2,232 matches
-
București cu un ordin din partea Ministerului de a face unele propuneri pentru decorarea unor tovarăși. Tov. locțiitor primește de la Secția Politică, tov. Vințe, unele propuneri pentru a fi decorat fiul unui tovarăș, care este activist la regiunea de partid și ginerele acestui tovarăș este activist la Securitate. Când vin de la București, mi se repetă același lucru și se spune că ar merita să fie decorat, deși unii merită mai mult. Am crezut că conducerea apreciază acest lucru și vom analiza fiecare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
corpului], în Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, Die Magischen Werke, 1982, pp. 270-275, reproduse și în Alexander Roob, The Hermetic Museum, pp. 534-537. 26 Cf. C.G. Jung, Dreams, p. 263. 27 Teodor de Bry (editor), cu gravuri de Matthäus Merian (ginerele lui de Bry), bazate pe desenele detaliate ale lui Fludd (vol. I, Oppenheim, 1617; vol. ÎI, Frankfurt, 1621). Ediția această germană a fost probabil înlesnita de Michael Maier, care îl vizitase pe Fludd în Anglia în 1615. 28 G.E. Bentley
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto. Bătrânul cavaler Egberto a organizat un banchet în onoarea lui Aroldo, ginerele său, care tocmai s-a întors dintr-o cruciada în Palestina. În interior se aud cântece celebrând victoria lui Aroldo asupra Sarazinilor. Mină, fiica lui Egberto și soția lui Aroldo, iese din sală banchetului într-o mare stare de agitație
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
manierelor occidentale, scriitorul optează până la urmă pentru bunul simț și înțelepciunea bătrânească, patriarhală, a boierului Enache Damian. Și drama Boieri și ciocoi, apărută în 1873, idealizează vechea boierime de țară. Decăderea boierimii și ridicarea burgheziei constituie un proces sugerat în Ginerele lui Hagi Petcu. Debutând, ca autor dramatic, în 1840, cu Farmazonul din Hârlău, A. produce la început scrieri facile, cu o mișcare vodevilistică și bufă, speculând, dar fără multă inventivitate, comicul de situații. Operetele (Crai nou, Scara mâței, Harță Răzășul
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
întregii comunități și se organizează antrenându-se întreaga comunitate. În mediul rural există familii la care nunta ține trei zile, desfășurându-se după reguli și cutume ancestrale, cele mai multe dintre ele de esență precreștină. Obiceiul ca mireasa să-l calce pe ginere pe picior în fața preotului a fost demult abandonat. Se născocesc alte și alte momente și obiceiuri, venind din mintea unor înnapoiați care, asemeni primitivilor, au în cap că pot capta și pot conduce bunăvoința zeilor, în speță, azi, voința lui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fapt, un dialog permanent cu Dumnezeu, dar și cu diavolul. Lăutarii știu că nu trebuie să treacă niciodată prin fața miresei (pe "dinainte", cum spun ei), pentru că îi fură norocul, socrul mare nu trebuie să poarte costum albastru pentru că numai așa ginerele va fi vesel mâine dimineață, după cum toate babele satului sau orașului știu că e bine când ieși din biserică să arunci cu bani pe jos pentru a-l alunga pe Satana. Mireasa se îmbracă doar în alb, indiferent la a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
afle câți bani sau ce obiecte oferă respectivul celor doi tineri. Tonul îl dă nașul, al cărui dar este strigat întotdeauna primul, după care urmează rudele apropiate și participanții la eveniment din afara familiei. Șeful lăutarilor este cel care merge împreună cu ginerele și mireasa din familie în familie pentru a primi darul. Banii sunt numărați, uneori, cu voce tare, după care urmează mereu formula "Să trăiască!". Într-o formulare completă se spune: "De la Gigel, 1000 de lei! Să trăiască!" Dacă respectivul oferă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
romană, sărăcită și semibarbarizată, sub stăpânirea slavo-bulgară. Populația creștină trăia fără meșteri, fără episcopi, fără știință, prinzându-se cu toate puterile de credință și de biserică. Noul stat era condus de aristocrația bulgară și slavă, dar, în 763, un Sabinus, ginere al hanului bulgar, ajunge el însuși han. Jiricek notează: "Numele Sabin sau Savin aparține onomasticei latine și el făcea parte din populația romanizată a regiunii" (apud Panaitescu, p. 188). Slavizarea și creștinarea se împlinesc și se împletesc, în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
caracterul ei inițial (latin). Concret, pentru toate categoriile esențiale ale vieții omenești folosim termeni latini. Astfel avem noțiuni de famile: om (homo), bărbat (barbatus), femeie-muiere (mulier), părinte (parentem), fiu (filius), fiică (filia), soră (soror), frate (frater), cumnat (cognatus), socru (socer), ginere (generem), nepot (nepos), însușiri fizice și sufletești: bun (bonus), frumos (formosus), tânăr (tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
porniți spre cucerirea Balcanilor. La Velbujd, în Macedonia, sârbii ies victorioși, iar țarul Mihail este ucis. Un cronicar din Raguza consemnează: "de teama românilor și ungurilor, sârbii n-au preluat Bulgaria, iar la Târnovo se urcă pe tron Ivan Alexandru, ginerele lui Basarab, care a unificat țara și a ocupat Vidinul. Într-o "Istorie despre domnia Serbiei", se vorbește despre lupta lui Ștefan Uroș III, tatăl lui Ștefan Dușan, cu țarul bulgar Mihail, ajutat de tătari și de Basarab". În același
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
biblioteci, încercam să clarific pricina căsătoriei extravagante dintre Henric I și prințesa rusă Anna. Voiam să știu ce putea trimite ca zestre tatăl ei, vestitul Iaroslav cel Înțelept și cum făcea el să ajungă hergheliile de cai de la Kiev la ginerele său francez atacat de războinicii normanzi. Și care era distracția zilnică a Annei Iaroslavna în întunecoasele castele medievale, unde regreta atât de mult lipsa băilor rusești... Nu mă mai mulțumeam cu povestea tragică a morții ducelui de Orléans sub ferestrele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care n-am privit decât fețele învinețite de moarte, cum pot înțelege paloarea gingașă a unei fete în anii de dor... Tu poate că-i înțelege-o mai bine! Apoi moșia e mai mult decât copilul... Și simt trebuința unui ginere care s-o-n-grijească mai mult decât mine, căci cu ochii o văd topindu-se și nu știu de ce se topește. {EminescuOpVIII 152} MAIO Ce-i lipsește?... Iubire! ARB[ORE] Iubire! Milă de la părinți! Eu... eu nu-nțeleg asta... Sufletul meu e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
BOGDAN CEL CHIOR - Ortnit 6. ȘTEFAN CEL TÎNĂR - Harald (Twardowski) 7. PETRU RAREȘ - Eginhard 8. ALEXANDRU ȘI ILIEȘ 9. ALEXANDRU LĂPUȘNEANU 10. DESPOT VODĂ 11. ALEXANDRU LĂPUȘNEANU {EminescuOpVIII 303} 5 2306 I Dragoș. Lațco i-este frate. II Petru Mușat, ginerele lui Lațcu. Roman Mușat, III Alexandru cel Bun - tragica ură a fiilor săi. IV Alexandru și Ilie - orbirea unuia -- rugăciunea Sf. Ioan - murmure * de mormânt, încheiere - Ștefan cel Mare. V Ștefan cel Mare - fuga lui Petru Rareș VI Bogdan cel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Da' nu pricep ce câștigăm prin toate aieste... INTENT [ATIONEM ] Ce cîștigăm? Ia vreme câștigăm... și-i bine săi n-o pierdem de geaba...... că alt prilej ca aista nu-i în toate zilele... Cunoaște boierul bătrân pe viitorul lui ginere? VULT[UREANU] Da' de unde? Toată însurătoarea asta a pus-o la cale răposata lui nevastă... El numai a spus" da" ca totdeuna. INTENT [ATIONEM] Dar ceilalți oameni din ogradă-l cunosc? VULT[UREANU] Afară de Ermence și poate fata ei din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aș fi uitat de-a i te recomanda; e-un spaniol, ca și răposata mea consoartă; vină! Îi urmai și în curând stam înaintea acelui om curios. - Căutați, don Caldero! începu socru-meu, aici am onoarea a vă prezenta pe ginerele meu, contele Lejonsward... Don Caldero, atașat la ambasadura spaniolă. Îmbrăcatul în negru spuse mai multe cuvinte din datorie cătră socru-meu, care se depărtă de la noi. - Domnia-voastră, domnule conte, sunteți, judecând după aceea ce pot vedea, cel mai fericit consoarte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
puțin călărimea, dar prin care puteai să ajungi mai repede la orașul Berrhoe (Veria), puse oastea romeică și pe imprudentul împărat în cea mai mare primejdie de pieire. Avantrupa oștirii o conducea protostratorul (comisul curții) Manoil Kamytzes și Isaac Komnenos, ginerele lui Alexie Angelos, care-a împărățit mai târziu; iar ariergarda o ducea sebastocratorul Ioannes Ducas, unchiul împăratului; la mijloc, înaintea căruia mergeau uneltele grele de război și suita estraordinară, conducea însuși Isaac Angelos cu frate-său sebastocratorul Alexios. Avangarda ieși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stare mai bună de apărare, târâră cu sine prăzi nemăsurate și se-ntoarseră în liniște în patria lor. Pentru a preveni asemenea întîmplări rele pe viitor împăratul trimise contra inamicului o oaste mai mare și puse în frunte-i pe ginere-său, sebastocratorul Isaac. Atitudinea energică a împăratului, lăudata lui destoinicie la război și celelalte calități personale, prin care întrecea cu mult pe fratele său detronat, produseră în tabăra românilor o vederată îngrijire, inspirîndu-le precauțiune și abținere de la orice năvălire războinică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
posesiune; al doilea, să i se trimeată cu insignii împărătești logodnica sa, prințesa Theodora. Împăratul încuviință într-adevăr aceste condiții și atât el cât și Ivanco întăriră prin jurământ solemn învoiala. Împăratul trimise acuma pe Alexie, cel mai în vârstă ginere ce-l avea, să-i ducă lui Ivanco această solie de pace și, în puterea împăcării giuruite, să-l poftească prietenos în tabăra curții pentru o convorbire. Acesta, neavând nici un prepus, urmă invitarea, dar în vremea vizitei fu prins după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
protostratorul Kamytzes, cât și pentru că numise administrator pe mișelul de Spyriodionakis, se-mbărbătă în sfârșit, strânse o oaste considerabilă și formă din ea două corpuri de armată. În fruntea corpului de espediție, menit a merge contra lui Spyriodionakis, puse pe ginere-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a înainta contra protostratorului, o primi generalul Ioan Oenopolita. Alexie Paleologul se dovedi norocit în întreprinderea lui, știu să-l biruie cu totul pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zâmbi de la început pacea și liniștea, căci cumintele împărat al Niceii, Theodoros Laskaris, se căsătorise cu sora lui și-l logodise cu fiică-sa. Dar Theodoros Laskaris se săvârși curând din viață, și atunci pieri orice perspectivă de pace, căci ginerele și urmașul său, Ioannes Vatatzes, urmă un sistem nou politic, făcând abstracție de la încuscrirea cu împăratul Robert. Numai dușmănia {EminescuOpXIV 110} izbucnită în intervalul acesta între cei doi împărați grecești, Vatatzes din Nicea și Theodor din Epir, scuti șovăitorul tron
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și atârnarea sa vasalitică, se bizuia tot mai sus și întindea mâna după cele mai nalte semne ale puterii pământene. După săvârșirea din viață a lui Theodoros Laskaris (1222), i-a fost dat să aibă un urmaș vrednic în persoana ginerelui său Ioannes Dukas, numit în genere Vatatzes, înțelept ca om de stat și cu putere de acțiune, care ajunsese a lua de soție pe prințesa Irina, văduva lui Andronic Paleolog. Curând după ce stătu în scaun, acest domnitor avu noroc în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de familie a celor doi regenți ce le stăteau dușmănește împrotivă. Pe lângă asta se mai adaose și răul că bătrânul însă vigurosul împărat Ioan de Brienne se săvârși din viață după o scurtă domnie, lăsând în urmă împărăția pe mînile ginerelui său Balduin II, om slab și nevoiaș (1237). În asemenea împrejurări, Vatatzes știu să întindă în mod considerabil teritoriul statului său și să câștige de la amici și inamici un respect care creștea mereu. Pe când Balduin II cutreieră patru ani de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deci o luă în căsătorie îndrăgind-o cu deosebire. De dragul ei el dezlegă din obezi și puse-n libertate pe tatăl ei Teodor, despotul cel prins, sprijinindu-l în străduirile sale de-a recâștiga Tessalonicul și celelalte teritorii pierdute cătră ginere-său Manoil Comnenos. Prea slab pentr-o luptă pe față, Teodor se furișă într-ascuns la Tessalonic, unelti acolo o răscoală și puse mâna pe această capitală provincială, pe teritoriile de primprejur și pe orașele secundare ce se țineau de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă autoritatea sa întreagă precum și dreptul direct de-a stăpâni, exilă pe răsturnatul său frate, Manoil, afară din țară, peste mare, la Pergamus, și retrimise pe soția acestuia la tatăl ei, Ioan Asan. În Asan se lupta acum socrul cu ginerele, dar el dete dreptate celui din urmă, pentru că el (zice un istoriograf bizantin) iubea pe soția sa Irina atât de mult precum iubise odinioară Antoniu pe Cleopatra. Manoil Comnenos sosi în curând din Pergamus la Niceea, la împăratul Ioan Vatatzes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aspră bulă de proscriere și dete drumul solilor săi într-o formă nebinevoitoare. Astfel papa încurajă planul regelui Carol d'Anjou, care nu voia nimic mai puțin decât de-a răsturna pe împăratul Mihail și a pune în locu-i pe ginere-său Filip, fiul alungatului împărat Balduin II. Mihail Paleolog se răzbună, oprind în paraclisul împărătesc pomenirea papei în rugăciuni și aliindu-se cu Petru III, regele Aragoniei, rivalul lui Carol d'Anjou, contra acestuia. A se lepăda în public de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]