KorAP: Find »[drukola/base=globalizat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 >

721 matches

Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

proverbialului „a cincea roată la căruță” (odd man out), Într-o totală discordanță cu schimbările care au loc În jurul nostru, acum, când rasa umană se pregătește să intre În era globală. Începutul Erei Globale 8. Comerț În rețea În economia globalizată Omenirea se găsește, din nou, la răscrucea dintre o ordine veche și muribundă și apariția unei noi ere. Tehnologii noi și revoluționare, forțează o schimbare fundamentală În conștiință noastră spațiotemporală. După două secole, În care am trăit sub domnia piețelor

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
o scară mult prea globală pentru a fi constrâns de granițele naționale. Statele-națiune sunt prea limitate din punct de vedere geografic pentru a supraveghea comerțul interregional și global și a armoniza riscurile sociale și ecologice crescute care acompaniază o lume globalizată. Fiecare țară trebuie să facă față presiunilor cauzate de o lume din ce În ce mai corelată și interdependentă. Societatea europeană este cea care pare să fie În fruntea schimbărilor ce au loc, devenind astfel sala de clasă a lumii pentru a regândi viitorul

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
presupunerile despre natura activității umane. Din nefericire, există puține discuții atât În universități, cât și În cercurile de politică publică, despre cum să reconstruim teoriile relațiilor de proprietate, pentru a le alinia cu realitățile comerțului de rețea Într-o economie globalizată. Un număr de cărturari au Încercat totuși să revizuiască noțiunea noastră despre proprietate. Cea mai importantă contribuție până În momentul de față a avut-o fostul profesor de la universitatea din Toronto, Crawford MacPherson, considerat de mulți dintre colegii săi a fi

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
un nou regim al proprietății bazat pe dreptul la acces reciproc În rețele - acesta este dat de creșterea În vulnerabilitate, care, În mod inevitabil acompaniază schimbările În complexitatea și densitatea interacțiunilor umane și comprimarea spațiului și a timpului În lumea globalizată. Am avut oportunitatea, acum douăzeci și trei de ani, să Îl vizitez pe Ilya Prigogine, specialistul belgian În chimie fizică. Teoria sa privind „structurile disipative”, pentru care a obținut premiul Nobel, oferă anumite răspunsuri la Întrebarea de ce modul nostru de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
distanțele erau Încă semnificative, timpul era mai abundent iar densitatea schimburilor mai mică, fluctuațiile de energie În orice parte a lumii erau În general localizate În impactul lor, rareori afectând Întreaga planetă. Lucrurile s-au schimbat Însă. Într-o economie globalizată În care spațiul și timpul sunt din ce În ce mai dense și totul este mai interdependent, orice eveniment care apare undeva În sistem poate afecta sistemul În ansamblul său. Rețelele sunt singurul model de afaceri care pot susține o economie globalizată vulnerabilă și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
o economie globalizată În care spațiul și timpul sunt din ce În ce mai dense și totul este mai interdependent, orice eveniment care apare undeva În sistem poate afecta sistemul În ansamblul său. Rețelele sunt singurul model de afaceri care pot susține o economie globalizată vulnerabilă și cu mare risc. Rețelele reunesc participanți interesați În a folosi resursele În comun, a Împărți În mod egal riscurile și a micșora pierderile. Numai prin cooperare În rețele extinse În interiorul mediului de afaceri și Între mediul de afaceri

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
abilitatea de a taxa și de a administra. Pe de altă parte este Însuși prototipul unui nou soi de instituție de guvernare, potrivită pentru a procesa intersele multiple care proliferează și se interconectează, peste fiecare frontieră imaginabilă, Într-un mediu globalizat. Teoreticianul politic Tim Luke vede Uniunea Europeană drept... un mediu pentru exercitarea autorității și administrarea fluxurilor de influență provenite din surse multiple, mai dinamic, mai interconectat și totuși mai fragmentat și mai fluid, care nu poate fi conținut de geometria euclidiană

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
fiecare individ care urmărește interesul personal, societatea civilă pornește de la o premisă diametral opusă: prin efortul fiecărei persoane de a oferi din bunurile sale altora și a ameliora situația comunității, bunăstarea personală va fi de asemenea servită. Într-o economie globalizată, În care acționează forțele impersonale ale pieței, societatea civilă a devenit un refugiu social important. Este locul În care oamenii Își formează un sentiment de Încredere reciprocă și intimitate, obiective comune și o identitate colectivă. Sectorul societății civile este antidotul

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
antidotul pentru o lume definită Într-o măsură din ce În ce mai mare În termeni strict comerciali. Organizațiile societății civile au luat amploare peste tot În lume În ultimii douăzeci de ani. În mare măsură, ele sunt o reacție la o nouă economie globalizată, În care forțele pieței sunt mai independente de (și mai puțin răspunzătoare față de) guvernele locale, iar acestea din urmă au devenit atât prea mici pentru a trata chestiuni transfrontaliere care afectează lumea Întreagă - cum ar fi Încălzirea globală, imigrația ilegală

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
fie defensive și reacționare și mai interesate În a ridica ziduri decât În eliminarea acestora. Dificultatea În cazul multor dintre subculturile care Împestrițează peisajul european este dată de faptul că istoria lor este implantată adânc În teritoriu. Într-o lume globalizată, a frontierelor În dispariție rapidă și a mobilității crescute, subculturile legate de un teritoriu se simt adeseori asediate. Teama și furia lor sunt adesea direcționate către imigranți și azilanți, pe care Îi văd ca pe o amenințare la abilitatea lor

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
pe protejarea dreptului de proprietate privată, În era globală lupta se dă pentru diversitate și e centrată mai mult pe menținerea identității culturale și a dreptului la acces Într-o lume dens corelată și interdependentă. Teama majorității oamenilor În era globalizată, În care toate vechile frontiere sunt eliminate, este aceea de a se pierde și de a rămâne În urmă. Afiliația culturală furnizează o identitate de grup și este o modalitate de a se face auzit, de a avea un refugiu

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
mult loialitatea față de stat. Același lucru poate fi spus atât despre unele dintre sectele ortodoxe evreiești, cât și despre comunitățile creștine fundamentaliste.) Este interesant de remarcat, că Însuși universalismul ei face lumea musulmană mai ușor de integrat Într-o lume globalizată decât multe alte religii. Provocarea este dacă credința musulmană poate reintroduce toleranța față de alte religii și culturi care i-a fost caracteristică În perioada ei de maximă influență În secolele XIII-XV. Diasporele culturale subminează relațiile tradiționale dintre popor, proprietate și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
unei culturi să păstreze legăturile sociale și comerciale dincolo de o serie Întreagă de frontiere naționale. Diasporele culturale formează un vehicol care permite unui popor să-și păstreze sentimentul de identitate, În timp ce Încearcă să-și afle calea Într-o lume din ce În ce mai globalizată. În noua eră, totul este mai mobil. Chiar proprietatea, sub formă de capital, credit și investiții, nu mai este atașată În mod rigid unui teritoriu, ci este liberă să circule Între nodurile rețelelor globale ale diasporei. Văzută Într-o perspectivă

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
se aflau În legătură pare aproape stranie Într-o lume a comerțului global, a mișcărilor transnaționale ale societății civile și a diasporelor culturale mobile. Însuși cuvântul „cetățean” este inadecvat pentru a defini noile drepturi și obligații care apar În societatea globalizată. „Cetățean” provine de la rădăcina latină civis, care Înseamnă „a fi membrul unui oraș”. Drepturile și obligațiile unei persoane sunt, prin urmare, legate de un anumit loc. Drepturile universale ale omului nu sunt legate de un loc anume. Ele există independent

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
copiilor și a celorlalte ființe vii, pentru ca interesele tuturor să fie incluse În mod egal. Drepturile universale ale omului sunt o garanție că orice persoană va fi luată În considerație și nu va fi exclusă. Lupta pentru libertate În lumea globalizată se dă pentru identitate și acces la ceilalți. Drepturile universale ale omului sunt norme de comportament care Îngustează separarea Între cei conectați și cei neconectați, cei incluși și cei excluși. Dar dacă fiecare grup are identitatea lui unică și prețentii

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
acea persoana trebuie să fie dispusă să asculte și să acomodeze interesele celorlalți participanți În rețea. Desigur, putem alege să nu participăm, dar prețul pentru neparticipare este izolarea, care este expresia ultimă a nerecunoasterii. Lupta pentru recunoaștere Într-o lume globalizată va fi probabil la fel de aprinsă ca și lupta de clasă În secolul XX. Visul european este un act delicat de echilibru aristotelic Între nevoia unei diferențieri sporite și o integrare mai profundă, cei doi poli care au caracterizat dezvoltarea omului

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
persoanei postmoderne - și În exterior - către forțele globale ale economiei. Ne putem aștepta ca lupta pentru drepturile omului să sufere o extindere și o adâncire În Europa pe măsură ce sute de milioane de oameni Își regândesc identitatea Într-o societate din ce În ce mai globalizată. 14. Luptând pentru pace Americanilor fanatici le place să spună că dacă s-ar putea ca Uniunea Europeană să fie o superputere economică, ea este un pigmeu politic În lumea dură a geopoliticii globale. Trebuie spus că dreaptă conservatoare, care include

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
americane În Irak. Chestiunea suveranității este ceea ce separa, În ultimă instanță, Statele Unite ale Americii de Uniunea Europeană și mai vechiul vis american de noul vis Împărtășit de majoritatea europenilor. Cui Îi datorăm În ultimă instanță loialitate? Unde rezidă autoritatea În lumea globalizată? Statele Unite ale Americii se reîntorc la o epoca anterioară În care supunerea este datorată statului-națiune, iar autoritatea finală este deținută de guvernul suveran. Statul conferă totalitatea drepturilor cetățenilor și determină rolul națiunii În comunitatea internațională. Nu există o autoritate superioară

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Dacă statul-națiune este autoritatea absolută, așa cum mulți membri ai administrației Bush cred, atunci drepturile umane nu pot fi universale, deoarece existența lor ar depinde de toanele și capriciile instituțiilor politice teritoriale. Este un paradox straniu că Într-o lume din ce În ce mai globalizată, În care frontierele geografice de toate soiurile devin mai permisive sau pur și simplu dispar, Guvernul Statelor Unite ale Americii Întărește conceptul de suveranitate, În contradicție cu toate evoluțiile restului lumii. Dar aceasta se datorează faptului că visele mor cu greutate. Suntem un

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
putea deveni un nou hegemon și o amenințare pentru interesele vitale ale Americii. N-au Înțeles semnificația pe care domnul Prodi o dă cuvântului „superputere”. Europenii au o concepție foarte diferită despre cine trebuie să fie o superputere În societatea globalizată. Să vedem cum explică președintele Prodi succesul experimentului european. El scrie: Geniul părinților fondatori stă În transformarea unor ambiții politice foarte mari... Într-o serie de decizii mai specifice, aproape tehnice. Această metodă indirectă a făcut acțiunea ulterioară posibilă. Apropierea

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
creștere. și din punctul de vedere al discriminării minorităților, europenii chiar Îi Întrec pe americani. Creșterea dramatică a antisemitismului și a intoleranței față de imigranți este neliniștitoare. Totuși, europenii par să Înțeleagă mai bine schimbările care transformă lumea Într-o societate globalizată. Cu mai bine de două sute de ani În urmă, tânăra Republica Americană capta atenția lumii cu visul ei despre democrație și dreptul inalienabil al fiecărei ființe umane de a căuta fericirea. Astăzi, lumea este mai atrasă către noul vis european

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
viziune europeană a riscurilor și vulnerabilităților Împărtășite de cea veche americană a oportunităților personale și curajului individual. Se numește „principiul precauției” și este piesa de bază a politicii de reglementare a Uniunii Europene În domeniul științei și tehnologiei În lumea globalizată. Atât majoritatea elitelor politice europene, cât și publicul larg sunt de acord. Probabil că mult mai puțini politicieni și cetățeni americani ar sprijini această politică. Principiul precauției În noiembrie 2002, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privitoare la folosirea principiului

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
chestiune de rangul doi, „politica de mediu a fost una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene”35. Wallstrom și alții văd principiul precauției În prima linie a arsenalului de reglementare pentru a promova cauza dezvoltării durabile Într-o lume globalizată. Dar impactul principiului precauției este și mai profund. Este relaționat cu o schimbare profundă În modul În care societatea vede relația ei cu natura și În felul În care abordează investigațiile științifice și inovațiile tehnologice. Tradiția iluministă Europeană (iar America

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
culturală hispanică, estompând și mai mult frontiera dintre cele două țări2. Dar absorbirea Canadei și Mexicului În Statele Unite ale Americii, care ar rezulta În crearea unui superstat, ar face Statele Unite ale Americii o ciudățenie și mai mare Într-o lume globalizată, În care alte națiuni cedează o bună parte din suveranitatea lor și devin parte a organizațiilor politice transnaționale. Este mai probabil ca cele trei țări din America de Nord vor forma o zonă de liber-schimb, dar nu vor crea nici un superstat, nici un

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
deoarece ele reflectă pozitiv asupra grupurilor la care aparțin; vesticii prețuiesc aceste lucruri deoarece sunt Însemne ale meritului personal 18. La o prima vedere, modul de gândire asiatic pare făcut la comandă pentru o lume a rețelelor și o societate globalizată care pune accent pe relații, includere, consens, armonie și gândire contextuală. Într-o mare măsură, acest mod de a gândi este probabil că va folosi societăților asiatice În Încercarea lor de a crea un spațiu politic transnațional Într-o lume

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]