ghețarilor patrulata în sezonul ghețurilor de Serviciul de supraveghere a ghețurilor, li se cere să utilizeze serviciile furnizate de Serviciul de supraveghere a ghețurilor. 2 Guvernele contractante se angajează să mențină un serviciu de supraveghere a ghețurilor și un serviciu de
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
factori favorizanți ai sporturilor de iarnă. Un interes aparte în peisajul montan al țării îl reprezintă monumentele naturii, adevărate unicate naționale și europene, precum vulcanii noroioși din zona Berca-Arbanași (județul Buzău), stâncile Babele și Sfinxul din munții Bucegi, peștera și ghețarul de la Scărișoara (județul Alba), Pietrele Doamnei din munții Rarău (județul Suceava) etc. La fel și lacurile naturale și artificiale: lacurile glaciare (Bucura și Zănoaga în Retezat, Capra și Bâlea în Făgăraș), vulcanice (Sf. Ana în Harghita), lacul de baraj natural
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
și a informațiilor din text principalele caracteristici ale reliefului României. • Explicați gradul de accesibilitate pentru locuire și comunicație ale reliefului. • Menționați trei domenii ale activității economice favorizate de relief. RELIEFUL 7 Pe crestele Carpaților, în urma răcirii climei, s au instalat ghețari. Râurile ce veneau din munți au depus la exteriorul acestora imense conuri de aluviuni, umplând treptat lacurile. Așa s-au format câmpiile din sudul și vestul țării. Încălzirea climatului în ultimii 10 000 de ani și transformarea lui într-unul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
munți au depus la exteriorul acestora imense conuri de aluviuni, umplând treptat lacurile. Așa s-au format câmpiile din sudul și vestul țării. Încălzirea climatului în ultimii 10 000 de ani și transformarea lui într-unul temperat au determinat topirea ghețarilor, dezvoltarea zonelor și a etajelor de vegetație actuală. Tot acum, rețeaua de râuri mai vechi din Carpați și dealuri a înaintat prin câmpii, ajungând la Dunăre; la vărsarea fluviului în mare, s-a format Delta Dunării. UNITățILE MAJORE ALE RELIEFULUI
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mare parte a Carpaților. Ei formează un inel în jurul Depresiunii Transilvaniei, în exteriorul căruia DE REȚINUT cea mai veche formă de relief a României este Podișul Dobrogei; cea mai recentă unitate naturală este Delta Dunării; pe culmile carpatice au existat ghețari. AMINTIȚI-Vă modul de formare a principalelor tipuri de roci; definiția ghețarilor și a calotei glaciare; principalele forme ale reliefului glaciar; modul de formare a peșterilor, cheilor și defileelor. 8 GEOGRAFIE FIZICĂ • Menționați factorii care au contribuit la formarea reliefului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
exteriorul căruia DE REȚINUT cea mai veche formă de relief a României este Podișul Dobrogei; cea mai recentă unitate naturală este Delta Dunării; pe culmile carpatice au existat ghețari. AMINTIȚI-Vă modul de formare a principalelor tipuri de roci; definiția ghețarilor și a calotei glaciare; principalele forme ale reliefului glaciar; modul de formare a peșterilor, cheilor și defileelor. 8 GEOGRAFIE FIZICĂ • Menționați factorii care au contribuit la formarea reliefului. • Precizați principalele etape de formare a reliefului României. Relief glaciar din Munții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din toate tipurile de roci, îmbinate diferit de la un sector la altul, ceea ce dă imaginea unui mozaic petrografic. În Carpați există creste ascuțite la peste 2000 m înălțime, culmi rotunjite și netezite (adevărate platouri), circuri și văi glaciare sculptate de ghețari în urmă cu 10 000 - 300 000 ani, când o mare parte a Europei era acoperită de o imensă calotă de gheață, iar în munți se dezvoltau ghețari la peste 1 800 m. În culmile și platourile calcaroase s-au
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
culmi rotunjite și netezite (adevărate platouri), circuri și văi glaciare sculptate de ghețari în urmă cu 10 000 - 300 000 ani, când o mare parte a Europei era acoperită de o imensă calotă de gheață, iar în munți se dezvoltau ghețari la peste 1 800 m. În culmile și platourile calcaroase s-au format peșteri și chei, iar în munții vulcanici au apărut platouri și cratere. Carpații reprezintă un castel de ape, aici găsindu-se majoritatea izvoarelor râurilor României. Unele râuri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
masiv, fie unul de creste abrupte; doar Oltul îi străbate în întregime; în rest, râurile mari au creat văi parțial transversale; culmile prezintă platouri netede întinse, cu pajiști folosite vara ca pășuni; la peste 1 800 m altitudine, au existat ghețari lungi care au creat circuri și văi glaciare în care există lacuri, praguri cu cascade etc.; pasurile și trecătorile sunt puține la număr, dar au fost folosite încă din Antichitate de locuitorii aflați de-o parte și de alta a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pământului, iar vestita Detunată, cu așchiile sale îndoite de bazalt, e una din minunățiile ținutului. Mai spre apus, o zonă calcaroasă e ciuruită de gropi și de peșteri fantastice, din care una, la Scărișoara, păstrează din timpuri foarte vechi un ghețar subteran.“ George Vâlsan, Pământul românesc și frumusețile lui „Astfel, drumul pe valea Dunării, cât treci în curmezișul Carpaților bănățeni, este un șir de minunate panorame. Aci maluri înalte, pe care nici caprele nu se pot cățăra, aci mari depresiuni ca
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
desfășurare, ocupând partea centrală, alcătuiți predominant din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate și înălțimi mari (Bihor, 1 849 m). Există și platouri și culmi din calcare cu peșteri declarate rezervații naturale (Scărișoara, în care se află un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe versanții văilor sunt păduri de brad sau de amestec (molid și fag), iar pe culmi, pășuni
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
delimitați în sud de valea ................. 2. Așezările omenești permanente se întâlnesc în Munții Apuseni până la altitudinea de ................ 3. Minereul de fier se exploatează din Munții Banatului în centrul ......................................................... 4. Ampoiul și Arieșul se varsă în râul ................................................ 5. Cel mai mare ghețar din țara noastră se află în .......................... 6. Stațiunea balneară Moneasa se află în Munții ............................... 7. Crișul Repede izvorăște din Munții ............................................ III. Explicați cauza varietății reliefului și a resurselor subsolului din Carpații Occidentali. IV. Caracterizați una din diviziunile Carpaților Occidentali (Munții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Bâlea Lacul Roșu - Se întâlnesc în toate unitățile de relief — munți, dealuri, câmpii —, având mărimi, adâncimi și forme variate. Lacurile de munte În Carpați, lacurile au origine variată și constituie obiective turistice însemnate. În munții unde în pleistocen au existat ghețari se găsesc frecvent lacuri glaciare. După topirea ghețarilor apa s-a adunat în excavații, rezultând lacuri cunoscute sub numele de iezere sau tăuri în munții Rodnei (Lala), Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra), Parâng (Gâlcescu), Retezat (Bucura, cel mai întins lac glaciar
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]