14,023 matches
-
sau chiar multidisciplinare complexe. Poate că, din acest punct de vedere, în centrul atenției ar trebui să stea conceptul de C ca instrument de comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în limba română, în mod greșit termenul de calculator, care, prin precizarea inclusă în română, îndreaptă direct știința axată pe C spre aspecte strict cantitative sau pur "tehnice"; aș menționa, cu acest prilej, că s-a evitat termenul de C în deosebi din pudibonderia cenzurii regimului
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
printre tipografii bătrîni de la Casa Scînteii, ca și printre puținii redactori antebelici care supraviețuiseră deceniului și jumătate de comunism. Am lucrat eu însumi cu el, între 1971 și 1974, cît am fost redactor șef adjunct al României literare. De nu greșesc, G. Ivașcu ne-a adus cam o dată pe amîndoi, cînd a preluat revista Uniunii Scriitorilor, după scoaterea lui de la Contemporanul. Primul lucru care îmi vine în minte, gîndindu-mă la Mircea Grigorescu, este uluitoarea lui capacitate de a se ține la
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
sensul că fondul teologiei autentice și vii este Revelația divină transpusă în miezul vieții creștine, tălmăcită și formulată în haina culturii și științei din vremea respectivă 77. Părinții Bisericii - apologeți ai credinței creștine și fervenți combativi ai imoralităților și învățăturilor greșite 73 Louis Meyer, Saint Jean Chrysostome, Maître de perfection chrétienne, G. Beauchesne, Paris, 1933, p. 185. 74 B. Critterio, La polemica antichristiana nei primi sei secoli delle Chiessa, în „LA SCUOLA CATTOLICA”, LXIV, (1936), pp. 53-55. 75 Pr.Prof. Ioan G.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
valma și fără alegere pe Goga, Aurel C. Popovici, C. Rădulescu-Motru, Ralea, Al. Claudian și alții care nu se aseamănă deloc. Dar e bine că a fost reeditată broșura din 1918 a generalului Al. Averescu. Să observ că editorul a greșit, apoi, cînd a trecut, pe copertă, numele autorului, drept mareșalul Averescu. În 1918, cînd i-a apărut broșura, era general. Și așa a semnat-o. Mareșal a devenit în anii treizeci (împreună cu generalul Const. Prezan) sub domnia regelui Carol al
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
un jurnalist, care nu l-a cruțat cîtuși de puțin, scria cu cîteva săptămîni în urmă că Vadim și ai lui, n-ar fi capabili, dacă ajung la putere, să instaureze dictatura, fiind ei niște simpli neisprăviți. Raționamentul e profund greșit: Hitler și Stalin tot niște neisprăviți au fost și au făcut ce au făcut pînă la urmă. în al doilea rînd, a lipsit o analiză cu adevărat temeinică a ideologiei extremiste a lui Vadim, a surselor ei de alimentare, a
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
numită realistă, literaturii i se cere să reflecte o realitate esențială, descrisă de legea istorică, insesizabilă unui ochi needucat de învățămîntul politic sau, după caz, o realitate ce va să vină, investită fiind cu o funcție de producție creatoare. N-am greși prea mult dacă am spune că este o literatură fantastică, cultivînd un fantastic ideologic. 1) Conceptul este lansat și aplicat la evoluția educației familiale în societatea românească la Elisabeta Stănciulescu în Sociologia educației familiale, (vol. 2), Ed. Polirom, 1998, vezi
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
care numai restul pletelor tunse revoluționar le acopereau într-o sugestie de romantism și rosti în șoaptă cu regret, ca și cum șiar fi spus sieși: Ce păcat; ce păcat că mintea asta de mare politică, servește doar o țară mică! Am greșit cu ceva? întrebă el mai degrabă glumeț, ca să-și ascundă flatarea. Dar ea îi răspunse cu totul altceva: Intuiția dumitale cu perfidia dictatorului care, după ce și-a supus republica, încearcă să-și supună și masoneria, a pus degetul pe punctul
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
de o suavă inactualitate. În spațiul pe care îl am la dispoziție încerc să demonstrez de ce o viziune ca a lui Frankfurt e vitală mai cu seamă pentru noi cei care trăim într-o vreme a computerelor care gîndesc și greșesc pentru noi. Teoria lui Frankfurt e inspirată de ceea ce el socotește a fi o criză de inteligibilitate a unor principii esențiale comportamentului uman, așa cum au fost ele moștenite de la secolele anterioare: activul și pasivul. Secolul al XVII lea, observă în
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
o altă discuție. Vreau să spun că emoția mea de a mă afla iarăși la Piatra Neamț mi s-a părut oarecum deplasată. Actorii noi ai trupei nu erau atinși de înduioșare și nici marcați de istoria sau legenda teatrului. Poate greșesc, dar atmosfera aceasta a trecut rampa, în spectacolul pe care l-am văzut, Ocean café. Nu vorbesc aici de valoare, de experiență, de izbînde sau neîmpliniri. Vorbesc de o atmosferă pe care acum n-am regăsit-o. Sau ea există
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
sfîșiate și butelii cu gaz lacrimogen. Cînd îl urcară pe Piper în ambulanță, ochii bărbatului erau plini de lacrimi. Așezîndu-se, se convinse că se alesese cu o mînă rănită și că nimerise într-o casă de nebuni. - Cu ce-am greșit oare? o întrebă el plîngăcios pe Sonia. - Cu nimic. Cu absolut nimic, veni răspunsul.
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
a făcut cea mai mică sugestie, recomandare "prietenească". De o corectitudine exemplară (aș spune, "extraterestră", ca să o disting de jalnica political correctness ), el le-a oferit tuturor colaboratorilor șansa rară de a scrie exact ceea ce credeau, cu posibilitatea de a greși, dar fără teama de a se măslui. Cred că acesta e motivul pentru care "Adevărul literar și artistic" a devenit una dintre cele mai bune publicații culturale din țară. Editorialul, Revista revistelor, interviurile de la Paralele inegale, Traveling, cronica de film
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
nu mă duce mintea ce au făcut fătuțele astea de s-au îngrășat fiecare fix cu câte zece kilograme ? Mare minune, mare prețizie, domnu' preten!... ... După ce am ascultat tot felul de declarații televizate, am înțeles că - și sper să nu greșesc prea tare - procesul de distrugere a lotului feminin de gimnastică a început mai demult și s-a concretizat încă din toamnă, odată cu abdicarea lui Octavian Belu în urma scandalului iscat - din senin și proprie inițiativă ? Mă scuzați: nu cumva something is
Stoica, Grigoraș și Vieru sau distrugerea lotului feminin de gimnastică al României by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11892_a_13217]
-
MOTOCICLETA ROȘIE (din ciclul Memorii) Hanna Bota Nu-mi plac motocicletele, oh, am greșit scriind această propoziție, de fapt îmi plac mult motocicletele, mașinile, calculatoarele, tele foanele mobile, îmi place tot ceea ce poate oferi electronica, tehnica, dar în privința motocicletelor am o rezervă: nu-mi place să merg cu motoci cleta. Îmi miroase a mușama
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
stă financiar mai bine (ba, aș îndrăzni să zic, dimpotrivă - stă mai rău!), nici dificultățile de care ne lovim noi nu sunt mai mici. Iar aceste două exemple nu reprezintă cazuri speciale. Cunosc în amănunt situația și nu cred că greșesc dacă afirm că revistele literare, în cvasi-totalitatea lor, abia își duc zilele. Prima replică, impulsivă, pe care ar putea s-o aibă cineva (nu neapărat de rea-credință) ar fi: Ei, dar dacă nu sunt în stare să reziste pe picioarele
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
cuvinte, smălțuit cu florile negative ale golului! Acel aur care "răsare/ lin de necuprins/" este al alchimiștilor, apoteoza luminii este identificabilă iluminării cunoașterii, între efemer și etern, între semeni părăsiți de vremuri și fugitive semnale de mântuire. Poate însă am greși pedalând adânc pe latura filosofică a unei lirici care, în fapt, în mișcătoare ipostaze, cercetează situația omului în stările vârstelor, ale locului, anotimpurilor: poetul este un dunărean de robustă structură psihică, mai apropiat de luptător decât de veșnicul învins, concomitent
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
mult mai tîrziu, cu binecuvîntarea Papei Pius al XII-lea , după ce Dali, în tablourile lui, îi conferise Galei (care era orice altceva decît angelică) trăsăturile unei Madone, ale unei sfinte. Finalul relației lor matrimoniale este dezgustător și sordid. Gala nu greșise mizînd pe Dali: mina de aur părea inepuizabilă și talentele ei de a o exploata depășiseră orice imaginație. La anii senectuții Gala se avîntă în legături amoroase cu tineri pe care-i copleșește de cadouri în timp ce pe Salvador Dali îl
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Vițelul împungea stejarul", n.n.) a învins o boală mortală. Ascunzători, sicofanți, ziariști occidentali, kaghebiști înnebuniți. Toată omenirea a plâns în hohote pe cartea lui. Memorabila expulzare din țară. Mâna întinsă de Nabokov cu prietenie. Ce inventar de Superman! Unde a greșit? Când? I-au lipsit ironia și autopersiflarea de tip James Bond. I-a lipsit zâmbetul lui James Bond sau măcar al lui Gagarin. I-au lipsit năucitoarea blondă și smockingul. I-a lipsit pistolul frumos de mare calibru. I-au
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
reconstituirea unui anumit moment sînt nevoit să fac un fel de arheologie a acelei zile. Mai întîi însă, n-am încotro, trebuie să cobor în subsolurile timpului, pentru a mă opri la etajul la care se afla ziua căutată. Uneori greșesc anul, alteori luna. Ce contează?! La drept vorbind, n-ar prea avea importanță că muți o întîmplare din 1981, să zicem, doi ani mai tîrziu sau trei ani mai devreme. E pe-acolo. Iar pentru un amator de proză de
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
zi. Luă documentele la verificat și constată că totul era pentru a doua zi, nicidecum pentru ziua actuală. Telefonul între hotel și operator zbârnâia continuu. Scuzele nu-și mai aveau rostul. Faxul cu data rezervării începerii sejurului a fost transmis greșit de salariata germană. Acum era nevoit să găsească unsprezece camere duble și două single pentru a-și caza turiștii sosiți. Oaspeții germani nu aveau nicio vină că o salariată distrată a transmis un fax cu date eronate. Nici el nu
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
Acasa > Poezie > Amprente > APOCALIPTIC Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Erai urgisit să nu mai iubești, Lacrimi în inimă îți înghețau Și-acum nu greșesc, că îmi ești Ultima zi, ce aș vrea să o iau... Apocaliptic, trec de-astă ură, Dobor un somn -n a lui visare, Ultima să fiu, decapitând tortura Realului blestem, iar tu -Creare. Fuzionând ca doi copii pe-un soare
APOCALIPTIC de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382729_a_384058]
-
speranța îmi șoptește, că la mine veți veni : Lacrimi calde veți scotea, dacă ne vom întâlni. Și cuminți o să rămâneți, sub obrazul meu să stați -, Iar din când în când, luceferi..., o să fiți și sărutați. Voi să-mi spuneți de greșesc?... Ce rost avea să fugiți! De-mi stăteați cu mine alături, ați fi fost mai ocrotiți. De-am greșit, puteți ierta? Jur, necazul și durerea...uit; E prea trist să-mi stați departe.., dor îmi e să vă sărut! Hai
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
rămâneți, sub obrazul meu să stați -, Iar din când în când, luceferi..., o să fiți și sărutați. Voi să-mi spuneți de greșesc?... Ce rost avea să fugiți! De-mi stăteați cu mine alături, ați fi fost mai ocrotiți. De-am greșit, puteți ierta? Jur, necazul și durerea...uit; E prea trist să-mi stați departe.., dor îmi e să vă sărut! Hai, rămâneți, ochi albaștri!... Sunteți floare de cicoare; Nimeni n-o să vă umbrească, dragoste-i nemuritoare! Voi veți lumina în
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
în grădină am privit, Din iarba crudă petale albe s-au ivit; În clipele de fericire nu crede ce-am promis, Nu plânge, uită-mă! A fost doar un vis.” Și de gândești că-n clipele de fericire, Tu ai greșit când ai promis iubire, Atunci, de ceea ce-ai promis eu te dezleg, Iar din grădină un alt cireș o să aleg, Pe cel ce pentru mine petalele își va păstra Și-apoi pe tine iubite, încet, încet te voi uita
DOAR IERI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382780_a_384109]
-
generoasă, omenoasă, această artistă ar putea iniția oricând, cu sorți de izbândă un referendum de denunțare a posomorârii. Până azi nu a vădit aspirații publice altele decât ale spectacolului muzical, dar ea este, se poate spune, fără teama de a greși, între cele mai îndrăgite și respectate personalități ale Bacăului. Atunci când viaductele unei supărări se urzesc exasperant în făptura slabă omenească, alinarea grabnică este cerută din interior. Numai și numai atunci e simțită cel mai bune și mai bine mângâierea, ca
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
cu minciuna, Lumina Adevărului o văd in tine, UNA! Unește-te cu ea, fii ideal comun spre bine Și nu va fi-n zadar strigăt din mulțime; Sunt oameni până la urmă, nu-i doar a lor vina, Cine n-a greșit, păstrează-ți onoarea ta și stima! Fii tu exemplul de urmat, gândește si nu judeca, Căci e ușor a arunca în ei cu piatra, Vezi ce-i imperfect intâi in viata ta și-apoi a altora; Fii strigăt de luptă
STRIGĂT DE LUPTĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382809_a_384138]