1,000 matches
-
Mikepércs avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), persoane fără religie (%), romano-catolici (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Mikepércs, Hajdú-Bihar () [Corola-website/Science/332188_a_333517]
-
Orbo”. În afara satului, în direcție nord-est, pe această hartă este marcat un monument cu numele “"Mausoleum"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 867 locuitori, dintre care 840 români și 17 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 830 greco-catolici, 20 ortodocși și 17 reformați. Până la 1600 a fost sat unguresc, după aceea pustiit. În secolul al XVII-lea a fost populat cu români.
Gârbova de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300242_a_301571]
-
din 1930 populația județului era de 86.039 de locuitori, dintre care 78,3% români, 12,5% germani, 5,5% maghiari, 2,9% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 55,2% ortodocși, 25,7% greco-catolici, 12,9% luterani ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 7.841 de locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 7.841 de locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
42 cehi și slovaci, 22 unguri, 15 ruteni, 10 ruși și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 1.705 ortodocși (57,02%), 1.002 romano-catolici (33,51%), 214 mozaici (7,15%), 35 evanghelici (luterani) (1,17%), 18 greco-catolici, 13 fără religie (liber-cugetători) și 3 din alte religii și secte. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
respectivele date): 1850: Farkasmezö avea 53 case, 72 locuințe, 331 locuitori, 169 bărbați (105 necăsătoriți, 59 căsătoriți, 5 văduvi), 162 femei (83 necăsătorite, 59 căsătorite, 20 văduve), 297 români, 11 maghiari, 4 țigani, 19 evrei; după religie, aici erau: 301 greco-catolici, 6 romano-catolici, 5 reformați, 19 izraeliți. Sătenii dețineau în acel an 14 cai și 238 vaci. 1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159 bărbați (101 necăsătoriți, 51 căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
an 14 cai și 238 vaci. 1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159 bărbați (101 necăsătoriți, 51 căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3 evrei. Religia locuitorilor: 302 greco-catolici, 5 romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3 evrei. Religia locuitorilor: 302 greco-catolici, 5 romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia, 62 case, 255 locuitori (227 români, 24 unguri, 4 de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia, 62 case, 255 locuitori (227 români, 24 unguri, 4 de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați, 5 unitarieni și 18 izraeliți. 1895: 85 gospodării, 480 iugăre de pământ arător, 14 iugăre de grădini, 227 iugăre de fânețe, 2 iugăre de vii, 102 iugăre de pășuni, 372 iugăre de păduri și
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș, Pe Poduri, Valea Lupului, Pe Sor" (Petri Mor, Szilagy varmegye monographiaja). 1896: Farkasmezö, Lupoi᾽a, 325 locuitori, (pag. 114) 1900: Farkasmezö, 77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6 izraeliți 1911: Farkasmezö , 391 locuitori (pag. 97). După unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, datele demografice apar în recensămintele periodice realizate de-a lungul timpului pe teritoriul țării
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Primul dintre aceste recensăminte a avut loc în anul 1930 iar ultimul în anul 2011. 1920: 375 locuitori (358 români, 8 unguri, 4 germani, 5 evrei), 91 de case 1930: 641 locuitori (500 români, 133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
500 români, 133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365 români, 18 țigani) 1992: 315 locuitori (309 români, 1 ungur, 5 țigani); 221 erau ortodocși, 2 greco-catolici, 1 reformat, 13 baptiști și 69 penticostali
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365 români, 18 țigani) 1992: 315 locuitori (309 români, 1 ungur, 5 țigani); 221 erau ortodocși, 2 greco-catolici, 1 reformat, 13 baptiști și 69 penticostali. 2002: 295 locuitori (149 bărbați și 146 femei); erau 237 români și 57 țigani 2011: 316 locuitori 2016: 146 case, 275 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
de germani (1,15%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (3 persoane), ruși (3 persoane) și evrei (8 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,49%), dar existau și romano-catolici (1,69%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (4 persoane), baptiști (3 persoane) și mozaici (8 persoane).
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,91%). Pentru 0,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,63%), dar există și minorități de greco-catolici (1,09%) și adventiști de ziua a șaptea (1,04%). Pentru 0,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului
Comuna Bicazu Ardelean, Neamț () [Corola-website/Science/301620_a_302949]
-
ele”. Libanul este țara cu cele cele mai multe religii prezente pe teritoriul ei din Orientul Mijlociu. În anul 2014, CIA World Factbook a făcut următoarele estimări: musulmani 54% (27% șiiți, 27% sunniți), creștini 40,5% (incluzând 21% catolici maroniți, 8% greco-ortodocși, 5% greco-catolici, 6,5% alți creștini, inclusiv armeni gregorieni, armeni catolici), druzi 5,6%. Un studiu realizat de Centrul de Informare din Liban în baza numerelor de înregistrare a alegătorilor arată că până în 2011 populația creștină a fost stabilă în comparație cu anii precedenți
Liban () [Corola-website/Science/298116_a_299445]
-
Rusu. De la București, a fost transportat la Dragoslavele, reședința de vară a Patriarhului ortodox, apoi la "mănăstirea ortodoxă de la Căldărușani", transformată în lagăr. „"Pe când era la Căldărușani, a reușit să trimită câteva scrisori prin părintele Ciubotariu (călugăr ortodox convertit la greco-catolici) care a reușit să le ducă la Nunțiatură"”. De aici Ioan Suciu a fost ridicat în mai 1950, și dus, de acolo, din nou la București, în beciurile Ministerului de Interne, unde a fost supus anchetelor și unor groaznice torturi
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
sunt români (75,34%), cu o minoritate de romi (21,31%). Pentru 2,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,83%), dar există și minorități de penticostali (18,89%), greco-catolici (12,09%) și baptiști (2,02%). Pentru 2,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Holod, Bihor () [Corola-website/Science/310203_a_311532]
-
fiind români (45,97%), romi (31,13%) și maghiari (16,76%). Pentru 5,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,48%), dar există și minorități de reformați (15,09%), greco-catolici (8,19%) și penticostali (2,9%). Pentru 5,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Cetatea de Baltă, Alba () [Corola-website/Science/310089_a_311418]
-
dansată de românii de la sud de Carpați și de comunități vorbitoare a mai multor limbi pe ambele maluri ale Dunării); un alt exemplu de diversitate culturală în cadrul aceleiași etnii datorită evoluției istorice, e constituit de apartenența religioasă a românilor - ortodocși, greco-catolici, romano-catolici, baptiști, atei etc. Ținând cont de diversitatea culturală specifică oricărei națiuni, indivizii au identități multiple, semnificația fiecărei identități variind în funcție de contextul în care este asumată, ceea ce face uneori dificilă definirea identității naționale în funcție de criterii culturale. Astfel un marocan se
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
(n. 17 septembrie 1959, Iași) este un episcop român unit, din 2002 eparh al Episcopiei de Cluj-Gherla. S-a născut la Iași din părinții Corneliu Crihălmeanu, greco-catolic originar din Transilvania, și Alice, romano-catolică, fiica filologului ieșean Petru Caraman. Amândoi părinții au fost de profesie ingineri chimiști. a fost botezat în Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași. Primii trei ani de școală primară i-a urmat la
Florentin Crihălmeanu () [Corola-website/Science/300723_a_302052]
-
și transferat ulterior la fabrica Tehnofrig din Cluj, unde tatăl său era director de personal. În anul 1986 a început studiile teologice în particular, cu preotul Pantelimon Aștelean. În 1990 s-a înscris la cursurile serale ale Institutului Teologic Universitar Greco-Catolic din Cluj. A fost hirotonit preot în data de 9 septembrie 1990 în Piața Libertății din Cluj, de către episcopul George Guțiu. În perioada octombrie 1990-iunie 1994 a studiat la din Roma, conferindu-i-se diploma de bacalaureat în Teologie (27
Florentin Crihălmeanu () [Corola-website/Science/300723_a_302052]
-
croați\sloveni ( 1 persoană), cehi\slovaci ( 3 persoane), armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (60,75%), dar existau și romano-catolici (30,5%), mozaici (6,80%) și evanghelici\luterani (0,80%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (8 persoane), armeno-gregorieni ( 2 persoane), baptiști (18 persoane), altă religie (10 persoane), fără religie ( 3 persoane).
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]