2,620 matches
-
nu pot da rateuri. O astfel de verificare depistează absolut toate contrafacerile, numai că ea se exercită asupra cazurilor cu totul speciale. Documentele speciale și hârtiile de valoare folosesc, de regulă, produse de tipărire dintre cele ce urmează: • intaglio sau gravura cu acizi se folosește pentru fixarea cu mare forță a cernelii pe hârtie, lăsând în urmă o imprimare în relief cu o mare rezoluție. Este tehnica folosită cel mai mult la tipărirea banilor sau realizarea pașapoartelor; • literă presată, prin care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
atunci. A tradus și a publicat în periodice scrieri de Ady Endre, H. Heine, Lenau ș.a., precum și din scriitorii de limbă maghiară și germană din România. SCRIERI: Glasul sufletului și al trupului, Timișoara, 1932; Cântece din fluier, I-II, cu gravuri de Catul Bogdan, Timișoara, 1935-1944; Date și documente bănățene (1728-1887), Timișoara, 1939; Dragoste, cu gravuri de Marcel Olinescu, Timișoara, 1945; Conspectul arhivelor din Banat, București, 1950; Cântece din fluier, pref. Ovidiu Papadima, București, 1968; Pe cărările tinereții, pref. Mircea Șerbănescu
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
ș.a., precum și din scriitorii de limbă maghiară și germană din România. SCRIERI: Glasul sufletului și al trupului, Timișoara, 1932; Cântece din fluier, I-II, cu gravuri de Catul Bogdan, Timișoara, 1935-1944; Date și documente bănățene (1728-1887), Timișoara, 1939; Dragoste, cu gravuri de Marcel Olinescu, Timișoara, 1945; Conspectul arhivelor din Banat, București, 1950; Cântece din fluier, pref. Ovidiu Papadima, București, 1968; Pe cărările tinereții, pref. Mircea Șerbănescu, Timișoara, 1979. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, „Glasul sufletului și al trupului”, RAZ, 1934, 15; Florea
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
de afect și din estomparea eului P. și-a făcut o atitudine lirică ușor de recunoscut, iar din eleganța frazării și idealul cizelării nesilite - un mod personal de expresie. SCRIERI: Entre nous, le temps - Între noi, timpul, ed. bilingvă, cu gravuri de Holley Chirot, Paris, 1975; Between Us, Time, ed. plurilingvă, tr. Kiki Skagen Munshi, pref. Thomas C. Carlson, cu gravuri de Holley Chirot, Washington DC, 1992; Între noi, timpul, București, 1998; Între noi, timpul, ed. bilingvă, tr. și postfață Sumiya
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
și idealul cizelării nesilite - un mod personal de expresie. SCRIERI: Entre nous, le temps - Între noi, timpul, ed. bilingvă, cu gravuri de Holley Chirot, Paris, 1975; Between Us, Time, ed. plurilingvă, tr. Kiki Skagen Munshi, pref. Thomas C. Carlson, cu gravuri de Holley Chirot, Washington DC, 1992; Între noi, timpul, București, 1998; Între noi, timpul, ed. bilingvă, tr. și postfață Sumiya Haruiya, pref. Shuichi Kato, Tokyo, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Despre dragoste, pe gânduri..., RL, 1975, 27; Emil Manu, Semnificația
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
scriitorul e dublat, dar nu fericit, de pedagog. Traducerile lui P. din Alexei Tolstoi și N. Rakovskaia, ca și dramatizările radiofonice după povestirile lui Cezar Petrescu și I.I. Mironescu completează o activitate meritorie. SCRIERI: Din ploile orașului meu, cu o gravură de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1938; Dumnezeu la mine-n casă, Cernăuți, 1940; Iarba fiarelor, București, 1942; Vătaful Neculai, București, 1943; ed. îngr. Dan Popovici, București, 2002; Dincolo de vis, București, 1946. Traduceri: Alexei Tolstoi, Copilăria lui Nichita, București, 1945 (în colaborare
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
Dacă Pe Argeș în sus este cartea cărților lui P. și una dintre capodoperele poeziei românești, în versurile din Satul meu (1925) poetul își devine propriul epigon. Cartea e un soi de monografie a Miorcanilor, mai exact o colecție de gravuri și stampe reprezentând oameni și peisaje. Poeziile, fiecare numai de două strofe, sunt construite cerebral, manierismul, prețiozitatea, carența vibrației fiind manifeste. Nu lipsesc totuși imaginile grațioase, miniaturile executate cu gingășie și umor. Unele par niște exerciții în vederea viitoarelor „poeme într-
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
două mii de ani a clarificat oarecum poziția doctrinară de extrema dreaptă adoptată de R., dar a revelat și o închistare a teologului într-o atitudine îngust tradiționalistă, prin nimic confirmată ulterior. Monografia asupra lui Paisie de la Neamț sau aceea consacrată gravurii în lemn din Moldova evidențiază, pe lângă un spirit erudit, o deosebită intuiție în descifrarea valorilor artistice autentice și o conștiință românească echilibrată, ivită dintr-o sinteză organică a elementelor specificității naționale, de unde lipsa de exces și de vulgaritate din polemicile
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
universitar „cu problemele existențialismului, într-un timp când acest curent era aproape ignorat în Occident”. Celelalte broșuri și lucrări, fie că este vorba de eseul Omenia și „Frumusețea cea dintâi” (1962), o schiță tipologică asupra specificității românești, sau de Noua gravură românească în lemn pentru ilustrarea cărții (1949), reflectă o structură intelectuală aleasă și profundele legături ale autorului pribeag cu spațiul său de obârșie. SCRIERI: Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Gravura în
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
Noua gravură românească în lemn pentru ilustrarea cărții (1949), reflectă o structură intelectuală aleasă și profundele legături ale autorului pribeag cu spațiul său de obârșie. SCRIERI: Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, 1940; Noua gravură românească în lemn pentru ilustrarea cărții, cu gravuri originale de George Rusu, Freising, 1949; Omenia și „Frumusețea cea dintâi”, pref. Mircea Eliade, Freising, 1962; Omorârea lui Robete, pref. Nicolae Florescu, București
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
reflectă o structură intelectuală aleasă și profundele legături ale autorului pribeag cu spațiul său de obârșie. SCRIERI: Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, 1940; Noua gravură românească în lemn pentru ilustrarea cărții, cu gravuri originale de George Rusu, Freising, 1949; Omenia și „Frumusețea cea dintâi”, pref. Mircea Eliade, Freising, 1962; Omorârea lui Robete, pref. Nicolae Florescu, București, 2001. Repere bibliografice: Eliade, Împotriva, 202-205, 245-250; Vasile Posteuca
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
ale autorului pribeag cu spațiul său de obârșie. SCRIERI: Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, 1940; Noua gravură românească în lemn pentru ilustrarea cărții, cu gravuri originale de George Rusu, Freising, 1949; Omenia și „Frumusețea cea dintâi”, pref. Mircea Eliade, Freising, 1962; Omorârea lui Robete, pref. Nicolae Florescu, București, 2001. Repere bibliografice: Eliade, Împotriva, 202-205, 245-250; Vasile Posteuca, Din însemnările de la Buchenwald, „Cuvântul în exil”, 1967
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
Iuliei Hasdeu eșuează într-un sentimentalism comun. Soare pe Prut marchează revenirea la versul clasic, alternând motive simboliste (Adonis, Noapte faustiană, Simfonie de seară, Menuet) cu pastelul pointillist, acumulând detalii disparate (Toamnă pe Prut, Octombrie pe Prut, Seară în parc, Gravură, Caprele negre). Expresia e oarecum limpezită, dar lirismul rămâne unul minor. M. a mai semnat și câteva texte pretins critice, în fapt laude exagerate aduse fratelui său ori prietenilor. SCRIERI: Versuri, Craiova, 1937; Țărm sacru, București, 1938; Iulia Hasdeu, București
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
femeii, câștigul în verosimilitate este cert. Din păcate, scriitoarea cedează din nou presiunilor ideologice, complicând situația protagonistei, devenită fără să vrea „transfug”, „trădătoare” de țară, și făcând din Nora Păun un personaj ostentativ și totalmente „pozitiv”. SCRIERI: Fapt divers, cu gravuri de Ion Anestin, București, 1937; Joc de oglinzi, București, 1943; Balaurul mărilor, București, 1957; Cântecul Lebedei, București, 1958; Omul din lună (Mikluho Maklai), pref. Claudiu Giurcăneanu, București, 1959; O întâmplare de necrezut, I-II, București, 1960; Audacia, București, 1963; Ua
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
între încercările eșuate de alcătuire a unei mitologii românești, I. Oprișan opinează că folcloristul „surprinde, în linii mari, cu justețe coordonatele de bază ale mitologiei românești și susține o structură coerentă”. O. însuși, ca artist plastic, a realizat desene și gravuri inspirate de Miorița și Meșterul Manole, și-a ilustrat cărțile și a publicat mai multe albume: Din țara moților (1925), Botoșanii care se duc (1927), 15 gravuri pe lemn (1929), Arabescurile șubelor din Criș (1937), Târgoviștea de ieri și de
OLINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288521_a_289850]
-
susține o structură coerentă”. O. însuși, ca artist plastic, a realizat desene și gravuri inspirate de Miorița și Meșterul Manole, și-a ilustrat cărțile și a publicat mai multe albume: Din țara moților (1925), Botoșanii care se duc (1927), 15 gravuri pe lemn (1929), Arabescurile șubelor din Criș (1937), Târgoviștea de ieri și de azi (1976) ș.a. În versurile din volumele Păreri de rău (1934), Eu. Poeme în versuri și linii (1935) și Nimfă și sclavă (1938), cultivă o lirică reflexivă
OLINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288521_a_289850]
-
are ca punct de plecare lucrarea Laokoon a lui Lessing, care i-ar fi sugerat posibilitatea unei scrieri despre reprezentările artistice ale unui subiect. Trei imagini, statuia antică a Dianei, sculptura Diana de Poitiers, aparținând lui Jean Goujon, și o gravură a lui Albrecht Dürer, Miraculoasa vocațiune a Sfântului Hubert, considerate întruchipări emblematice ale motivului vânătorii în arta plastică, deschid galeriile muzeului imaginar al lui O. Sunt reunite într-o dezordine căutată, cu asociații capricioase, surprinzătoare, descrieri de sculpturi și picturi
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu, Versuri natale, dă fundament mai amplu tristeții apăsătoare, vecină cu jalea doinelor, prin imagini ale „Sionului” pierdut - tablouri ale meleagurilor natale
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
necrolog lui O. Goga, în timp ce Cincinat Pavelescu îi dedică o poezie, Ovidiu Papadima elogiază munca lui Sextil Pușcariu și se ia un interviu lui Victor Papilian. În domeniul artei, N.V. are în vedere activitatea pictorilor N. Brana (care ilustrează cu gravurile lui copertele revistei) și Aurel Popp. Revista încearcă să închege o mișcare literară în Nordul Ardealului, care devine mai activă și mai consistentă în anii de după Dictatul din 1940. M.Pp.
NORD VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288474_a_289803]
-
versuri de Ileana Mălăncioiu, Al. Lungu ș.a. A fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1973, 2000) și cu Premiul „De nio”, acordat de Fondul Academiei Suedeze (1989). Este și artist plastic (pictor, gravor, desenator) - cu expoziții personale de pictură și gravură în Elveția și Suedia. Ceremonie de iarnă este o carte unică în creația poetei (Mircea Martin), prin spontaneitatea, forța de irupție a lirismului. Debutul, valoros literar prin forță și prospețime, printr-un limbaj poetic în care simplitatea melodioasă și copilărească
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
prevăzut cu niște colți între care se rostogolesc valurile, ar putea trece drept Poarta Mișeilor, pe unde se intră în Turnul Londrei, cînd vii pe Tamisa. Există, apoi, balenele precursoare, ale bătrînului pictor scoțian Sibbali și balena lui Iona, din gravurile vechilor Biblii și din pozele vechilor abecedare. Ce s-ar putea spune despre ele? Cît despre balena gravată de legătorii de cărți pe scoarțele aurite și pe frontispiciul multor tomuri, vechi și noi - o balenă ce se răsucește ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
atacînd o turmă de cașaloți, e, în chip admirabil, corectă și verosimilă în linii mari, deși urmărește fără îndoială să ațîțe scepticismul anumitor salonarzi. Cîteva dintre desenele înfățișînd cașaloți din cartea lui J. Ross Browne sînt destul de corecte, dar calitatea gravurii lasă mult de dorit, dar nu-i vina lui, firește. Cele mai bune desene avînd ca subiect balena normală se pot găsi în cartea lui Scoresby, dar ele sînt executate la o scară prea mică pentru a putea reda impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o idee cît de cît adecvată despre balena vie, așa cum o văd cei care-o vînează. Una peste alta însă, cele mai bune reprezentări ale balenei și cele mai bune scene de vînătoare se pot găsi în două copii în gravură, frumos executate, după tablourile pictorului francez Garnery - deși unele detalii sînt departe de a fi corecte. Prima înfățișează un atac împotriva unui cașalot, iar a doua un atac împotriva unei balene normale. în prima gravură, un cașalot impunător este zugrăvit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
găsi în două copii în gravură, frumos executate, după tablourile pictorului francez Garnery - deși unele detalii sînt departe de a fi corecte. Prima înfățișează un atac împotriva unui cașalot, iar a doua un atac împotriva unei balene normale. în prima gravură, un cașalot impunător este zugrăvit în toată splendoarea forței sale, tocmai cînd țîșnește din adîncurile oceanului, purtînd în spinare scîndurile sfărîmate ale unei ambarcațiuni izbite din plin. Prova ambarcațiunii e parțial intactă, iar pictorul ne-o arată stînd în cumpănă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scenă. Am putea descoperi grave defecte în redarea detaliilor anatomice ale acestei balene, dar să trecem peste ele: eu, unul, n-aș fi în stare, oricît m-aș strădui, să fac un desen mai bun! în cea de-a doua gravură, ambarcațiunea e pe punctul de a acosta o „balenă normală“ enormă, ce-și rostogolește trupul negru, acoperit de cochilii și alge, aidoma unei stînci îmbrăcate în mușchi prăvălite în mare de pe falezele înalte ale Patagoniei. Jeturile ei sînt drepte, groase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]