1,935 matches
-
tipări cu litere latine, ortografia adoptată fiind aceea a lui T. Cipariu. Cu timpul însă, mai ales după ce T. Maiorescu va critica și G. de T. în articolul său Limba română în jurnalele din Austria (1868), se va renunța la greoaia ortografie cipariană, iar limba în care se redactau articolele se va curăța și de germanisme, regionalisme etc. În anii revoluției de la 1848, în anii premergători Unirii și în vremea Războiului pentru Independență, gazeta a susținut revendicările și cauza dreaptă a
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
după modelul unor periodice germane din Transilvania, și cuprinde articole și informații de istorie, geografie, tehnică, botanică, precum și numeroase articole de cultură generală. Aici s-a publicat literatură puțină și neinteresantă, mai ales nuvele traduse din limba germană și versuri greoaie, compuse de I. Barac. Un articol se ocupă de idilă, făcând istoricul speciei și încercând o definiție. La sfârșitul anului, Rudolf Orghidan își retrage subvenția (prin care va susține în 1838 „Foaie literară” a lui G. Barițiu), iar foaia lui
FOAIA DUMINECII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
o serie de factori. Pe de o parte, ar putea fi mai ușor să se recruteze personal pentru un astfel de centru deschis, iar activitatea sa ar fi mai ușor de împărtășit comunității academice. Pe de altă parte, procedurile speciale greoaie ar fi necesare pentru a integra acest material provenit din surse deschise în informații secrete sau pentru a le utiliza în activitățile derulate de serviciile secrete. De exemplu, dacă informațiile au fost necesare la recrutarea unui funcționar pentru spionaj, solicitarea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
oamenii dintr-o cetate nu sunt altfel decât oamenii din cealaltă: ei trăiesc împreună, dar nu în același mod și nu au aceleași țeluri. O operă atât de întinsă nu e lipsită de prolixitate, de lungimi, de digresiuni și demonstrații greoaie; autorul încearcă să găsească răspuns în același timp pentru prea multe probleme; rezultatul este, în esență, nesistematic, chiar în mai mare măsură decât în alte opere ale epsicopului din Hippona. Cu toate acestea, ne putem întreba dacă nu este scrierea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un nivel destul de bun; stilul său este exagerat de artificios pe plan retoric: una dintre caracteristicile acestuia constă în repetarea frecventă a unor fraze și sentințe proprii pe care autorul le consideră potrivite cu contextul; uneori, acest lucru face exprimarea greoaie și dăunează clarității raționamentului, mai ales în operele sale cu conținut teologic. Bibliografie. Ediții: CSEL 21, 1891 (A. Engelbrecht). Studii: lipsește un studiu global recent al operei lui Faustus; pentru un punct de vedere general: P. Courcelle, Les lettres grecques
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poet creștin pentru că e aplecat mai ales spre studiul literaturii păgâne și nu stăpânește suficient temele legate de credința creștină. Și Fontaine crede că acest poem, opera unui retor care nu are încă deprinderea de a scrie versuri, e adesea greoi și obscur; structura operei nu e omogenă, ci e constituită din episoade diverse de întinderi diferite, unite între ele. Bibliografie. Ediții: CChr. Lat 128, 1960 (P.F. Hovinger). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit. 5. Oriențiu S-a născut în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care se regăsește în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștelui de Sedulius (p. ???), chiar dacă nu atinge nivelul de eleganță și de inspirație poetică al acestuia; la Arator, expresia e pompoasă și greoaie, iar discursul ermetic în mod deliberat. Fontaine crede că această prețiozitate are la bază ucenicia făcută de Arator la școala lui Ennodius și Sydonius. În orice caz, educația sa retorică foarte îngrijită se poate observa în numeroasele imitații ale poeților
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Lamartine (Lacul). André Chénier (din care a dat în românește Elegia a XXXVIII-a, sub titlul Lampa, și Idila a XII-a, Neera) era modelul său. În schimb, „cercările” sale (erotică și elegie) sunt prozaice și comune, nedesfăcute din formele greoaie ale poeziei secolului al XVIII-lea. Ruinelor Cetății Neamțu are un pronunțat caracter ocazional, lipsindu-i accentul meditativ pe care îl pune în joc motivul ruinelor. H. deplânge decăderea morală a celor ce risipesc cu indiferență vestigiile unui trecut eroic
HRISOVERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
cele mai cunoscute povestiri ale lui I. Nenorocirea lui a început odată cu însurătoarea. Luase de nevastă cea mai frumoasă fată din sat, dar se înșelase amar crezând că frumusețea chipului se însoțește cu frumusețea lăuntrică. Era „o femeie trândavă, chiondorâșă, greoaie în tot ce făcea, murdară până la dezgust”. Nenorocirile se țin apoi lanț de Moș Anghel. Casa și curtea îi sunt incendiate, cele două fetițe se îneacă, băiatul îi moare într-un accident. Sfâșiat de durere, bărbatul se retrage între dărâmături
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
economist-șef la Prudential Securities, că „putem produce mai mult fără să adăugăm prea mulți lucrători În plus”61. Uniunea Europeană este prinsă Într-o mare dezbatere despre viitorul muncii. Împovărați cu un șomaj ridicat, taxe mari, sisteme de bunăstare socială greoaie și regimuri regulatorii alambicate, care, spun unii, perpetuează stagnarea economică, critici din guvern, industrie și societatea civilă sunt Încleștați Într-o bătălie ideologică acerbă dacă regulile care guvernează activitățile de muncă, comerciale și profesionale trebuie să fie reformulate, iar dacă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
garantate de noua constituție a Uniunii Europene. În acest fel, Uniunea Europeană a devenit liderul indiscutabil În lupta pentru noi drepturi umane printre diversele guverne ale lumii. Constituția Uniunii Europene este o noutate În istoria umană. Cu toate că este adesea importantă - chiar greoaie - și nici nu are elocvența constituției franceze sau a celei americane, este primul document de acest gen care să extindă drepturile cetățenești la nivelul conștiinței globale, cu drepturi și responsabilități care cuprind totalitatea existenței umane de pe Pământ. (În timp ce Carta ONU
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
frecvențelor sonore, care trebuie să se afle de asemenea acolo” (Lévi-Strauss, 1978, p. 114); într-adevăr, franțuzescul fromage și englezescul cheese ar trebui să desemneze - din punct de vedere lingvistic - același lucru (adică brânză). Totuși, pentru Lévi-Strauss, fromage evocă „ceva greoi, o materie onctuoasă și mai puțin friabilă, o savoare densă”, pe când cheese, ceva „mai ușor, mai proaspăt, acrișor și topindu-se în gură” (Strauss, 1978, p. 115). Astfel, anumite sunete ar trimite spre culori luminoase, iar altele, dimpotrivă. Aceste două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
providenței divine; oamenii dintr-o cetate nu sînt altfel decît oamenii din cealaltă: ei trăiesc împreună, dar nu în același mod și nu au aceleași țeluri. O operă atît de întinsă nu e lipsită de prolixitate, de digresiuni și demonstrații greoaie; autorul încearcă să găsească răspuns pentru prea multe probleme în același timp; rezultatul este nesistematic, chiar în mai mare măsură decît în alte opere ale epsicopului de Hippona. Cu toate acestea, ne putem întreba dacă nu este scrierea cea mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la un nivel destul de bun; stilul său este foarte căutat pe plan retoric: una dintre caracteristicile acestuia constă în repetarea frecventă a unor fraze și sentințe proprii pe care autorul le consideră potrivite cu contextul; uneori, acest lucru face exprimarea greoaie și dăunează clarității raționamentului, mai ales în operele cu conținut teologic. Bibliografie. Ediții: CSEL 21, 1891 (A. Engelbrecht). Studii: lipsește un studiu global recent al operei lui Faustus; pentru un punct de vedere general: P. Courcelle, Les lettres grecques..., cit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
poet creștin, pentru că se apleacă mai ales spre studiul literaturii păgîne și nu stăpînește suficient temele legate de credința creștină. Și Fontaine crede că acest poem, opera unui retor care nu are încă deprinderea de a scrie versuri, este adesea greoi și obscur; structura operei nu e omogenă, ci e constituită din episoade diverse, cu caracter diferit, unite între ele. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 128, 1960 (P.F. Hovinger). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit. 5. Orientius S-a născut în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
regăsește în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștilui de Sedulius (p. 000), chiar dacă nu atinge nivelul de eleganță și de inspirație poetică al acestuia; la Arator, expresia e adesea pompoasă și greoaie, iar discursul, în mod deliberat, ermetic. Fontaine crede că această prețiozitate are la bază ucenicia lui Arator la școala lui Ennodius și Sidonius. în orice caz, educația sa retorică foarte îngrijită se poate observa în numeroasele imitații ale poeților clasici
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
doar tremurul pierzaniei: Dă-mi, Doamne, puterea înțelegerii și a închinăciunii, la templul moștenit și fără timp, să-mi pot petrece gându’ îmbătrânit, și inima-n lumină. IANUARIE Sunt născută în ianuarie, o lună cu ochii de gheață în hibernarea greoaie a poverilor sufletești. Alături, înariparea îngerească a speranței. Zăbovesc pe străzi ca-ntr-o rugăciune. În jur, doar pândele cerșetorilor îmbrățișați părintește de ger, în uimirea trecătorilor indiferenți. Oriunde privesc, abatere, risipă, pierzanie de la drumurile moștenite de la facere, în licărirea
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
ale proceselor psihice: reprezentări: percepe difuz materialul de Învățare, reprezentările fiind greu de actualizat; gândirea: este concret-intuitivă; Înțelege lent noțiunile predate; memoria: mecanică, lentă, lacunară, de scurtă durată; imaginația: săracă și lipsită de creativitate; limbajul și comunicarea: vocabular redus, exprimare greoaie, răspunde numai la Întrebări sau comenzi verbale; timpul de reacție moderat; În vorbirea reflectată nu există distorsiuni ale sunetelor, apar doar rare inversiuni sau omisiuni; vorbirea independentă este calmă, corectă, clară, afectuoasă, cu rare inflexiuni ale timbrului; recitarea este fără
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
Florența, și ea cu chiotori de argint și cu blană de helgie (cu un preț pe măsură - 60 de florini)331. Curios: din inventar lipsesc hainele cernite... Hainele „de casă” Iorga era de părere că, în casă, Doamna nu purta „greoiul costum de pompă”332. Soția Domnului (constatarea fiind, cred, valabilă și pentru timpul vădiviei și a unei regențe reclamate de anii puțini ai urmașului) intra, prin urmare, într-un „obișnuit” vestimentar al momentelor comune. Sigur că ar trebui să vedem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
limpezi. Alte tentative sunt din domeniul dramei istorice: Bogdan Vodă (1876) și Gașpar Grațiani (reprezentată la Teatrul Național din București la 11 martie 1888). Cu o intrigă inconsistentă, concepută și realizată cu mijloace epice, nu dramatice, piesele au o desfășurare greoaie și personaje nerealizate, dintre acestea detașându-se, totuși, Gașpar Grațiani, nehotărâtul domnitor ale cărui tribulații amintesc de Ghiță din Moara cu noroc. În numeroasele călătorii de-a lungul țării S. are prilejul să cunoască particularitățile etnografice ale provinciilor românești, pe
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Construcția e sigură, bine rostogolită, cu nimic artificial nicăieri, iar încheierea vine când toate faptele sunt coapte spre a-și da rodul. G. CĂLINESCU Forța este pentru Slavici obsesia torturantă, ascunsă în mecanismul creației și în gestica omului, totodată gravă, greoaie, energică. Portretele sale ni-l arată masiv și morocănos, frumusețea lui e numai în monumentalitate. Aparent placid, tern (ca și stilul prozei sale), el observă și înregistrează, iar mișcarea sentimentală vizibilă doar în „idilele” primelor scrieri, cu viziunea ritualică a
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
lăsând să se vadă labele păroase și mușchioase, persani, egipteni, europeni cu pălării, lângă raiale cu fesuri, femei levantine, de un lux nebun, soldați de ai sultanului, marinari de pe staționare; francezi vioi, oacheși, germani cu ciocuri de barbă bălane, ruși greoi; numai cadânele, cu mersul de lilieci sperioși, s-au ascuns jos, În Încăperea cu perdele ce stă acuma gătită pentru ele” (N. Iorga, Peisagii, antologie, prefață, note și glosar de Mircea Zaciu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 210). 202. Materia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-se și concentrându-le, Honigberger nu mai rămâne Însă numele prea slab evocator Înscris, la Brașov, pe o piatră funerară tot mai deteriorată, nici acel personaj nesigur care călătorește, mirat, datorită reeditărilor din Eliade - și nici măcar acel nume gravat pe greoiul aparat de testat praful de pușcă 2, o amintire greu de pătruns aflată În Muzeul sikh al fortului Lahore.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ordini esențiale; de aici, o anume supraexploatare a sintaxei individului în sensul reprezentativității simbolice, dar și teza care dublează anecdoticul - indusă acestuia, și nu dedusă din el. Complementar, mai pot fi notate predispoziția lui S. pentru stilul stufos sau ecuația greoaie, dificilă a frazelor. Ciclul lugojan mai capătă o piesă prin Om și lege (1987), ajungând în anii ’50. Profitând de logica ambiguă a traseului realitate-fantasmatic și retur, romanul urmărește procesul prin care avocatul Ladislau Pietraru își salvează identitatea proiectând scenarii
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
sunt reduse la o pasiune unică, acaparatoare: setea de putere - Amuliu, răzbunarea - Rhea-Silvia. Ecouri din Andromaca lui Racine se infiltrează în construcția cuplului. Intriga este condusă cu abilitate, chiar cu intuirea adevărului sufletesc al personajelor, dar tiradele rămân pedante și greoaie. Despot Vodă este considerată de autor doar o introducere la drama Alexandru Lăpușneanu, care s-a pierdut. Conflictul din Despot Vodă este cel care va deveni clasic în dramaturgia istorică românească: ciocnirea dintre domnitorul străin și boierii susținători ai tradiției
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]