714 matches
-
drept între popoare acordat de Yad Vashem. Pankiewicz a publicat o carte despre perioada sa în ghetou, intitulată " Farmacia ghetoului Cracovia" (ISBN 0896041158). Oskar Schindler, un om de afaceri german, a sosit la Cracovia din cauza forței de muncă disponibile în ghetou. El și-a ales de acolo angajații care să lucreze în fabrica sa de vase emailate. În 1942, Schindler a văzut cum locuitorii ghetoului erau adunați cu brutalitate pentru a fi transportați la Płaszów, și de atunci a depus eforturi
Ghetoul Cracovia () [Corola-website/Science/320959_a_322288]
-
urmare a Dictatului de la Viena (1940) a însemnat o perioadă de persecuție pentru populația evreiască din teritoriul ocupat. La 5 aprilie 1944 s-a instituit obligația ca evreii să poarte steaua galbenă, iar la 3 mai s-a înființat un ghetou în perimetrul delimitat de străzile Petöfi, Tompa, Avântului, Báthory, Martirilor Deportați, Zrinyi, Retezatului, Kert, Golescu, Károlyi Köz și Kogălniceanu. Acolo urmau să locuiască cei 18.863 evrei concentrați în oraș. În interval de o lună au fost deportați pe rând
Templul Mare din Satu Mare () [Corola-website/Science/317412_a_318741]
-
delimitat de străzile Petöfi, Tompa, Avântului, Báthory, Martirilor Deportați, Zrinyi, Retezatului, Kert, Golescu, Károlyi Köz și Kogălniceanu. Acolo urmau să locuiască cei 18.863 evrei concentrați în oraș. În interval de o lună au fost deportați pe rând evreii din ghetou, astfel: 19.05 - 3.006 evrei, 22.05 - 3.300, 26.05 - 3.336, 29.05 - 3.306, 30.05 - 3.300 și 1.06 - 2.615 evrei . După război aproximativ 500 de evrei au revenit în oraș, lor adăugându
Templul Mare din Satu Mare () [Corola-website/Science/317412_a_318741]
-
din populatie). Cand Armata Română a trebuit să se retragă din Bucovina de nord, mai mulți evrei din Siret au fost uciși. La 20 iulie 1941, când a început războiul antisovietic, toți evreii din Siret au fost concentrați într-un ghetou și au fost duși pe jos la Dornești. Acolo au fost urcați într-un tren de marfă și, după 14 zile, au ajuns la Calafat. După două luni, în octombrie 1941 au fost trimiși din nou în Bucovina, unde au
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
sa fugă pe jos spre mama sa. Dar din nefericire în ultimul moment în care ei s-au întâlnit la o diferență de câteva secunde aceasta moare în bratele lui Will. După această întâmplare el se hotăraște să plece din ghetou prin zonele de timp spre New Greenwich .
În timp () [Corola-website/Science/324671_a_326000]
-
să muncească ca sclav pentru așa-zisa rasă "ariană" și supraviețuiește unei execuții în masă în care victimele sunt alese la întâmplare. Szpilman află că se pune la cale o revoltă evreiască și îi ajută ducând arme de contrabandă în ghetou, evitând la limită un paznic. Apoi el reușește să scape din ghetou și se ascunde primind ajutorul de la prietenul său care nu era evreu Andrzej Bogucki și de la Janina, soția acestuia. În aprilie 1943, Szpilman observă declanșarea și înfrângerea revoltei
Pianistul () [Corola-website/Science/328185_a_329514]
-
execuții în masă în care victimele sunt alese la întâmplare. Szpilman află că se pune la cale o revoltă evreiască și îi ajută ducând arme de contrabandă în ghetou, evitând la limită un paznic. Apoi el reușește să scape din ghetou și se ascunde primind ajutorul de la prietenul său care nu era evreu Andrzej Bogucki și de la Janina, soția acestuia. În aprilie 1943, Szpilman observă declanșarea și înfrângerea revoltei din ghetoul din Varșovia printr-o fereastră din apropierea ghetoului. După un an
Pianistul () [Corola-website/Science/328185_a_329514]
-
, (rusă, ucraineană: Акмечетка ) a fost un lagăr de concentrare, uneori denumit „ghetou”, aflat în Transnistria în anii Holocaustului. El a fost improvizat într-o crescătorie de porci abandonată, la 2 km de de satul ucrainean Akmecetka ,(astăzi denumit Pribujia), pe malul de vest al Bugului), în raionul Domanivka din regiunea Mikolaiv și
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
a organizat cel de al IV-lea Festival mondial al tineretului, București (25 iulie - 14 august 1953). Multe din manifestări urmau să aibă loc la Sala Floresca, aflată peste drum de Groapa Floreasca. Pentru că acest cartier era, de fapt, un ghetou țigănesc al Bucureștiului, care nu oglindea în nici un fel „supremația socialismului”, a fost înconjurat cu un gard de scânduri înalt de doi metri, pentru a-l ascunde de ochii străinilor. În ziua de 4 octombrie 1960 la Sfatul Popular al
Parcul Floreasca () [Corola-website/Science/327183_a_328512]
-
partizanilor evrei la o unitate din Lublin, în Polonia. După război, el a participatt la trialurile de cercetare a naziștilor și a primit recunoașterea specială din partea statului Israel. După ce părinții săi și alți membri ai familiei au fost uciși în ghetou în 1941, Iosif și fratele său David, au fost luați în lagărul de exterminare Sobibor. După o zi în lagăr, el a fugit cu fratele său în cea mai apropiată pădure și împreună cu alți fugari el a fondat nucleul unui
Iosif Serciuk () [Corola-website/Science/330767_a_332096]
-
exterminare Sobibor. După o zi în lagăr, el a fugit cu fratele său în cea mai apropiată pădure și împreună cu alți fugari el a fondat nucleul unui grup de partizani. În timpul războiului, grupul de partizani condus de evrei scăpați din ghetou a acționat în apropierea Sobiborului. Grupul a inclus, de asemenea, pe scriitorul Dov Freiberg. După război, Iosif a luat parte la localizarea criminalilor de război naziști în Europa, si a servit în calitate de martor în procesul de la Nürnberg. Apoi s-a
Iosif Serciuk () [Corola-website/Science/330767_a_332096]
-
Ghetoul Varșovia a fost cel mai mare ghetou evreiesc înființat de Germania nazistă în Varșovia, fostă capitală a Poloniei în Guvernul General în timpul Holocaustului și al celui de-al doilea război mondial. El a fost construit în fosta capitală a Poloniei independente, Varșovia, între octombrie-noiembrie 1940, în el
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
exterminare, au pierit de inaniție și boli infecțioase sau uciși în reprimarea Revoltei Ghetoului Varșoviei. a fost construit de către germanul Hans Frank în data de 16 octombrie, 1940. Frank le ordonă evreilor din Varșovia și suburbii să se mute în ghetou. În acel moment se estima că numărul populației se ridică la 400.000, aproape 30% din populația totală a Varșoviei, însă, suprafața ghetoului era de doar 2.4% din întreaga suprafață a Varșoviei. Construcția zidului ghetoului a început în data
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
lui Adam Czerniaków cu politica nazistă reprezintă paradigma de atitudine a majorității evreilor din Europa față de nazism. În următorul an și jumătate, mii de evrei din Polonia și rromi, din orașe mai mici și de la sat, au fost aduși în Ghetou, în timp ce bolile, precum tifos, și foametea au menținut numărul locuitorilor constant. Rația de mâncare pentru evreii din Varșovia în 1941 era limitată la 184 de calorii, în comparație cu cele 2.613 calorii pentru germani. Șomajul era o problemă majoră în Ghetou
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
Ghetou, în timp ce bolile, precum tifos, și foametea au menținut numărul locuitorilor constant. Rația de mâncare pentru evreii din Varșovia în 1941 era limitată la 184 de calorii, în comparație cu cele 2.613 calorii pentru germani. Șomajul era o problemă majoră în Ghetou. Au fost create ateliere de lucru ilegale pentru a putea produce bunuri ce erau vândute ilegal sau se realizau schimburi cu alte mărfuri de contrabandă. Aceste tranzacții erau în mare parte realizate de către copii. Sute de copii evrei cu vârste
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
Aceste tranzacții erau în mare parte realizate de către copii. Sute de copii evrei cu vârste cuprinse între patru și opt ani mergeau pe partea cealaltă și de câteva ori pe zi. Contrabanda era singura sursă de subzistență pentru locuitorii din Ghetou ce ar fi murit de foame, în caz contrar. În ciuda vieții mizerabile, avea parte de foarte multe activități educaționale și culturale, conduse de organizațiile secrete. Au fost create spitale, bucătării publice, orfelinate, centre de refugiere, facilități de recreere și un
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
omorurilor la întâmplare, chiar și după ce naziștii au început deportările masive spre lagărul de exterminare Treblinka. Între "Tisha B'Av" (iulie 23) și "Yom Kippur" (septembrie 21) 1942, aproape 254.000 de locuitori (după alte calcule aproape 300.000) din Ghetou au fost trimiși în Treblinka și uciși. Friedman a alertat lumea despre începutul deportărilor din Varșovia prin intermediul unui mesaj codat. Telegrama lui a fost următoarea: “Domnul Amos și-a ținut promisiunea din cea de a cincea treime.”. Făcea referire la
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
ținut promisiunea din cea de a cincea treime.”. Făcea referire la Cartea lui Amos capitolul 5, versetul 3. Ofițerul Jan Karski ce făcea parte din Mișcarea de rezistență a Poloniei a raportat în 1942 guvernelor din vest despre situația din Ghetou și despre lagărele de exterminare. La sfârșitul lui 1942 era clar că deportările însemnau sfârșitul, mulți dintre evereii rămași s-au decis să lupte. Timp de ani locuitorii Ghetoului au încercat să ascundă documentle, scrierile, fotografiile și scurtele înregistrări în
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
prin expulzarea trupelor germane și preluarea controlului asupra ghetoului de către organizațiile de rezistență ŻOB și ŻZW. Bătălia finală a avut loc în ajunul Paștelui Evreiesc, 19 aprilie 1943, când forțele naziste, alcătuite din câteva mii de soldați, au intrat în ghetou. După eșecul inițial al trupelor germane, aflate sub comanda lui Jürgen Stroop, acestea au ars și aruncat în aer în mod sistematic clădirile din ghetou. Rezistența a luat sfârșit în data de 28 aprilie, în mod oficial operațiunea nazistă terminându
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
19 aprilie 1943, când forțele naziste, alcătuite din câteva mii de soldați, au intrat în ghetou. După eșecul inițial al trupelor germane, aflate sub comanda lui Jürgen Stroop, acestea au ars și aruncat în aer în mod sistematic clădirile din ghetou. Rezistența a luat sfârșit în data de 28 aprilie, în mod oficial operațiunea nazistă terminându-se la jumătatea lunii mai. Această operațiune s-a terminat, în mod simbolic, odată cu demolarea Marii Sinagogi din Varșovia. Conform raportului oficial, 56 065 de
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
urmare nefiind implicat în luptă. În 2008 și 2010 bornele Ghetoului Varșoviei au fost reconstruite de-a lungul graniței cartierului evreiesc unde, între anii 1940-1943, era poarta ghetoului, podul de lemn de peste strada Aryan și clădirile importante pentru deținuții din ghetou. Cele patru clădiri de pe strada Próżna nr. 7, 9, 12 respectiv 14 sunt unele dintre cele mai cunoscute clădiri rezidențiale originale ce au găzduit familii de evrei între anii 1940-1941 în Ghetoul Varșoviei. În mare parte au rămas goale după
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
prezervate fragmente ale zidului ghetoului sunt pe strada Sienna nr. 55, Strada Złota nr. 62 și strada Waliców nr. 11. Există două monumete ale Eroilor Ghetoului prezentate în anul 1946 respectiv 1948, aproape de locul unde trupele germane au instrat în ghetou la data de 19 aprilie 1943. În 1988 a fost construit un monument în punctul Umschlagplatz unde evreii erau pregătiți pentru deportare în lagărul Treblinka. În decembrie 2012, o statuie controversată a lui Adolf Hitler în genunchi cerând iertare a
Ghetoul Varșoviei () [Corola-website/Science/329248_a_330577]
-
Ghetoul din Chișinău a fost un ghetou creat la 25 iulie 1941 din ordinul guvernatorului militar al Basarabiei, generalul Constantin Voiculescu, și în care autoritățile române au comasat evreii în timpul administrației militare românești a Basarabiei. La intrarea României în Al Doilea Război Mondial, în Chișinău locuiau circa
Ghetoul Chișinău () [Corola-website/Science/335502_a_336831]
-
în Chișinău locuiau circa 50.000 de evrei, dintre care o mare parte (aprox. 40.000) au apucat să se refugieze odată cu începerea ostilităților (Operațiunea München). Conform situației de la sfârșitul verii, în data de 1 septembrie 1941 erau deținuți în ghetou 11.252 de evrei. Începând cu 8 octombrie și până la sfârșitul lunii octombrie 1941 autoritățile române au masacrat o parte dintre evrei, iar o altă parte a fost deportată în Transnistria. Către sfârșitul anului 1941 mai rămăseseră în Chișinău doar
Ghetoul Chișinău () [Corola-website/Science/335502_a_336831]
-
mutarea miilor de persoane au fost puse la dispoziție două zile. În prima zi după sosire, evreii au fost ținuți câteva ore în piață, pe arșiță, fără să li se permită să-și facă nevoile, fără apă și mâncare. În ghetou au fost adunați, după părerile cercetătorilor, de la 9 până la 13 mii de persoane. Perimetrul gardului de lemn care înconjura ghetoul era de 4 kilometri.
Ghetoul Chișinău () [Corola-website/Science/335502_a_336831]