30,256 matches
-
florii de nap? Doldora de tine, femeie cu coasta strivita de primă zăpadă, Damian Petrescu cu primul și ultimul sărut inventat! N-am uitat! N-am uitat! Și vor rămâne în urmă poeții cântând în Regatul ocult al lumii, cum grădină cea plină de totemuri și amulete suspina, suspina! Fântână albastră va seca pe data, o sinarhie tainica va spune că niciun om nu va ajunge-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
preferat ordinea intelectului în pofida datelor dezordonate și inconsistente ale percepției. Cuvântul și-l închipuie oglindă a eului („Clatină-mă, cuvântule, / Ca piatra în singurătate / Și copleșește-mă cu toate / Articulațiile tale calde. // Fă-mă oglindă numai pentru tine / Ca să văd grădină cerului”, Clatină-mă, cuvântule, p. 31), iar în această oglindă se vede o verigă din lanțul ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și extrem de dureroasă: tata - fiu. Singură relație peste care cade ghilotina finitului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nimicirea armoniei dintre trup și suflet, alterarea chipului lui Dumnezeu în om (mintea s-a întunecat, inima s-a pervertit, voința s-a slăbit). 2. Cu privire la trup: suferințe și necazuri, moartea fizică. 3. Cu privire la starea externă a omului: alungarea din grădina Edenului, blestemarea pământului, mărginirea stăpânirii omului asupra animalelor și a naturii înconjurătoare<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., pp. 130-133. footnote>. În legătură cu aceste urmări, Sfântul Ioan Gură de Aur menționează: Pentru ce n-a existat căsătoria înainte de înșelăciunea omului? Pentru ce
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
apofatice. footnote> ale miresei — revărsarea sa de concepte și abandonarea tuturor modurilor de comprehensiune — paradoxal, ea este etern fântâna întregii învățări potente pentru însoțitoarele fecioarei adunate în jurul ei; deși ea a abandonat discursul în căutarea uniunii apofatice cu Mirele, o grădină de cuvinte înflorește din gura ei. Omilia a șasea asupra Cântării Cântărilor ne furnizează cea mai reprezentativă dintre aceste întâlniri apofatice<footnote Sfântul Grigorie comentează, în această omilie la Cântarea 3, 1-4: „Pe patul meu, noaptea, l-am căutat pe
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
această faptă, „proclamă Cuvântul care pururea există"<footnote Ibidem, 41.10-13; v. Martin Laird, „ʻWhereof we speakʼ: Gregory of Nyssa, Jean-Luc Marion and the Current Apophatic Rage” ..., p. 5. footnote> Din propria gură a Mirelui reies emisii de rodii și grădini de mirodenii; ea acum a devenit o fântână care udă grădinile care izvorăsc din ea. Nu aflăm același lucru în cazul lui Pavel și Apollo; unul a plantat, iar celălalt a udat (1 Cor. 3, 6); ci mai curând, sunt
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
v. Martin Laird, „ʻWhereof we speakʼ: Gregory of Nyssa, Jean-Luc Marion and the Current Apophatic Rage” ..., p. 5. footnote> Din propria gură a Mirelui reies emisii de rodii și grădini de mirodenii; ea acum a devenit o fântână care udă grădinile care izvorăsc din ea. Nu aflăm același lucru în cazul lui Pavel și Apollo; unul a plantat, iar celălalt a udat (1 Cor. 3, 6); ci mai curând, sunt folosite împreună, plantarea și udarea grădinilor Mirelui. Poate că slava Mirelui
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
devenit o fântână care udă grădinile care izvorăsc din ea. Nu aflăm același lucru în cazul lui Pavel și Apollo; unul a plantat, iar celălalt a udat (1 Cor. 3, 6); ci mai curând, sunt folosite împreună, plantarea și udarea grădinilor Mirelui. Poate că slava Mirelui conține ceva mai sublim. Textul spune că Mirele este o fântână din care nu curg șuvoaie, ci grădini; nu șuvoaie de apă obișnuită, ci grădini care izvorăsc și se dezvoltă. Astfel, divinul Apostol a transformat
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
iar celălalt a udat (1 Cor. 3, 6); ci mai curând, sunt folosite împreună, plantarea și udarea grădinilor Mirelui. Poate că slava Mirelui conține ceva mai sublim. Textul spune că Mirele este o fântână din care nu curg șuvoaie, ci grădini; nu șuvoaie de apă obișnuită, ci grădini care izvorăsc și se dezvoltă. Astfel, divinul Apostol a transformat în „grădini vii” pe acei printre care a făcut ca grădina Bisericii să crească prin doctrina sa<footnote In Canticum canticorum, GNO, 291
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
6); ci mai curând, sunt folosite împreună, plantarea și udarea grădinilor Mirelui. Poate că slava Mirelui conține ceva mai sublim. Textul spune că Mirele este o fântână din care nu curg șuvoaie, ci grădini; nu șuvoaie de apă obișnuită, ci grădini care izvorăsc și se dezvoltă. Astfel, divinul Apostol a transformat în „grădini vii” pe acei printre care a făcut ca grădina Bisericii să crească prin doctrina sa<footnote In Canticum canticorum, GNO, 291.17. footnote>. Cu o claritate variabilă, dimensiunea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Poate că slava Mirelui conține ceva mai sublim. Textul spune că Mirele este o fântână din care nu curg șuvoaie, ci grădini; nu șuvoaie de apă obișnuită, ci grădini care izvorăsc și se dezvoltă. Astfel, divinul Apostol a transformat în „grădini vii” pe acei printre care a făcut ca grădina Bisericii să crească prin doctrina sa<footnote In Canticum canticorum, GNO, 291.17. footnote>. Cu o claritate variabilă, dimensiunea logofatică a apofatismului Sfântului Grigorie răzbate prin omiliile la Cântarea Cântărilor. Într-
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
spune că Mirele este o fântână din care nu curg șuvoaie, ci grădini; nu șuvoaie de apă obișnuită, ci grădini care izvorăsc și se dezvoltă. Astfel, divinul Apostol a transformat în „grădini vii” pe acei printre care a făcut ca grădina Bisericii să crească prin doctrina sa<footnote In Canticum canticorum, GNO, 291.17. footnote>. Cu o claritate variabilă, dimensiunea logofatică a apofatismului Sfântului Grigorie răzbate prin omiliile la Cântarea Cântărilor. Într-o imagine simplă, și totuși mișcătoare, a uniunii, în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
din fagurele gurii ei, Sfântul Grigorie accentuează că ale miresei cuvinte „nu sunt numai cuvinte, ci putere”<footnote Ibidem, 280.3. footnote>. Dorința miresei a trezit aceeași dorință pentru Preaiubit în fiicele Ierusalimului. Inima miresei și inimile însoțitoarelor ei devin „grădini de virtute” Într-un gest logofatic subtil, mireasa se adresează apoi fiicelor Ierusalimului. Efectul logofatic nu este atât de bine elaborat aici ca în omilia a patra, dar în omilia a treisprezecea, devine mai evident. „Înflăcărată de dragoste, mireasa relevă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 518519. footnote>. „Puterea” din discursul Mirelui reprezintă eficiența fructificatoare a Cuvântului Însuși și, prin virtutea unirii miresei cu Cuvântul, episcopul Nyssei spune că „o grădină înflorește din gura ei”<footnote In Canticum canticorum, IX, GNO, 281.2. footnote>. Totuși, această putere nu este în beneficiul miresei, ci al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
gura ei”<footnote In Canticum canticorum, IX, GNO, 281.2. footnote>. Totuși, această putere nu este în beneficiul miresei, ci al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și a ei, au devenit grădini de virtute. Așa cum mireasa a fost transformată prin virtutea unirii sale cu Mirele-Cuvânt, tot așa și acelea care ascultă discursul miresei sunt
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
miresei, ci al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și a ei, au devenit grădini de virtute. Așa cum mireasa a fost transformată prin virtutea unirii sale cu Mirele-Cuvânt, tot așa și acelea care ascultă discursul miresei sunt transformate, pentru că întâlnesc Același Cuvânt.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
un interval de timp, la începutul lui iulie, plec împreună cu Romulus la unchiul meu, doctorul Mihu, în frumoasa comună Cristian, lângă Sibiu. Casa medicului din comună era mai mult decât ideală, cu multe odăi largi și frumoase, verandă, curte și grădină imensă, pline de flori și fructe, pe care vară-mea Romana le îngrijea cu deosebită iubire. Comuna era în majoritate locuită de sași și îți făcea impresia unui orășel medieval a cărui cetate situată în centru era plină de interes
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
apărat-o; și, din contra, această natură strălucitoare a devenit lipsită de culoare și neagră prin amestecarea cu viciul<footnote Ibidem, II, GNO, 6:54.7-9. footnote>. Căderea ascunde această lumină. În Omilia a 15-a, asemănând sufletul cu o grădină, Sfântul Grigorie observă modul în care sufletul fusese cultivat în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote Ibidem, II, GNO, 6:54.7-9. footnote>. Căderea ascunde această lumină. În Omilia a 15-a, asemănând sufletul cu o grădină, Sfântul Grigorie observă modul în care sufletul fusese cultivat în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
această lumină. În Omilia a 15-a, asemănând sufletul cu o grădină, Sfântul Grigorie observă modul în care sufletul fusese cultivat în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile joacă un rol important în transformarea (sufletului) miresei în lumină. În al doilea rând, textul introduce rolul Întrupării Domnului în restaurarea aceste condiții pierdute a luminii<footnote Martin
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Ea e un dar, azi, cînd puținul ce apare e de o calitate îndoielnică, atunci cînd nu e de-a dreptul o insultă la tradiția culturii românești adevărate. Librăria e inundată de nume submediocre și de grafomani veleitari cultivați în grădina de morcovi a D-lui Dulea, cel care guvernează scandalos, de ani, încurajat și sprijinit, vai, chiar și de prefațatorul cărții Dvs.*), bruma de cultură ce mai pîlpîie - și pleava ce s-a polenizat sub sceptrul său! Dl. Dulea - care
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
a Sofiei Coppola și Propunerea australianului John Hillcoat. Cele două pelicule sînt de ,genuri" extrem de diferite (sensul e cel de ,gender" aici), dar le unește somptuozitatea imaginilor - ironic, unul se detașează prin sălbăticia peisajelor, celălalt e filmat la Versailles, deci grădinile -, oricum desfătarea vizuală (iar paranteză, ca să precizez că ambii cineaști n-au găsit o gură de rai și o filmează din toate unghiurile, nu, sînt peisaje încadrate și proporționate după toate regulile de compoziție din pictură. Observați o regulă de-
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
Ceea ce, până la urmă, au și făcut. Depozitul de speranță M-am tot temut, am tot sperat, Până la urmă am scăpat. Nefericită-i inima. Speranță, teamă iarăși vrea. (France Preseren) Bătrânul privi pe geam, zicîndu-și: Va să zică așa. Mers la cumpărături. Îngrijit grădina. Dormit. Trezit. Pe vremuri eram curios să văd cum e lumea, credeam că undeva mă așteaptă ceva întru totul diferit; voiam să realizez ceva, să schimb lucrurile, să transform lumea într-un loc mai bun. Pe urmă am intrat în
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
literar al Adrianei Bittel: Am umblat fără noimă pe străzile vechi. Soarele expia pe fațade ocru, cenușii, gălbui, se filtra prin frunzele înroșite ale iederei ca prin palme bătrâne, cu sânge subțiat, și alina trandafirii arși de brumă din mici grădini deșirate între ziduri. }ipete de ciori rotite pe cerul sidefiu, încă în lumină paradisiacă, în timp ce jos, sub coroanele pomilor cu rădăcini în asfalt, se îndesea umbra și o undă de descompunere flutura în răcoarea lui octombrie". Se simte în proza
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
Telefoane 0723153460, 484593. Vând casă masivă, ultracentrală, în Buziaș, 250 mp construcții, 750 mp suprafața totală, plus 100 mp spațiu comercial cu toate facilitățile, posibil pentru sediu firmă, pensiune, casă de odihnă. Informații, tel. 0744620782, 206207. Vând casă 3 camere, grădină în Sânandrei, lângă dispensar. Tel. 291771. Ocazie! Apartament nou-nouț, 2 camere, decomandat, 4/4, mobilat occidental, termopan, balcon termopan, gresie, faianță, tavan lemn + halogen, baie, bucătărie, hol, aparatură electro-electronic, ușă blindată, preț 45 000 euro, fără intermediari. Good Luck! Tel
Agenda2003-31-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/281328_a_282657]