1,218 matches
-
sufletul smeritului său rob, l-au răsplătit pe Francisc cu extazul și beatitudinea supremă. Atunci nu mai exista pentru el nici spațiu, nici timp, el este răpit din această lume și cufundat în acea minunată și imensă prezență dumnezeiască, cu gingășie, bunătate, blândețe și lumină. Sărăcuțul a trăit multe experiențe mistice, din înflăcărata sa credință și cu voia Celui Preaînalt; atunci se produce o iluminare și, „Totul era în toți”, și, în strălucitoarea Lumină divină se conștientiza clar prezența lui Dumnezeu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ai lui Dumnezeu”, cu ceilalți oameni, întotdeauna pregătit să-L dăruiască pe Cel Prea Înalt, tuturor creaturilor. Toma de Celano ne povestește: „la Porțiuncula, pe un smochin aflat lângă chilia Sfântului, stătea un greier ce cânta adesea cu obișnuita lui gingășie. Într-o zi, întinzând mâna spre el, Părintele l-a invitat cu blândețe: Fratele meu greier, vino la mine! Ca și cum l-ar fi înțeles, i-a zburat îndată în mâini, iar Francisc i-a spus: Cântă Fratele meu greier și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acuarele, artistul transfigurează materia și o infusează cu poezie, evocându-ne totodata, amintirea și miresmele tari, înțepătoare, ale padurii. La fel de evocatoare sunt și florile zugrăvite de Mihai Cămăruț sau frecventele naturi statice cu pești și căni de lut, în care gingășia, tandrețea și optimismul - exprimate printr-o pastă generoasă, viguroasă și strălucitoare totodată - se îmbină deopotrivă, dezvăluindu-ne un suflet sensibil și receptiv la toate frumusețile lumii (Flori - ochiul boului, Crizanteme, Ulcele în dialog, Garoafe, Căni de lut, Anemone, Cârciumărese, Trandafiri
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
p. 30). De aceea spun că felul acesta de erotism nu are nici o legătură cu sexualitatea. În final cei doi se despart și Adso (încă tânăr, după cum îi spune Guglielmo) mărturisește: „Apoi m-a strâns în brațe cu putere, cu gingășia unui tată, și mi-a dat drumul” (p. 426). Iar Guglielmo este un ironist prin excelență, lucru nu tocmai de apreciat în vechime la un franciscan. Dovadă stau convorbirile asupra îngăduinței râsului pe care Guglielmo le poartă cu Jorge, bătrânul
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Din mătase de cocean, Crăcănat, adus de spate Încruntat și serios, Cu sprâcenele-aplecate, Piciul pufăie vârtos Și cu mucul de țigară Între degete teșit Victor Ion Popa, dramaturg talentat, Printre dinți, ca omul mare, regizor, dar și un poet al gingășiilor. Scuipă foarte mulțumit. Și-ntr-o filă dintr-o carte O țigară și strânge avan. * Dreptatea din 2 octombrie 1927 își modifică crezul politic. Rămâne organ politic al organizației „Partidului Poporului” din Bucovina. Redactor responsabil devine Emil Cososki. La 11
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
artei dramatice. Ai putea pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
așteaptă cu prada de la noi Că inima dușmană nu-i inimă de om!” Mai mult ne oprim asupra poemului „In memoriam... lui Petre Liciu”, datorit domnului George Voievidca care mai publică în acest număr versuri de o remarcabilă finețe și gingășie. Pagina din trecutul nostru ar fi putut lipsi fără pagubă. De un deosebit interes sunt informațiile și însemnările despre mișcarea artistică literară.” (Din Dreptatea, Revista revistelor, nr.150/31 VII 1921) * Monitorul oficial al Bucovinei Monitorul oficial al Bucovinei își
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
simboluri cromatice, astfel: dacă în Egiptul antic, culoarea roșie simboliza: deșertăciune, păcat, crimă, focul, iubireaja noi, rosul înseamnă: dragoste, sănătate, putere, mânie; M. Golu și AurelDicu "Culoare și comportament"pg.40 . galbenul simbol al soarelui, înseamnă: bogăție, grâu copt, curățenie, gingășie, vigoare, agerime, gelozie; albastru înseamnă apă, marea, infinitul, blândețea, frumusețea, noblețea, rațiunea, tinerețea, meditația, încrederea în frumos și în ființa umană; verdele, folosit în reprezentarea pădurilor, înseamnă bucurie, sănătatea, speranța, tinerețea, sinceritate; violetul, simbol al supunerii, este afectuos, este culoarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
care izbutește să sugereze atmosfera tensionată a unei serbări ritualice printr-o descriere sincopată, în ritm primitiv, și printr-o cromatică stranie. Feeria în versuri Făt-Frumos în grădina Sfintei Vineri (1903) a reținut atenția prin aerul de puritate și de gingășie al acestei compoziții mai degrabă ludice, imaginată într-un decor edenic, animat de personificări alegorice din mitologia autohtonă. În poemul dramatic Cheleș-Împărat (1923), elementele de basm au o pondere redusă și intervin numai indirect, prim-planul fiind ocupat de înfățișarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
aproape lipsită de materialitate. În pictură emoționează , prin grația lor, pânzele lui Botticelli, portretele lui Rafael sau Grigorescu. În literatură, temele și motivele care se pretează mai mult grațiosului sunt natura- în aspectele ei miniaturale-, iubirea, în anumite manifestări, copilăria, gingășia ființei umane, unele stări sufletești. În bogăția sa, care cuprinde toată gama frumosului, universul poeziei eminesciene aduce versuri pline de grație, sugerând armonia dintre pacea naturii și a sufletului: "Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
1. Frumosul: - unitate în varietate; - armonia dintre conținut și formă; - adecvarea materialului la temă; - proporția; - echilibrul; - provoacă un sentiment de satisfacție - prezent în toate operele literare. 2. Grațiosul: - armonia și unitatea realizate aparent fără efort; - mișcare ușoară, armonioasă; - suplețe; - delicatețe; - gingășie; - finețe; - eleganță; - atmosferă de joc; - tensiune psihică redusă. Exemplu: Concertul în luncă - V. Alecsandri Somnoroase păsărele - M. Eminescu Nunta Zamfirei - G. Coșbuc Romanță fără ecou - I. Minulescu Sus - L. Blaga 3. Sublimul: - semnifică superioritatea și demnitatea omului; - eroic; - patetic; - grandios
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
are decât o singură patrie, aceea a copilăriei. Cartea, cu textele, întrebările și exercițiile pe care le propune, devine, cu fiecare pagină, o succesiune de povești despre oameni și despre lumea necuvântătoarelor, despre lumea vegetală, emoționând prin “necazurile copacilor”, prin gingășia, delicatețea, înțelepciunea si bunătatea sufletului atât de mare și atât de pur. Culegerea propune texte variate, bune pentru toate vacanțele copilului aflat în pragul absolvirii “primei alfabetizări”, texte însoțite de întrebări care îl cheamă pe acesta să reflecteze, să speculeze
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Fiului lui Dumnezeu, atunci misterul abandonului Tatălui pe cruce devine cheia înțelegerii timpului nostru. Deslușind printr-o lectură hristocentrică dinamica apocaliptică (i.e., revelatorie) a istoriei, vom putea înțelege „că Dumnezeu există în absența lui Dumnezeu”. Părintele Emilianos are ceva din gingășia fratelui starețului Zosima. Acest bătrân vedea în orice om pătimaș un copil bolnav „deosebit de vrednic de compătimire”. Emilianos Simonopetritul adaugă o ironie tipic grecească acestei perspective realiste. El tratează cu o afecțiune maternă frăgezimea minții omenești ce confundă trandafirul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să dea expresie lirică trăirilor poetului-tată, care dorește să zămislească trupul de cuvânt al copilului, din imagini animate, scăldate în unda fierbinte a dragostei paterne. Inefabilul farmec al miniaturalei făpturi, măruntele sale manifestări și evoluții sunt descrise sau sugerate cu gingășie, dar și cu destulă forță plastică. Poeziile din placheta În preajma serii... (1924) se vor o definiție metaforică a unui timp-spațiu poetic, care favorizează retragerea eului în sine și conectarea la eternitatea spiritului și a cosmosului, având ca efect reverii sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
indian nu poate sub nici o formă să mai dea dovadă de etică. Nu trebuie să ne lăsăm înșelați de frumusețile pe care le conțin poeziile lor. Poți fi cu ușurință sedus în judecata proprie asupra moralității indienilor de descrierea suavității, gingășiei și a fanteziei lor pline de sensibilitate și de frumusețe; trebuie să ne gîndim însă că și cele mai corupte națiuni prezintă aspecte care ar putea fi socotite gingașe și nobile. Există poezii chineze în care se zugrăvesc cele mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
profunde. De pildă, chinuie cu ireversibilitatea ei "arbitrară" maxima: "Șoimul mănîncă porumbeii, așa glăsuiește această regulă statornică" (334, 1). Mai departe: "Din ierburi (fragede) e făcută funia, cu care e legat chiar elefantul" (337, 1), unde se pune în contrast gingășia și slăbiciunea firelor de iarbă alese anume de Soartă, cu o supremă ironie, pentru a domoli cerbicia uriașului elefant, care zdrobește cu forța sa brută secularii copaci ai pădurilor virgine. Și, o altă cugetare, care te-ar face să surîzi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mușcărilor mele” scrie Erasmus lui Morus, „răspund că de totdeauna a fost îngăduită scriitorilor libertatea de a înfățișa, nepedepsiți, umorul vieții celei de toate zilele, cu rezerva, însă ca această libertate să nu se transforme în patimă. Sunt uimit de gingășia urechilor din vremea noastră: ele nu mai pot suporta decât titluri pompoase. Mai mult chiar, se văd oameni cu păreri așa de sucite despre religie, că ar răbda mai degrabă cele mai mari pângăriri aduse lui Christos, decât să tolereze
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
căsătoria Anei cu George. Averea, în finalul romanului, va fi dată bisericii din Pripas. Florica - substantiv derivat de la cuvântul ”floare”, prenume specific românesc, iar echivalentul latinesc este ”flor, floris” - ”floare”. Personajul care poartă acest prenume nu se dezice prin frumusețe, gingășie. Fiica Todosiei și a lui Maxim Oprea, verișoara estropiatei Savista ”cu buzele pline și umede, obrajii...fragezi ca piersica, ochii albaștri ca cerul de primăvară”, este fata cea mai frumoasă din Pripas. Ea reprezintă floarea mult visată atât de Ion
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
bizantina, Torino 1967, 365. 103 Andrei Rubliov‑s‑a născut între anii 1360‑1370. A fost asistent al pictorului, de origine greacă, Teofan Grecul, iar opera sa duce mai departe tradiția icoanelor bizantine, dar introdu‑ ce mai multă suplețe și gingășie. Andrei Rubliov a murit la data de 29 ianuarie 1427 sau 1430, în Mănăstirea Andronikov, de la Moscova. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 52 În ultimul sfert al secolului al XV‑lea, începe activitatea artistică a lui Di‑ onisi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nuvelele în două volume, Colecționarul de pietre prețioase (1926) și Aventura (1929), impunându-se ca o prezență foarte personală în peisajul literar al deceniului al treilea. Spre deosebire de nota cvasidominantă a prozei feminine, A. ocolește apelul la atmosfera liric-duioasă și la gingășiile stilistice explicite. Atât nuvelele, cât și, mai târziu, romanul Soarele negru (I-II, 1946-1949) relevă un acut spirit de observație, o decizie constantă în prezentarea și comentarea detașată a vieții, o înțelegere artistică particulară a selectării și filtrării informației brute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
străini, pentru că acel crai era însoțit de mulți oșteni. Când, în sfârșit, craiul a văzut-o, cu glas blând a rugat-o să adăsteze, că el vrea să-i grăiască. Ascultându-i povestea, tot atunci el, care era tulburat de gingășia fetei, a poruncit sfetnicilor și celor din oaste să nu-i facă niciun rău. Așa că, pe dată, domnița s-a îndrăgostit de acel prinț și s-a hotărât să-l urmeze oriunde, iar mai apoi trebuia să aivă loc și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
biologică fundamentală. Stimulii cutanați sunt benefici corpului și mentalului. Plăcerea pe care o conferă intimitatea pur senzuală este legitimă și indispensabilă. Intimitatea este mai cuprinzătoare decât sexualitatea. Sensibilitatea pieptului feminin este profund individuală. Această regiune a devenit un simbol multiplu: gingășie, iubire, maternitate, sănătate, frumusețe. Sânii constituie un apel sexual deosebit de sofisticat și eficient. Ei reprezintă generatoare de semnale de ordin estetic și concomitent, de impulsuri sexuale. Sânul este un spațiu în care condițiile de feminin și matern se confundă, se
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și „reținut de umor”. Mai târziu autorul afirmă deschis că „limpezimea” versurilor constituie principiul „poeticii” sale, iar scopul versurilor se limitează la impresionarea „micuțelor” cititoare reale. Multe poeme din O fată mică se închină (1935) au un sunet aparte prin gingășia emoțiilor - efemere, e drept - și nu întâmplător Tudor Arghezi îl așază în descendența lui Ienăchiță Văcărescu. M. le dezvăluie cu o spontaneitate netrucată și melancolia imprimă acestor cântece și madrigaluri o melodicitate remarcată în epocă: Eugen Jebeleanu îl aseamănă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
junglă. Dar jungla unde este? Nu-i junglă în Cuba. Numai în capul lui moș Tudor este. Vă bateți joc de noi, țipă moș Tudor. Cam da. Supărații pleacă și rămîn la vorbă cu cei mai puțin savanți. Mai cu gingășie, Musolin Camionul se tîra ca un gîndac uriaș pe costișa golașă, cu iarba arsă de secetă și de căldura lunii cuptor. În urmă lăsa o dîră de praf cam fără chef de poluat văzduhul, căci se lăsa iute la loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
coastă și i-a intrat în inimă. Aleargă din nou la ea și încearcă să-i asculte inima. Cum era cu urechea lipită, deodată se simte cuprins și aude o voce leșinată, dar nu-i vine a crede: Mai cu gingășie, Musolin, că mă omori... Cu gingășie, cucoană, sigur, cu gingășie, acceptă Musolin bucuros. Musolin este în al nouălea cer. Se urcă în camion și vrea să-l pornească. Apoi vorbește singur: Cu gingășie, bătrîne. Culmea, hodorogitul camion cînd aude și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]