2,459 matches
-
de partid. Până când? Munca în zadar e la ordinea zilei. Dezăpeziri pe viscol. 100 de milioane de euro, spulberate în vânt! Mă întreb. Cine naiba i-o fi pus să candideze, să accepte posturi de decizie, dacă nu sunt oameni, gospodari de nădejde? Ce fel de mesaje transmit ei cetățenilor? Rău am ajuns! Nimeni nu iese să-și curețe trotuarul din fața casei! Unde sunt inițiativele private? Unde e solidaritatea comunității în cazurile extreme? Se așteaptă totul de la autorități. Unde-i poporul
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
la prânz peștișorii ăștia amărâți. Ajunși acasă, am găsit nepoatele trezite, așteptau ceva de mâncare la prânz. Cu ce am adus noi de la gârlă, era cam slabă nădejde să săturăm tot poporul. Dar îmi veni, în fine, o idee de gospodar. Mai aveam cinzeci de lei puși deoparte. Oare nu se găsea niște brânză de oaie de cumpărat prin satul acela? Am dat banii lui George, care s-a dus pe la niște gospodari de prin sat care aveau oi, de unde a
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
Dar îmi veni, în fine, o idee de gospodar. Mai aveam cinzeci de lei puși deoparte. Oare nu se găsea niște brânză de oaie de cumpărat prin satul acela? Am dat banii lui George, care s-a dus pe la niște gospodari de prin sat care aveau oi, de unde a cumpărat caș proaspăt. Ehe, cu acel caș, și cu mămăliguță, și cu peștișorii cei mici gătiți migălos de Geta, am mâncat bine cu toții! Doar că nu mai era de stat acolo. Așa că
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
trăznet le clatină firea, Prin geamuri în grabă-și aruncă privirea Spre șura din curte, sau chiar la vecin Și cruce închină să scape de chin. Târziu când puterea urgiei slăbește, Iar toată corvoada-n tării se oprește, Se strâng gospodarii la poartă în grabă Și numai din ochi megieșii întreabă: E liniște-n casă? Îi pace pe-afară? Răspuns nu așteaptă și-ntorc o țigară. Tac crâncen și doar mai privesc pe sub ploaie, Pârâul din poartă umflat de șuvoaie. În
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
în registru se trece, pentru evidența lor. Oile sunt dezbrăcate de haina crescutâ-n iarnă că, astfel cosmetizate, aleargă după hrană. Și se face măsurarea laptelui, o dată muls. Spre a știi repartizarea cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, pun să cânte lăutari. Dar curând se isprăvește ospățul abia-nceput că, ciobani duc spre creste, turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri perpetuate-n vreme, vin cu străvechi obiceiuri. Să devină eterne. Maria
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
bătrân, și ăl tânăr, și mai deșteptul, și mai... Dinspre acesta avea să-i vină lămurirea. Era încredințat, lucru sigur! Și, tot privind smerit, tovarăș cu gândurile, nici că băgase de seamă că preotul se oprise în dreptul său, iar câțiva gospodari din sat stăteau și ei nemișcați și respectuoși la câțiva metri, parcă presimțind ce-l muncea pe moș Anghel. Și ei, ca și bătrânul, așteptau să fie luminați. Și zăboveau... -Care-i povestea, tată? întrebă popa, dar privind cu o veselie
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
în data de 19 septembrie, 2014. Fiu al acestor locuri Gheorghe Beraru - Primarul Comunei Bunești, de care aparține și satul Petia, nu odată ci de mai multe ori a lăsat moștenire acestor locuri, echivalentă cu funcția Domniei Sale, pătrunsă de bun gospodar. Printr-o gândire estetică a adus fonduri europene spre a înfrumuseța Buneștiul cu satele-i aferente, dar și o valoroasă contribuție la apărarea tradițiilor bucovinene din partea locului, cât și promovarea oamenilor talentați de aici, prin înființarea în satul Petia a
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
Buneștiul cu satele-i aferente, dar și o valoroasă contribuție la apărarea tradițiilor bucovinene din partea locului, cât și promovarea oamenilor talentați de aici, prin înființarea în satul Petia a unui Muzeu Etnografic și Biblioteca Mihai Leonte. Iată cum acest bun gospodar, domnul Gheorghe Beraru, la începutul acestei toamne a sfințit locul și cultura, făcând tot ce i-a stat în putință dar conștientizând - cred eu - că mintea fiecăruia, fără încălzirea inimii pentru credință și bună sporire, ar fi fost o unealtă
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
să ne simțim și noi bine, că nu avem nevoie de „serviciile” ei de doi bani, înveninate și agramate. Ducă-se cu joimărica pe la alte case, poate se alege cu vreun ou de câță, sau cu un colac, din mila gospodarilor tămâiați. Cu orgoliul unei cloțe literare, împăunându-se cu talentul pe care, nici dacă îl cauți cu lumânarea, nu-l are - scuze pentru rimele involuntare și pentru cele viitoare!- caută râme prin toate revistele, spre propria-i îndestulare. Croncănind și
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
Impact > Scrieri > BALAURUL DIN COCHIRLEANCA Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului BALAURUL DIN COCHIRLEANCA (după o știre transmisă la radio) L uni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului, creșterea șeptelului, depozitarea grânelor și altele, strict
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei mai vrednici gospodari, niciodată nu plătea și făcea scandal deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
locuri. Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară: - Bă, l-am văzut! Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei mai vrednici gospodari, niciodată nu plătea și făcea scandal deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
locuri.Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară:- Bă, l-am văzut!Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Bocșan a fost preluat de mulți săteni din Rontău care și-au construit case mari și frumoase în jurul cărora domnește ordinea și curățenia iar florile pe timpul verii dau un ton de frumusețe aparte. Voi aminti doar pe câțiva dintre harnicii gospodari ai satului pe care îi cunosc, care își lucrează cu bune rezultate grădinile și pământurile ce le dețin, care își fac curat în jurul caselor și în interiorul acestora și la care intri cu plăcere ori de câte ori ești invitat. Aș începe cu preotul
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
de restaurare a bisericilor vechi, de tipărire și dotare a lor cu cărțile din propria tipografie. În 1708 este ales mitropolit al Țării Românești, demnitate de la înălțimea căreia păstorește cu înțeleciune Biserica lui Hristos și se îngrijește ca un bun gospodar să acopere toate lipsurile. Mănăstirea Antim cu hramul Tuturor Sfinților, este opera sa, deosebit de reprezentativă ridicată între 1713-1715 dar și alte lăcașuri de cult și a făcut numeroase danii așezămintelor bisericești. Alături de diaconul Coresi, este considerat cel mai mare tipograf
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai speria nimeni de el, era un câine în curtea gospodarului. Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă comoția. Toată noaptea a urlat, de parcă urla la stele. Noaptea era întunecoasă, nu se vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș urla parcă a pagubă. Oare să fi prevestit plecarea
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă ,,Pădurea Crăiasca,, rezervație naturală cu arbori seculari de stejar și larice, inclusiv despre obiceiurile și tradițiile populare, precum Tanjaua - sărbătorirea primului gospodar ieșit cu plugul la arăt, târgul săptămânal de vite, măreția și splendoarea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local, existentă în satele aparținătoare a unor izvoare naturale și borcutul din satul Breb. În continuare, în holul unei pensiuni a
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
prin iarbă Un inel și o potcoavă. Iute le-a mai înhățat, În căruț le-a așezat Și spre casă s-a-ndreptat. Gândi el în sinea lui: ,,Potcoava o-așez în cui, Belșugul hambarului, Iar inelu-l dau în dar Fetei unui gospodar, Poate-ajung și la altar!" Mergea Aricel pe cale Ca-ntr-o zi de sărbătoare, C-o mână pe cingătoare, Când o zbughi pe furiș, Dintr-o tufă de măcriș, Strâns de-urechi cu un bariș, Cu blanița-catifea, Iepurililă ce plângea De
ARICEL -DOCTOR FĂRĂ VOIE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353733_a_355062]
-
nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului „Mărie și Mărioară, Ochișori de căprioară...” Peste muscele Argeșului sufla vântul toamnei cu armonii nostalgice... aducând aminte oamenilor că peste puțin timp multe păsări își vor lua zborul spre țările calde. Gospodarii satelor se pregăteau de strânsul recoltei care nu prea era așa de bogată ca-n anii din urmă, fiindcă seceta făcuse prăpăd în toată țara, iar prin satele așezate pe dealurilor domoale, apa secase și setea lovea fără cruțare bietele
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
asculte vorbele importantului viitor ales? Nicidecum. Au fost aduși cu autobuze, cărucioare, găleți sau obligații de serviciu care condiționează jobul. Tot ei ies și la vot. Voința de fapt a populației este „fără politicieni care trăiesc împărătește din munca noastră” Gospodarul satelor cât și micul funcționar orășenesc sunt copleșiți de impozitele impuse de primari și aleșii poporului. S-ar lipsi cu drag de ei. Un primar ales pe drept de întreaga obște poate avea grijă de drumuri, școli și sănătate mai
STUPID de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354218_a_355547]
-
clase și a oferit doritorilor o varietate de conserve pentru cămările proprii, fructe și legume, dar și dulciuri de casă pregătite cu multă trudă de către elevii mai mari, bineînțeles cu sprijinul părinților. Suma de bani obținută din vânzarea produselor micilor gospodari va fi folosită pentru achiziționarea unor materiale didactice. Un buchet imens de emoții, zâmbete și cântece s-au topit în inimile noastre, a celor prezenți și ne-au răsfățat ochii și urechile, brodându-ne în suflete cele mai frumoase gânduri
PICURI RUGINII PE-AL TOAMNEI OBRAZ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354551_a_355880]
-
spun, decât că este un om cult, galant, fascinant și demn de Înălțimea sa eclesială și la propriu și la figurat. Șoseaua neaglomerată încălzită de un soare limpede de cristal șerpuiește în mireasma lui Octombrie printre casele arătoase ale bunilor gospodari din Oiești-Rotunda-Bucșenești-Corbeni-Poienari-Căpățîneni-Pămînteni, invitându-ne în cea mai mare comună ca întindere a țării-Arefu, întinsă la poalele munților Ghițu. AREFU se pare că a fost Scaunul voievodatului lui Seneslau/ Senestov (1247-1251) în Țara Transalpină/ Țara Românească. (Cristache Gheorghe/ Florian Tucă/ Cezar
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Mc. Oprea; Sf. Preoți Mărturisitori: Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, Sf. Apostol Iacov; Sf. M. Mc. Dimitrie-izvorâtorul de mir; Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou; Sf. Mc. Nestor; Sf. Ier. Iachint-mitropolitul Țării Românești, precum și celelalte sărbători dintre ele. Gospodarii de frunte doldora de roadele muncii lor, nu mai prididesc. Nu mai au timp de altceva, să privească în sus sau împrejur, ci doar să agonisească. Se spune că Mântuitorul Iisus Hristos alege o ceată de îngeri din Corola Sa
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
sămânța de curând îngropată în brazdă. Abia ieșiți din iarnă, sătenii își terminaseră lemnele de foc, ba chiar și cioclejii cei rămași de pe urma vitelor și a oilor, dacă le aveau. Sobele lor de gătit înghițeau întruna mai tot ce ardea. Gospodarii cu mai puțină stare își aduceau vreascurile de la pădurea din coasta satului. Pentru câte o sarcină de găteje se-nțelegeau ei cumva cu paznicii boierului Sturza și-o scoteau la capăt. Dar acum era opreliște mare din partea sentinelelor sergentului cel
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]