KorAP: Find »[drukola/base=greco-catolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...119 >

2,967 matches

Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054

în vârstă, policlinici, centre de formare profesională, etc.), continuând însă cu vocația sa profund spirituală și culturală de renaștere a poporului nostru după o lungă perioadă de întuneric ateist. Asociațiile de laici joacă în toată această fază din istoria Bisericii Greco-Catolice un rol deosebit atât în ceea ce privește dezvoltarea de programe pentru copii și tineri (unde un rol important îl are “Caritas mitropolitan greco-catolic”, ASTRU din diferitele Eparhii și ATCM), programe pentru familii (AGRU), lupta pentru o cultură a vieții (AGRU, “Darul vieții

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
extrem de dificilă a anilor '90. Cu toate acestea rămâne în continuare de clarificat chestiunea lăcașurilor de cult, a caselor parohiale, cimitirelor și terenurilor pe care Biserica Ortodoxă din România le-a primit de la Stat în urma Decretului 358/1948 când Bisericii Greco-Catolice i s-au luat în mod abuziv bunurile. Cu excepția Arhiepiscopiei Ortodoxe de Timișoara și a Episcopiei Ortodoxe de Caransebeș nu se observă din păcate voința de restituire a acestor bunuri, fapt ce rămâne încă un impediment într-o colaborare mai

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
acest punct de vedere actualul Guvern a semnat un Document de colaborare cu Patriarhia Ortodoxă dar și cu reprezentanții Conferinței Episcopilor Catolici de ambele rituri din România (au semnat alături de Primul-ministru Prea Fericirea Sa Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice și Excelența Sa Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit romano-catolic de București). Deja există o implicare foarte serioasă și a Bisericii Greco-Catolice nu numai prin Asociațiile Caritas dar și prin alte structuri și evident și prin activitatea Congregațiilor și Ordinelor religioase. Desigur rămâne întrebarea

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
reprezentanții Conferinței Episcopilor Catolici de ambele rituri din România (au semnat alături de Primul-ministru Prea Fericirea Sa Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice și Excelența Sa Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit romano-catolic de București). Deja există o implicare foarte serioasă și a Bisericii Greco-Catolice nu numai prin Asociațiile Caritas dar și prin alte structuri și evident și prin activitatea Congregațiilor și Ordinelor religioase. Desigur rămâne întrebarea ce presupune această colaborare cu instituțiile Statului în chestiuni socio-caritative și dacă astfel Biserica nu ajunge uneori să

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
poporului în special în această perioadă nouă din istoria României, perioadă de implementare a prevederilor UE și în țara noastră. Material documentar de sinteză, realizat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre raportul și relația dintre Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Statul Român în perioada postdecembristă - P. I... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 517, Anul II, 31 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058

MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > DESPRE RAPORTUL ȘI RELAȚIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ȘI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ - P. A II A ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului Despre raportul și relația dintre Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Statul Român în

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ȘI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ - P. A II A ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului Despre raportul și relația dintre Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Statul Român în perioada postdecembristă - material de sinteză ... 3. Despre egalitatea cultelor din România în fața Statului Constituțiile și legislația din diferite țări ale UE stabilesc nu numai libertatea de conștiință a tuturor cetățenilor dar și egalitatea cultelor și a

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
religioasă și regimul general al cultelor vreo mențiune despre “Biserica națională” iar toate cultele sunt recunoscute cu aceleași drepturi și obligații în fața Statului. Vechile prevederi ale Constituției din anul 1923 care vorbeau despre două Biserici naționale (Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică) nu au mai fost reluate în actuala legislație românească. Cu toate acestea Biserica Ortodoxă a luptat mult pentru a fi oficial considerată ca și Biserică națională chiar dacă afirmă că nu dorește privilegii față de cultele minoritare. Trebuie recunoscut că ortodoxia este

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
îndoială dacă privim legislația dar practic putem observa anumite probleme. În primul rând Statul afirmă că de fapt contribuțiile pentru salarizarea clerului precum și pentru construirea unor lăcașuri de cult se fac ținând cont de numărul de credincioși dar, în ceea ce privește Biserica Greco-Catolică, Statul recunoaște doar circa 200.000 de credincioși în timp ce statisticile ecleziastice vorbesc de peste 700.000. Există datorită acestui fapt o oarecare dificultate din partea Statului de a acorda noi posturi clericale prevalându-se de rezultatele celor două recensăminte. O altă problemă

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Statului de a acorda noi posturi clericale prevalându-se de rezultatele celor două recensăminte. O altă problemă este lipsa unei voințe politice de a face dreptate și a restitui printr-o lege ceea ce Statul a confiscat în anul 1948 Bisericii Greco-Catolice și în special lăcașurile de cult, lăcașuri deținute chiar și azi în majoritatea lor de Biserica Ortodoxă. Considerente adeseori subiective fac ca această problemă să nu se rezolve după atâția ani. Nu este de uitat și necesitatea ca la sărbătorile

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
ultima perioadă. Biserica este parte integrantă a societății europene și are un rol foarte important în formarea unor conștiințe care să se bazeze pe valori etice profunde și clare și care să refuze relativismul de azi. Și în România Biserica Greco-Catolică și cea Catolică în general își continuă misiunea sa în mijlocul poporului român, misiune de reevanghelizare spirituală, de clarificare etică dar și de atenție sporită spre social. Cu toate dificultățile existente (care derivă din “moștenirea” lăsată de regimul communist) Biserica Greco-Catolică

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Greco-Catolică și cea Catolică în general își continuă misiunea sa în mijlocul poporului român, misiune de reevanghelizare spirituală, de clarificare etică dar și de atenție sporită spre social. Cu toate dificultățile existente (care derivă din “moștenirea” lăsată de regimul communist) Biserica Greco-Catolică rămâne alături de toate cultele din România nu doar o continuatoare a unor tradiții religioase seculare dar și un interlocutor important pentru toate componentele societății românești. Nu în ultimul rând misiunea profund ecumenică a Bisericii Greco-Catolice o cheamă la un dialog

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
lăsată de regimul communist) Biserica Greco-Catolică rămâne alături de toate cultele din România nu doar o continuatoare a unor tradiții religioase seculare dar și un interlocutor important pentru toate componentele societății românești. Nu în ultimul rând misiunea profund ecumenică a Bisericii Greco-Catolice o cheamă la un dialog sincer și constant cu ortodoxia majoritară, dialog ce nu poate decât să ducă la o reconciliere care derivă din “purificarea memoriei” și din necesitatea de a lupta împreună pentru aceleași valori creștine în societate. Fără

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț, care a scris și prefața lucrării, și din care reținem, la pagina 6, că “Sfântul Sinod, la întâlnirea din 6 iulie 2010, și-a pus din nou problema dialogului (dintre cele două biserici - ortodoxă și greco-catolică), trimițând, în acest sens, o scrisoare Bisericii Greco-Catolice. În aceste condiții se resimțea nevoia aducerii “la zi” și a cărții mai sus amintite ... De aceea, nădăjduim că materialele pe care lucrarea le pune la îndemână să-i permită celui care

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
și prefața lucrării, și din care reținem, la pagina 6, că “Sfântul Sinod, la întâlnirea din 6 iulie 2010, și-a pus din nou problema dialogului (dintre cele două biserici - ortodoxă și greco-catolică), trimițând, în acest sens, o scrisoare Bisericii Greco-Catolice. În aceste condiții se resimțea nevoia aducerii “la zi” și a cărții mai sus amintite ... De aceea, nădăjduim că materialele pe care lucrarea le pune la îndemână să-i permită celui care dorește să se informeze în cauză (și) să

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
sau local. Toate acestea au fost de natură să provoace un context tensionat, care nu le-a permis celor două Biserici românești să se implice suficient în serioasele probleme ale societății contemporane. (...) II. Situația statistică actuală a credincioșilor ortodocși și greco-catolici În ianuarie 1992, potrivit datelor statistice oficiale ale recensământului, populația României era de 22.810.035 persoane, din care un număr de 19.802.385 persoane s-au declarat ortodocși (86,80%), iar 223.327 greco-catolici (0,98%). În martie

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
a Cultelor - 489/2006 privind “Libertatea religioasă și regimul general al cultelor”). Cu o situație de genul celei reglementate de art. 37 din Decretul nr. 177/1948 s-a confruntat Biserica Ortodoxă Română în anul 1948, când majoritatea comunităților locale greco-catolice au trecut la ortodoxie și, așa cum era firesc, odată cu ele a trecut și întregul lor patrimoniu parohial, neschimbându-se în fond nici destinația bunurilor și nici proprietarii, care au rămas, conform legislației civile și bisericești, aceiași, constituiți însă acum în

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
lor au ales, după 1989, să rămână în continuare în Biserica Ortodoxă Română dimpreună cu bunurile parohiale cu care au revenit în anul 1948, motiv pentru care reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, încă de la primele solicitări de retrocedare venite din partea reprezentanților greco-catolici, au subliniat în permanență că nici o retrocedare nu poate fi făcută fără consultarea credincioșilor din respectivele comunități, întrucât bunurile le aparțin lor. Aceasta a fost, de altfel, și ideea de bază care a stat la alcătuirea articolului 3 din Decretul-Lege

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
altfel, și ideea de bază care a stat la alcătuirea articolului 3 din Decretul-Lege nr. 126 din 24 aprilie 1990, care stipulează: „Situația juridică a locașurilor de cult și a caselor parohiale care au aparținut Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română se va stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase, ținând seama de dorința credincioșilor din comunitățile care dețin aceste bunuri”. (...) Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Ortodoxă Română se va stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase, ținând seama de dorința credincioșilor din comunitățile care dețin aceste bunuri”. (...) Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) 1. Etape premergătoare Relațiile dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Română Unită în primul deceniu post-comunist au fost marcate de numeroase evenimente, cunoscând, din păcate, o evoluție sinuoasă greu de catalogat. În articolul 3 din Decretul-Lege nr. 126/1990, la alcătuirea

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
de cult, vor fi rezolvate de către comisiile mixte ortodoxo-greco-catolice. Așadar, principiul dialogului a fost încă de la început unul dintre punctele esențiale prin care s-a încercat construirea unor relații durabile între cele două Biserici românești. Din păcate, însă, Biserica Română Greco-Catolică a preferat să comunice cu Biserica Ortodoxă Română prin mijlocirea tribunalelor, a Guvernului României, Președinției României, Comisiilor și Birourilor parlamentare, mass-media, și nu în ultimul rând prin intermediul unor presiuni externe. O nouă speranță a fost dată prin rezultatele pozitive la

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
fost dată prin rezultatele pozitive la care s-a ajuns în urma dezbaterilor de la Balamand între delegații Bisericilor Ortodoxă și Catolică (1993). Acestea au fost consemnate în Documentul de la Balamand, la a cărui semnare și-au dat acordul și reprezentanții Bisericii Greco-Catolice din România, care apoi a refuzat să-l accepte. Deși s-a așteptat mult timp un răspuns pozitiv din partea Bisericii Unite, pentru a se începe dialogul oficial care să ducă la soluționarea într-un mod pașnic a tuturor diferendelor, acesta

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Papei Ioan Paul II, ținută în fața episcopilor uniți români cu prilejul vizitei lor la Vatican în luna ianuarie anul 1994. (...) Sfântul Sinod, în ședința sa de lucru din 19 februarie 1998, a instituit o Comisie centrală pentru dialogul cu Biserica Greco-Catolică, dialog al cărui prim obiectiv era soluționarea litigiilor patrimoniale existente la nivel local între cele două părți. Două luni mai târziu, la insistențele repetate ale Sfântului Sinod, IPS Părinte Mitropolit Lucian Mureșan va răspunde pozitiv, manifestând disponibilitatea ierarhiei greco-catolice de

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Biserica Greco-Catolică, dialog al cărui prim obiectiv era soluționarea litigiilor patrimoniale existente la nivel local între cele două părți. Două luni mai târziu, la insistențele repetate ale Sfântului Sinod, IPS Părinte Mitropolit Lucian Mureșan va răspunde pozitiv, manifestând disponibilitatea ierarhiei greco-catolice de a participa, în sfârșit, la dialogul cu Comisia centrală propusă de Patriarhia Română. Din Comisii vor face parte ierarhi ai celor două Biserici, cunoscători ai situațiilor din teritoriu, la care se vor adăuga delegați ai Vaticanului și ai Patriarhiei

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
teritoriu, la care se vor adăuga delegați ai Vaticanului și ai Patriarhiei Române, cu statut de invitați; uneori, motivată de condiții obiective, componența comisiilor a fost ușor modificată. (...) 2. Dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică). Întâlnirile Comisiei mixte de dialog ortodox - greco-catolic. 2.1. Prima întâlnire: 28 octombrie 1998, București - Palatul Patriarhiei Ortodoxe. Datorită situațiilor tensionate din unele localități, începerea dialogului de reconciliere dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]