1,442 matches
-
german-român, Editura Albatros, București, 1978. *** Dicționar de proverbe român-francez, Editura Albatros, București, 1978. *** Dicționar de proverbe spaniol-portughez-român, Editura Albatros, București, 1980. *** Dicționar de proverbe și zicători românești, ed. a II-a, Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. *** Din Înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, Editura de stat pentru imprimate și publicații, București, 1957. *** Înțelepciunea arabă În poezia și proza secolelor V-XIV, Editura Univers, București, 1988. *** Mai bine o zi om, decât o mie de ani umbra lui (Proverbe și zicători chinezești), Editura Univers
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lucram” „Prietenul la nevoie se cunoaște” JOC DE ROL „Hora veseliei” “Orășelul copiilor” NISIP ȘI APA Desen pe nisip “Prietenul meu”,”Vecinul meu” LUNI DLC;DS - activitate integrată „Suflet de copil”. Poveste creată „Suflet de copil”.Concurs de poezii și ghicitori „Cel mai bun recitator” MARȚI DOS-DEC-Activitate integrată „Copiii din toată lumea”. Lectură după imagini „Drepturile copilului”.Pictură”Hora copiilor din toată lumea” MIERCURI DS;DEC-activitate integrată „Orășelul copiilor”. Joc didactic „Spune-mi câte jucării sunt și arată-mi cifră 1-10”. Lucrare colectivă
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
care ca mâine vor apare pe arena vieții căutând a colabora la propășirea societății” și „de a vindeca starea patologică postbelică a generației de azi”. Periodicul are rubricile „Epigrame”, „Traduceri”, „Din carnetul nostru”, „Din spicuirile lui Nicu”, „Diverse”, „Glume”, „Folclor”, „Ghicitori”, „Probleme”, „Însemnări”, „Note pe marginea revistelor”, „Cronici”. Instructive sunt articolele cu caracter didactic. Într-un studiu asupra operei lui Ion Budai-Deleanu, de pildă, se consemnează faptul că „în 1876, Al. Papiu-Ilarian publică în «Archivul» lui Timotei Cipariu un articol în
INDEMNUL – L’IMPULSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
dintâi este Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, în același an tipărind și prima culegere de basme, care nu s-a păstrat. Consacrarea vine însă abia după zece ani, când îi apare primul volum din Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi (1872 ) și începe colaborarea la „Columna lui Traian”. A mai publicat la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Dorobanțul”, „Familia”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Revista societății «Tinerimea română»”, „România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a învățat singur
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
I. scrie un articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța la preferința pentru proza folclorică - dovadă volumul de basme din 1882, prefațat de V. Alecsandri -, mai publică jocuri de copii, ghicitori, proverbe și zicători, însoțite uneori de comentarii documentate. Scrierile sale de evocare a unor momente și personalități din istoria națională sunt o dovadă a aderării la ideile avansate ale momentului. Nefiind încă formulată o metodă unitară de culegere a folclorului
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
culegere a folclorului, I. s-a transformat în fapt din folclorist în povestitor. Influențat de principiile lui Hasdeu, el indică totuși sursa și data culegerii, chiar dacă basmul a fost scris după mai mulți ani de la ascultare, iar jocurile de copii, ghicitorile și proverbele le transcrie cu mai multă rigoare. Deși a abordat toate speciile prozei folclorice, basmele sunt cele care i-au asigurat popularitatea. I. recreează basmul, întocmai ca povestitorii din mediul folcloric, păstrând schema, formulele fixe caracteristice speciei, oralitatea, expresiile
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
care nu se încheie în chip fericit, cum s-a observat, și totuși singurul care exprimă, nu indirect ca orice basm, ci direct, plinătatea, măsura și adevărul a ceea ce se poate numi ființă. CONSTANTIN NOICA SCRIERI: Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, introd. B.P. Hasdeu, București, 1872-1876; Snoave sau povești populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed.
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului sfătos. Basme păgânești, I, pref. A.I. Odobescu, București, 1879; Pilde și ghicitori, București, 1880; Legende sau basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. N. Cartojan, Craiova, 1932; ed. îngr. și pref. C. Gerota, București
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
să funcționeze. N-am trișat mîncînd noaptea pungi cu Fritos. Însă părea să fiu total diferită de ceilalți din punct de vedere genetic. Care era cauza unor reacții atît de diferite? De-a lungul anilor am ajuns să Înțeleg că ghicitoarea avea un răspuns compus dintr-un singur cuvînt: hormonii. Hormonii mei pur și simplu nu se supuneau regulilor. Odată am fost adusă la spital, leșinată, iar tratamentul primit aproape că m-a ucis. De asemenea, sindromul meu premenstrual era cel
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
candoarea, „primitivitatea”, iar în expresie - naturalețea sunt cultivate programatic, în contrapondere cu neliniștile secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii (Brad de munte, 1970, De-a baba oarba, 1971). A compus și drame cu caracter poematic despre destinul lui Dimitrie Cantemir (Zodia Inorogului, 1983) sau despre realitățile satului moldovenesc postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G. Moraru, Ghicitori, Chișinău, 1980. Repere
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G. Moraru, Ghicitori, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 224-250; G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G. Moraru, Ghicitori, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 224-250; G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941, 1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G. Moraru, Ghicitori, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 224-250; G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941, 1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
G. Moraru, Ghicitori, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 224-250; G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941, 1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 181-232; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 44-248; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 345-382; Sergiu G. Moraru, Introducere la Ghicitori, Chișinău, 1980, 5-31; Ion Taloș, Corpusul folclorului românesc. Cimilitura, București, 1980, 49-65. I.H.C.
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
de copii, București, 1955; Ce mai faceți, florilor?, București, 1957; Glasuri limpezi, București, 1961; Frăgezimi, București, 1964; Poeme, pref. Al. Piru, București, 1965; Cireș amar, București, 1967; Călător fără vâlvă, București, 1969. Traduceri: O. Vâsoțkaia, Haide-n horă, București, 1956; Ghicitori populare rusești, București, 1956; I. Akim, Papă Lapte, București, 1959; V. Ardamațki, Aici 11-17..., București, 1960 (în colaborare). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 169-170, IV, 156-158, V, 24-25, VII, 271-272, XII, 315-317,522; Bădăuță, Note, 14-16; Constantinescu, Scrieri, II, 484-490
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
în ochi și pe figură, aducând cititorilor darul său de glume pline de duh, de cântece frumoase și de istorisiri plăcute”. Ca director, Mihail Pricopie se străduiește să publice materiale variate, care să confere publicației un aspect cât mai atrăgător (ghicitori, anecdote, „frângurele”, „isopii”, întâmplări din toată lumea), dar și literatură originală, semnată de Mihail Straje, Lucian Costin, George Coșbuc (Înțelepciuni sanscrite), Al. Gherghel. Pe parcurs, preocupat el însuși de traduceri, Mihail Pricopie le acordă un spațiu mai larg, începând cu celebrul
FARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286962_a_288291]
-
astfel un instrument de acțiune politică, slujind la realizarea unității naționale. Literatura populară trebuie culeasă așa cum circulă în popor, pentru a i se conserva originalitatea. Sub titlul general Poezii poporale din Ardeal se tipăresc cântece de cătănie, balade, doine, colinde, ghicitori, anecdote versificate, basme și povești culese de I. Pop-Reteganul, George Catană, Laurențiu Ciorbea, C. Giurgescu, Iulian Puteciu, Iuliu Tuducescu, I. Roșu al lui Marcu, N. Demenescu, Elena Georgescu. Cei mai mulți dintre acești culegători erau învățători în satele din Banat și din
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
minore în raport cu marile mize politice. În fine, analiza strategică - stând practic la baza a ceea ce am putea numi cunoaștere strategică - este fundamentală în luarea deciziilor importante de către oamenii de stat, care altfel ar putea foarte bine să se ghideze precum ghicitorii după ceea ce pretind că (pre)văd în misterioasele lor „globuri de cristal”, așa cum menționa ironic un teoretician cunoscut al domeniului. De altfel, în legătură cu această ultimă problemă, Sherman Kent a lansat cu mult timp în urmă un serios avertisment intelectual: „Când
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Marcel Lucaciu, Dumitru Mureșan, iar proză semnează Constantin Zărnescu și Györfi Déak György. Se fac traduceri din Anna Ahmatova, Marina Țvetaeva, Jacques Prévert, Antonio Amurri, Graham Greene și Antoine de Saint-Exupéry. Rubrica „Ethnos” scoate la lumină adevărate tezaure de descântece, ghicitori și obiceiuri din partea locului. Echilibrat structurate sunt paginile în limba maghiară, unde pe lângă nume de oarecare notorietate (Balla Zsófia, Visky András), figurează colaboratori locali statornici. Sunt incluse, de asemenea, memoriale de călătorie în Italia sau Grecia, comentarii pe marginea unor
LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
-
carne/ Și norod flămând, răscoală” sau „Drum bătut de țară plină/ Cu de toate și străină”). „Cartea a doua” din Curcubeu peste țară distilează aceleași teme și motive într-un șir de distihuri al căror model îl constituie cimiliturile și ghicitorile populare, dar și, poate, „poemele într-un vers” ale lui Ion Pillat. Alunecările în manierism și chiar în artificiu, semnalate de unii critici, nu vor fi scăpat nici poetului, care în Cartea stihurilor și Carte de cruciat adâncește filonul religios
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]