1,551 matches
-
de a oglindi cât mai obiectiv viața culturală și literară a țării. Mai mult decât atât, P.v. s-a preocupat de îndrumarea și formarea tinerilor scriitori, în primul rând a debutanților. O atentă „Poștă a redacției”, scrisă probabil de Ion Gorun, se adresa cu răbdare și cu o prietenească ironie corespondenților din toată țara. Comprehensiunea arătată de redacție începătorilor avea să fie răsplătită de valoarea celor care și-au legat începuturile literare de această revistă. La 12 decembrie 1896 (numărul 12
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
o publică la 17 ianuarie 1897 Panait Cerna, reprezintă, de asemenea, un debut. Aceluiași i se răspunde în aprilie: „P. Cerna. Belbruno și Almi, prea subită și neexplicată catastrofă. Versuri frumoase”, dar nu i se mai tipărește nimic. Alături de Ion Gorun (care semna și Cr.), cu articole și recenzii sunt prezenți H. Sanielevici (Hassan), S. Sanielevici (Sandu, Sanea) și I. Teodorescu. Fără a fi un colaborator permanent, G. Coșbuc publică notițe filologice, nuvele și traducerea unui fragment din Eneida de Vergiliu
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
și G. Ranetti. Aici D. Teleor și D. Marinescu-Marion au tipărit și schițe umoristice în care se ironizează, câteodată prea apăsat, neajunsurile vieții cotidiene. Alte schițe și nuvele, cu subiecte extrase în primul rând din mediul rural, aparțin lui Ion Gorun, Constanței Hodoș, lui Petru Vulcan, V. Pop, Ioan Adam, Spiru Hasnaș, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Artur Gorovei, Matei Rusu, A. Steuerman, I. Teodorescu. Câteva traduceri din Maupassant, Anatole France și Marcel Prévost sunt făcute, probabil, tot de Ion Gorun. Din
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
Ion Gorun, Constanței Hodoș, lui Petru Vulcan, V. Pop, Ioan Adam, Spiru Hasnaș, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Artur Gorovei, Matei Rusu, A. Steuerman, I. Teodorescu. Câteva traduceri din Maupassant, Anatole France și Marcel Prévost sunt făcute, probabil, tot de Ion Gorun. Din Lenau și Petőfi tălmăcește St. O. Iosif, din Petőfi și Heine transpune A. Toma, iar din Jean Lahor dă o versiune D. Anghel. R.Z.
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
O. Iosif, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, V. Voiculescu, Sebastian Bornemisa, Mihail Dragoș, Adrian Hulea, I.U. Soricu, Emil A. Chiffa, Liviu Opriș, George Gregorian, Șerban Bascovici. Proza este ilustrată de texte aparținând lui Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu, Ion Gorun, Onisifor O. Borcea, Al. A. Hodoș, I.C. Vissarion, Carol Ardeleanu, Gh. Brăescu. În cadrul rubricii „Foiletonul «Renașterii române»” sunt tipărite Romanul Adrianei de Hortensia Papadat-Bengescu și Un om supărător de Al. Cazaban. Tudor Vianu colaborează, în 1920, cu Scrisori din Viena
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
Const. Popovici (1796), Cernăuți, 1924; Isopia brașoveană din 1784, Cernăuți, 1924; Institutorul Creangă, Cernăuți, 1925; Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă, Cernăuți, 1925; La Comănești, Cernăuți, 1925; Un cântăreț al Sucevii: T. Robeanu, Cernăuți, 1926; De vorbă cu stilistul I. Gorun, Cernăuți, 1926; Eminescu. Note pentru o monografie, Suceava, 1932; ed. îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001; Pe marginea cărților, Cernăuți, 1932; La semicentenarul C. Porumbescu, Suceava, 1933; Eminesciene, Cernăuți, 1937; Bucovineanul N. Gane, Cernăuți, 1938; Iraclie Porumbescu (1823-1896), Cernăuți
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Maria, cal. Griviței 308 114. Damian și Maria Gh., cal Griviței 362 115. Sebea Anghel, sos. Giulești 113 116. Sandu Constantin, str. Galileia 130 117. Droslav Mihai, sos. Giulești, 121 118. Donea Gheorghe, sos. Giulești 327 119. Păunescu Constantin, str. Gorunului 40 120. Gheres Ivan, str. Galileia 3 121. Petrescu Maria, str. Iordan Dumitru 20 122. Dinel Dumitru, str. Într Pap. Cernăianu 6 123. Saulescu Maria, str. Luterana 31-33 124. Elenă Oprescu, str. Luterana 8 125. Petrescu GH., str. Karol Knapp
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
istorie culturală sau literară în „Vremea”, „Universul literar”, „Ardealul”, „Viața”, „Jar și slovă”, „Transilvania”, „Credința”, „Progres și cultură”, „Tribuna”, „Steaua”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. A editat culegeri de literatură populară și scrierile lui Ion Simionescu, Ilarie Chendi, Ion Gorun, G. Barițiu ș.a. Activitatea de istoric literar a lui N. este îngemănată cu cea a istoricului sociopolitic și cultural și nu poate fi definită făcând abstracție de activitatea sa prodigioasă de animator, orator și popularizator de succes al istoriei. Descinzând
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
Simionescu, Prin munții noștri, București, 1973; 1877 în conștiința literară a epocii, București, 1977 (în colaborare cu Rodica Iovan și Mihaela Podocea-Constantinescu); Carmen saeculare valachicum, București, 1979; Interviuri din literatura română. Mărturisirea mai multor generații, pref. edit., Iași, 1983; Ion Gorun, Scrieri alese, pref. edit., București, 1983 (în colaborare cu Lidia Munteanu); Povești ardelenești, București, 1986. Repere bibliografice: Paul Cernovodeanu, „C. A. Rosetti”, „Revue roumaine d’études internationales”, 1971, 9; Bucur Țincu, „August Treboniu Laurian”, RITL, 1971, 4; Mircea Iorgulescu, „Interviuri
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
liberté [convorbiri cu Michel Camus], Paris, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Ion Barbu. Cosmologia «Jocului secund»”, CNT, 1968, 20; Mihai Ungheanu, „Ion Barbu. Cosmologia «Jocului secund»”, LCF, 1968, 33; Solomon Marcus, Explicație și sugestie, ambiguitate și deschidere, SCL, 1968, 6; Gorun Manolescu, Dimensiunile „Jocului secund”, LCF, 1969, 1; Mincu, Critice, I, 131-142; Andriescu, Disocieri, 7, 20, 29; Muthu, Lit. rom., 230, 265; Ion Staicu, „Nous, la particule et le monde”, „Lupta” (Paris), 1986, 60; Mircea Anghelescu, „Teoreme poetice”, LCF, 1995, 13
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 21 ianuarie 1899 și 30 aprilie 1900. Poetul Artur Stavri s-a ocupat de întreaga muncă redacțională până la numărul 25, din 10 decembrie 1899, când i se alătură Ion Gorun. Au apărut cincizeci și patru de numere, exceptând perioada 24 iunie - 3 octombrie 1899, când apariția a fost suspendată, probabil din cauza unor dificultăți materiale. P.l. nu a fost o revistă „de program”, ci o publicație prin care se încerca o
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
teatrale. În coloanele periodicului e adeseori întâlnit cu versuri originale sau cu traduceri G. Coșbuc, alături de care mai sunt prezenți St. O. Iosif, D. Anghel, O. Carp, D. Nanu, Artur Stavri, Raul Stavri, Ana Ciupagea, H. G. Lecca, D. Teleor, Ion Gorun, Radu D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, Anton Naum, Petre Liciu. Din versurile postume ale lui N. Beldiceanu au apărut Neguri și Doina ochilor albaștri. D. Anghel traduce din Lenau, Uhland, Lermontov, Rückert, Heine, Gautier și Verhaeren, St. O. Iosif din Lenau
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
traduceri din poezia populară spaniolă, italiană, maghiară etc. ale aceluiași, Cântec și Romanță de St. O. Iosif, anecdotele lui Petre Liciu. Proza ilustrează mai bine decât versurile orientarea tradiționalistă și populară a revistei. V. A. Urechia dă schițe memorialistice, Ion Gorun, Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Constanța Hodoș, Artur Gorovei, Ioan Adam și Virgil Cioflec scriu schițe și nuvele cu o tematică predominant socială și rurală. Septimiu Sever Secula, Emil D. Fagure, V. Scânteie, Laura Vampa, V.
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
Al. Vlahuță, I. Teodorescu, George Ranetti. Tot aici și-a publicat S. Sanielevici studiile referitoare la curentele literare ale sfârșitului de secol (naturalism, simbolism etc.), precum și altele în care discută relațiile dintre morală și literatură, dintre frumos și util. Ion Gorun este și autorul unor bune cronici dramatice, în care comentează spectacolele Teatrului Național din București. El se ocupă și de literatura populară, subliniindu-i rolul în formarea literaturii culte și influența asupra unor scriitori ca Alecsandri, Eminescu și Coșbuc. La
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
1943), e considerat de critica vremii o promisiune, pe care P. nu o confirmă în anii următori, când nu mai publică nimic. Revine în viața literară după o absență de mai bine de douăzeci de ani, cu Bucuriile mele (1967), Gorun adânc (1972), Spadă și corolă (1977). Poezia lui se caracterizează prin tonul reflexiv, prin viziunea echilibrată de tip clasic și prin expresia clară, simplă. Linia melodică și curgerea gravă a rostirii nu sunt tulburate de stridențe, inflexiunile elegiace se mențin
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
i s-a intersectat destinul. A editat Scrisori bănățene de Cora Irineu (1975) și a tradus din scriitori maghiari (Kassák Lajos, Móricz Zsigmond, József Attila, Jékely Zoltán, Ledónyi Mihály ș.a.). SCRIERI: Plaiuri, Arad, 1943; Bucuriile mele, postfață Perpessicius, București, 1967; Gorun adânc, București, 1972; Spadă și corolă, postfață Vladimir Streinu, București, 1977; Aproape de ei, Cluj-Napoca, 1987. Ediții: Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975. Traduceri: Móricz Zsigmond, Povestea nu ia niciodată vacanță, București, 1964; Kassák Lajos, Averea și colecția mea de arme
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
arme, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: George Drumur, „Plaiuri”, „Bucovina literară”, 1943, 46; Matei Alexandrescu, „Plaiuri”, SE, 1943, 1621; D. Gherghinescu-Vania, „Plaiuri”, TIA, 1943, 756; Ion Șiugariu, Viața poeziei, RFR, 1943, 7; N. Popescu, „Bucuriile mele”, AST, 1967, 4; Adrian Popescu, „Gorun adânc”, ST, 1972, 2; Nae Antonescu, „Spadă și corolă”, ST, 1977, 7; Aureliu Goci, „Spadă și corolă”, RL, 1977, 46; Lit. rom. cont., I, 502-503; Francisc Păcurariu, Tinerețea poetului, RL, 1984, 43; Dan Milcu, O carte de evocări, RL, 1989
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
cu caracter țărănesc și educativ (Octavian Goga, St. O. Iosif, C. Sandu-Aldea, Constanța Hodoș, Simion Mehedinți, Ion Bârseanul, prin care se continuă programul de la „Vatra”. Mai colaborează G. Demetrescu, Th. D. Speranția, Ion Bârseanul, G. Bogdan-Duică, Al. I. Hodoș (I. Gorun), C. Rădulescu-Motru, G. Țițeica, Al. Tzigara- Samurcaș, scopul ziarului fiind acela de a ține locul unei mici enciclopedii cu caracter de popularizare. M.Pp.
MINERVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
a căzut doborât de furtuni, / greu peste munți se așterne aerul nopții de iarnă”, „sufletul morților iese în lume.” Printre cei sculați din morminte se află și Avram Iancu: „Iancule, Măria Ta, / Când treceam la Baia dealul, / Priponit de un gorun, / Ți-am văzut, mărite, calul.” Prețuite în lumea literară sunt parodiile lui M., ce refac sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând particularități care semnalează excesul, manierismul. Este, de altfel, cea mai originală parte a poeziei sale, situată într-o descendență
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
același roman și În Contemporanul, nr. 207, 22 sept., de Eugen Luca. Vezi și nota din Almanahul literar, Cluj, de V. Felea. J. Popper. - V. Em. Galan: „Calul lui Moș Eftimie” (nuvelă). În: Flacăra, nr. 20(124), 20 mai. Silvian Gorun. - I. Jipa: „E ușor de ținut minte”. Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. Horia Bratu. - Haralamb Zincă „Primăvara”. Ibidem, nr. 23 (127), 10 iun. Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 7, iun. 1950, de D. Mircea. Eugen
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
devine publicație de sine stătătoare, cu apariție lunară. B. c. mai cuprinde și articole semnate de N. Iorga (Cartea la alții. Însemnări de călătorie), Emanoil Bucuța, Perpessicius, Nicolae Ionescu, Ion Bianu, Ștefan I. Nenițescu, precum și scurte articole-necrolog. Alți colaboratori: Ion Gorun, C. Moisil, I. C. Petrescu, G. Pascu. M.W.
BULETINUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285934_a_287263]
-
lui B. Lirismul poemelor se hrănește dintr-o dublă sursă, expansiunea sufletească juvenilă, nevoia de cheltuire energetică în cuprinderi nemăsurate (Vreau să joc) și interiorizarea pe care i-o provoacă spiritului descoperirea unor relații tainice ale lucrurilor, simbioza rilkeană viață-moarte (Gorunul). Sentimentul confundării cu o forță stihială, impersonală a existenței amintește de Nietzsche și de vitalismul lui dionisiac, recognoscibil în multe din aceste versuri. Cântând lumina, ca Daubler, poetul se mișcă deopotrivă în universul cosmicist al forțelor elementare expresioniste. E și
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATĂ”, publicație apărută la București între 1894 și 1935, sub redacția lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
și la Sibiu, în 1924-1926. Literatura e reprezentată prin texte reproduse din scrierile lui G. Coșbuc (Lupta vieții, Pe lângă boi), Duiliu Zamfirescu (Lena), St. O. Iosif (Moș Ajun, Sărută, nu jura...), G. Topîrceanu (În drum), Ecaterina Pitiș, Elena Farago, Ion Gorun, I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu, Corneliu Moldovanu ș.a. - în poezie, ale lui Ioan Adam, Petrea Dascălul - în proză. Se inserează și o piesă versificată, cu caracter religios, Două lumi de Elie Măgeanu (1924), lipsită de valoare. Publicistica vizează chestiuni
CALENDARUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286027_a_287356]
-
Ioan Adam, Petrea Dascălul - în proză. Se inserează și o piesă versificată, cu caracter religios, Două lumi de Elie Măgeanu (1924), lipsită de valoare. Publicistica vizează chestiuni de cultură, istorie (în 1922 apar amintirile despre Avram Iancu ale lui Ion Gorun), lingvistică, educație, religie, economie etc., critica și istoria literară fiind slab reprezentate. Se mai găsesc în calendar ghicitori culese de P. Ispirescu și o frumoasă baladă, Cântecul lui Dăianu. Se traduce din H. Chr. Andersen (Povestea lunei) și Lev Tolstoi
CALENDARUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286027_a_287356]