4,781 matches
-
-l (aluziv? - hi-hi-ha!...) pe primarul Craiovei, invitatul emisiunii: "-Vreți dumneavoastră, domnule primar Antonie Solomon, să vă considerați un armăsar ?", autorul "Catilinam"-elor, ar scăpa doar printr-o minune de preinfarct, abia putând să mai continue într-un verosimil și cucernic grai harghitean: -Noa, Doamne-ajut-o pe doamna, că oblu de fain le mai zâce! Ideea l-a emoționat, însă, chiar și pe Haralampy atât de tare, încât n-a mai percutat decât la știrea transmisă de toate posturile noastre de televiziune, cum
La Bruxelles, in poarta, oare cine bate? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10148_a_11473]
-
ție plodul ca să-l crești, iar eu hug în codrii, că de mă găsesc la tine tustrei vom muri. Grigore acceptă cu greu despărțirea de șerpoaică. Zilnic avea în minte părul ei bălai cu luciri verzui, ochii aceia vrăjiți, iar graiul său stâlcit parcă-l auzea mai mereu. Anii treceau, copilul crescuse și îi semăna mumă-sii. Era tot un drac de fată, obraznică, căpoasă, rea de gură și nimeni nu se înșelegea cu ea. Fetele o urau, dar feciorii toți
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
satului. Stilul formației se construiește parodiind mediul rural în contextul tendințelor vremii, trasate de posturile de televiziune: mondenități, telenovele, știri cu crime și violuri, manelism etc. Bobo Burlăcianu și Bobi Dumitraș sunt moldoveni de Dorohoi și nu-și uită nici graiul și nici atitudinea când urcă pe scenă! Împreună, Țapinarii și Fără Zahăr construiesc un show de muzică, umor și stand-up pe care nu trebuie să-l ratați!
Fără Zahăr şi Ţapinarii [Corola-blog/BlogPost/96632_a_97924]
-
au stat secole sub stăpânire turcească, apoi sârbească se Înțeleg fără dicționar, ei toți vorbind dialectul daco-român. Mai mult, orice daco-român poate pricepe după numai câteva săptămâni dialectele aromân, meglenoromân, istroromân sau romanș, desprinse din vremuri uitate de Dumnezeu din graiul nostru primordial. Un alt argument pentru vechimea limbii române, Înțeleasă ca mamă a limbilor europene, este că ea a migrat odată cu populațiile plecate din spațiul carpatic. Astfel cuvântul țeastă, ajunge În Italia la testa, În Franța la tête; cuvântul ciubotă
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
dintâi si dacă nu m-aș teme să dau o Înfățișare paradoxală acestei observații juste aș zice că ea e cea mai nouă dintre toate, sau cel puțin a aceea În ale cărei părți se găsesc mai puține urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba latinească În adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldo veneasca sunt Însuși acest grai». Herodot (Cartea II) ne transmite că faraonul Psametic al Egiptului (700 Î.H.) a
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
aș zice că ea e cea mai nouă dintre toate, sau cel puțin a aceea În ale cărei părți se găsesc mai puține urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba latinească În adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldo veneasca sunt Însuși acest grai». Herodot (Cartea II) ne transmite că faraonul Psametic al Egiptului (700 Î.H.) a menționat: Am făcut multe experiențe În viața mea ca să aflu care a fost cel mai
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
cel puțin a aceea În ale cărei părți se găsesc mai puține urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba latinească În adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldo veneasca sunt Însuși acest grai». Herodot (Cartea II) ne transmite că faraonul Psametic al Egiptului (700 Î.H.) a menționat: Am făcut multe experiențe În viața mea ca să aflu care a fost cel mai vechi popor de pe pământ și ce limbă vorbea acel popor, În
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
a lui Mircea cel Bătrân, păstrată În Psaltirea Scheiană (pag. 242) SE Aș FI șTIOT TRAI ELIS O MEARGE INTRU ANGI O IROI șI IO MERȘE ICI I AȘI DZICE I SVINTA ISIS ISTE GEAT ID CE A SCRIS În graiul de azi ar suna cam așa: De aș fi știut trai (viață) ales să duc Între Îngeri sau eroi și eu mergeam (aș fi mers, sau și eu Mircea) Ici i-aș zice sfintei Isis Este get (Să fie ajutat
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
din pădurea Helagrului, la care Hubert Hedriphin a început să lucreze de la vîrsta de șaisprezece ani, terminîndu-l în pragul lui 1835. în prologul acestei scrieri, poetul spune: Toți cei care-au pășit cîndva pe-aci, Sub ramurile veșnic șoptitoare, în graiul meu alt strai își vor găsi Și azimi la eterna sărbătoare. Veniți voi, ai Helagrului tovarăși, Voi, Alk și Vidri, pe poteci umbroase, Prin vrerea mea vă veți întoarce iarăși Și ospătați veți fi în orice case. Iar Sardo biruind
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
Iordan Datcu Masiva carte Ovid Densusianu în amintirea și conștiința critică românească, ediție îngrijită de Ion Diaconu și Ioan Șerb (Editura "Grai și suflet" - Cultura Națională, 2005, XXII - 482 p.) este concepută ca o contribuție la o mai dreaptă cinstire a operei savantului și la o mai bună cunoaștere a biografiei lui. Cel puțin acesta a fost gândul celui dintâi dintre cei
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
altă serie de considerații, semnate de G. Giuglea, Gh. Ivănescu, D. Șandru, Anton Balotă, I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Marin Buga, Ioan Șerb privesc contribuția lui Densusianu în domeniul dialectologiei și al folcloristicii, toți relevând că savantul a subliniat permanent importanța graiurilor și dialectelor pentru studiile de filologie și de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână și istroromână, că a adus puncte de vedere noi, noi orientări și metode în cercetarea științifică a graiurilor românești, indicații metodologice, teoretice și practice pentru
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
relevând că savantul a subliniat permanent importanța graiurilor și dialectelor pentru studiile de filologie și de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână și istroromână, că a adus puncte de vedere noi, noi orientări și metode în cercetarea științifică a graiurilor românești, indicații metodologice, teoretice și practice pentru realizarea lor, că a pledat pentru monografiile dialectale. Densusianu a făcut joncțiunea între cercetarea graiurilor și a folclorului, în acest din urmă domeniu pledând pentru înlăturarea diletantismului, a rutinei, pentru înlăturarea sistemului învechit
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
macedoromână și istroromână, că a adus puncte de vedere noi, noi orientări și metode în cercetarea științifică a graiurilor românești, indicații metodologice, teoretice și practice pentru realizarea lor, că a pledat pentru monografiile dialectale. Densusianu a făcut joncțiunea între cercetarea graiurilor și a folclorului, în acest din urmă domeniu pledând pentru înlăturarea diletantismului, a rutinei, pentru înlăturarea sistemului învechit de a culege creații populare, "cu grămada, fără sistem, fără orientare, fără pregătire științifică". Această nouă orientare nu putea să vină, scria
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
din colaborarea lor poate ieși mai multă lumină în limpezirea unor probleme". Culegerile de creații populare trebuia să treacă de la textele care conțin "în mare parte o limbă tradițională, convențională, cu forme stereotipe", la convorbiri în care să se reflecte graiul zilnic și "spontaneitatea sufletească" a celor chestionați. A fost un punct de vedere înnoitor, prelegerea sa universitară, din anul 1909, Folclorul. Cum trebuie înțeles fiind un punct de cotitură în cercetarea graiurilor și a creației populare. Câțiva semnatari în volum
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
stereotipe", la convorbiri în care să se reflecte graiul zilnic și "spontaneitatea sufletească" a celor chestionați. A fost un punct de vedere înnoitor, prelegerea sa universitară, din anul 1909, Folclorul. Cum trebuie înțeles fiind un punct de cotitură în cercetarea graiurilor și a creației populare. Câțiva semnatari în volum se referă la o componentă esențială a personalității omului de știință Densusianu; Basil Munteanu, Un vizionar al latinității, Pimen Constantinescu, Ovid Densusianu și Italia, Ovidiu Bârlea, Ovid Densusianu și latinitatea folclorului românesc
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
și de către ceilalți care se referă la această componentă a personalității lui Densusianu, cursurile sale despre Dante, despre Dante și latinitatea, despre Aliterațiunea în limbile romanice, Filologia romanică în Universitatea noastră, Sufletul latin și poezia nouă, Păstoritul la popoarele romanice, Graiul păstorilor din Provansa și multe altele. Latinism și occidentalism care caracteriza nu numai bibliografia savantului, ci și personalitatea sa, care era a unui "parizian rafinat" (scria Al. Rosetti). Tot astfel l-au văzut Leca Morariu, care a remarcat la el
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
cadoul unic, ales pentru mire! Cusută cu drag, fir lângă fir, Ori cu fire-ncrucișate iscusit, Printre frunze, vesel trandafir, Dorul - în râuri de flori împletit! Cu iia și cu fota - înveșmântate Crezi că sunt zeițele pământului Făpturi - prin strai și grai purificate Prin dans, aduc ofrande cerului. Alături de flăcăii viteji, visători În straiele cusute sub opaiț, seara Doar joc și cânt în sărbători Răsună în tot locul primăvara. Când florile vestesc că vin ielele Când soarele urcă până la zenit Petrec românii
CU IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373703_a_375032]
-
copil al părintelui Artemie, că Marieta știa lucrul ăsta, încă de când suferise accidentul cerebral. Mai adăugă, zâmbind stânjenit, că tot el fusese cel care sunase pe vremea când Mira făcea terapia de revenire cu falsa nevorbitoare. Informația o lăsă fără grai pe Mira. Doctorul nu apucă să adauge și altceva, căci directoarea revenise însoțită de Marieta, amândouă cu fețe destinse, semn că se luase deja decizia. Într-adevăr, intră secretara, rugându-i pe doctor, pe Marieta și pe Mira s-o
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
plin de farmec, cu simțul umorului, care simte sufletul celui din spatele literei scrise. Îl știam ca pe un mare român, un „maven”, un rezonator, un transmițător al valorilor noastre, care duce mai departe, în spații diverse, simțirea românească, precum și dulcele grai de acasă. Pentru mine a fost și este o inspirație, ba chiar am beneficiat de sfatul expert, de sugestiile oferite ca urmare a lecturii micilor mele încercări literare. Am așteptat, așadar, cu emoție, întâlnirea în persoană, facilitată de generozitatea scriitoarei
ÎNTÂLNIRE CU GEORGE ROCA ŞI CU POEMELE SALE CIFRATE MULTILINGVE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373771_a_375100]
-
cuvinte am de-a face cu codificarea în viața de zi cu zi. M-am bucurat să remarc în cartea domnului George Roca mai multe niveluri de încifrare. Mai întâi sentimentul, trăirea poetică este exprimată în vorbe - de obicei în graiul învățat la mama acasă, adică în limba maternă. Apoi, criptarea poeziilor e făcută în diferite alte limbi străine. Așa cum demonstrează cartea, se folosesc chiar mai multe alfabete. Latin, ebraic și cel chinezesc! Nu în ultimul rând, cifrarea se face folosind
ÎNTÂLNIRE CU GEORGE ROCA ŞI CU POEMELE SALE CIFRATE MULTILINGVE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373771_a_375100]
-
dată de perete și Mira-Mică intră ca o furtună, tremurând toată și scoțând niște sunete guturale, într-atât era de contrariată de atitudinea Mirei. De ce lipsise de la înmormântare? Cum putuse?! Ce ființă era? Marieta care, din cauze neștiute, își recăpătase graiul, ripostă. Pe un ton scăzut, ceru liniște, apoi i se adresă exclusiv Mirei, cu precizarea că tot răul e spre bine uneori. Pesemne că se referea la țipetele ce răsunaseră cu câteva minute înainte în casă. Și, pe când Mira tăcea
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
vocii Marietei nu scosese o vorbă. Ieșise tunând și fulgerând din camera mamă-sii, părăsind-o, uitând-o, omițând chiar s-o îmbie cu cina. Nici ginerele, care nu venea s-o vadă decât arar, nu-și manifestase bucuria revenirii graiului soacră-sii ori poate nu încălcase vreo interdicție impusă de consoartă, cine știe?! Rămăsese, așadar, singură, uitată, până-n momentul apariției Mirei. Fără să i se ceară părerea, Marieta îi spuse Mirei că, în locul ei, la fel ar fi procedat. Nu
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
îmi stă să plângă Când frământat mi-e sufletul de-angoase Ce-n pumnul lor ar vrea ca să mi-l frângă. * Pustiul ce se-adună-n bătătura Bunicilor, ce ne-așteptau la poartă Cu pâinea caldă și învățătura, Ce-n vorba blândă graiul nostru-o poartă, * Mă doare sângele ce-mi urlă-n vine Cu furia acelor lupi străbuni, Când furi ne șterg istoria, vezi bine Și-ar vrea să ne transforme în păgâni... * Mă doare laptele supt de la mamă, În el tot
MĂ DOARE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373790_a_375119]
-
dreptate în felul lor, iar eu nu știam pe care să o aleg. Mă puneau într-o încurcătură teribilă. Dar mă orientam repede. Îi trăgeam mamei un pupic fugitiv și ca să o linștesc definitiv, îi spuneam în cel mai dulce grai închipuit de mine atunci, să nu se mai supere așa rău, că eu mă educ singur, oricum . Și o înfășuram în cel mai simplu exemplu. Ai văzut Mamy că am stat singur acasă și nu am făcut nicio prostioară? Sunt
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Împreună cu artista Corina Chiriac, muzicianul Nicolae Caragia a compus un cântec dintre multe altele, zidit sub iluminările lăuntrului uman, pe unde nu umblă gândul decât înveșmântat în portul de acasă, în graiul de acasă, în însetarea de locurile de-acasă, de cei de acasă, de însuți, cel de altădată, copac înrădăcinat sub streașina casei părintești, fundație sufletească a propriei case părintești: „Un armean sărac”. Acest cântec alcătuiește foarte sentimental biografiile amândorura. Cea
NICOLAE CARAGIA. UN SINGUR ADEVĂR, AŞEZAT ÎN FORMĂ POETICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384722_a_386051]