1,673 matches
-
loc de groază, acolo te zăresc; Ca tunetul ți-e glasul, ca fulgerul ți-e fața! Fulger În mine trece cînd ochii-mi te-ntîlnesc! Viforul bubuie, zboară, Crivățul vîjÎie, trece, Tremurul saltă, doboară, Trăsnetul arde, petrece Cu cugetul cînd vii, Grindina bate, rănește, Stingerea pasu-i urmează; Seceta seacă, sterpează, Foametea rumpe, răcnește, Boalele zbiară, turbează, Moartea doboară, cosește Osînda tu cînd ții”... Avem aici concentrate aproape toate elementele lirismului său: viforul, cerul dezlănțuit, negura, norii, focul, fulgerul, marea Întărîtată, munții ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un fel de salam. Bărbații nu se vedeau prin fumul bucătăriei improvizate pe hol, în care cele două familii eco nomiseau spațiu și bani, folosind împreună aceeași butelie. — Bună seara, gospodină ! strigă Maca, printre sfârâielile care se auzeau ca o grindină pe acoperișuri. Ce-ai gătit tu pentru cină ? Dolofanele se întoarseră vesele, salutând simultan, cu vârtejuri de cuțit prin aer. — Ce zici, băiete ? întrebă una dintre ele. Merge să prăjești parizer, cum face dumneaei ? Maca tuși, luat pe nepregătite. Erau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o fi înăuntru ? îi trecu lui Maca prin minte. Dacă citea, oare ce citea ? Ce ținea prin sertare, în locul fotografiilor vechi de familie ? Într-o bună zi, cineva o să se întrebe de unde atâta tihnă pentru a rugini la lacătul acesta. Grindina va sparge un geam și, nefiind înlocuit, acela va fi semnul că acolo nu mai locuiește nimeni. Însă cei care vor sparge ușa nu vor găsi nimic, pentru că nu vor ști ce să caute. O cochilie golită. El nu va
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Mihail Sadoveanu, fantasticul se detașează de alte opere prin încercarea de transfigurare mitică a realului. Oamenii au o taină în una dintre povestirile din Hanu Ancuței, Județ al sărmanilor, au vedenii în compania babelor descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma lui moș Precu, știu povești frumoase cu rădăcini în fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr traduce limbajul păsărilor
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mai (cărăbuși) și coropișnițele - Diverse alte insecte. B) Boalele: Tăciunele - Cangrena - Curgerea de gumă și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în comun recoltele și orice alte producte ale gospodăriei; 2. A cumpăra și exploata în comun orice fel de mașini și unelte; 3. A cumpăra, întreține și întrebuința în comun animale de prăsilă; 4. A asigura în comun recoltele contra grindinei și incendiilor”. Toate acestea au rămas la stadiul dezideratului, căci nici una din cele preconizate nu a prins viață în perioada interbelică, situație pe care o cunosc din propria-mi experiență, și de la bunicul meu după mamă, Raicu Druță, beneficiar al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Paște este bine de aprins în timpul furtunilor cu fulgere și trăsnete. Exista obiceiul ca de Paște nașii să-și dea finii în scrânciobe. După Paște nu este voie să se lucreze în vii pentru a nu fi lovite de grindină. Înălțarea se sărbătorește după 40 de zile de la Înviere. Cu acest prilej se vopsesc ouă roșii, se coace pască și se fac pomeni. În această zi se sărbătorește și „Paștele Cailor”. În noaptea nașterii lui Iisus, Maica Domnului a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
populației, mai ales în Europa unde autoreglajele (familiale) conduc spre natalitate cu minus. Cauza: biodieselul ! La noi criza încă n-are colții ascuțiți deși marea majoritatea a populației trăiește la limita de subzistență ! Dacă anul acesta Cel de Sus (cu grindina și ploile) ne ocrotește, putem avea bune producții de grâu, porumb, struguri ! Dar... Energia a luat-o razna iar ieftinirile de moment sunt doar ale prețului care să se ridice mai "bine". Motorina e mai scumpă ca benzina, curentul electric
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
românii să strige. Și chiar dacă ar striga, oricum nu s-ar sinchisi nimeni să-i audă. Și după cum la omul sărac, nici boii nu trag, la noi năpastele vin una după alta: foc, apă, boli, alunecări de pământ, avalanșe, furtuni, grindină, caniculă. Dar nici o năpastă nu se compară cu năpasta năpastelor: cu molima care ne macină sănătatea și viața: conducerea actuală. Un tânăr om politic spunea nu demult, că președintele nostru este cel mai mare accident istoric cunoscut vreodată. Amintirea dictatorului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care, pătrunzând în coșul pieptului, îl înviorase devenind proaspăt ca un nou născut. Era în stradă și în același timp foarte aproape de cer. Învăluit în bună dispoziție și mister se putea aștepta la orice minune pământeană: la o ploaie cu grindină, la un cutremur de gradul șapte sau la un fenomen de orice natură, dar să dea nas în nas cu colegul de cameră, de care se despărțise numai cu o oră în urmă și care, la rândul lui, trebuia să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
făcu rapid o cruce mică, în dreptul pieptului, numai pentru sine, se așeză la loc și adresându-se iar soției cu o voce solemnă, contrar presupunerii lui Bidaru, rosti smerit, cu pioșenie: "Să ne ajute Dumnezeu, să nu ne bată cu grindină, ne-ar strica toată munca noastră!". Apoi, după ce tuși puțin numai din coardele vocale pentru a-și schimba vocea, se întoarse spre Bidaru, care stătea în picioare în fața ferestrei deschise de pe hol din dreptul compartimentului, și i se adresă puțin
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
improvizate ale sărmanilor și aruncate care încotro. În schimb, se pornise ploaia ce se întețea de la o clipă la alta. Pocniturile de pe acoperișul vagonului deveneau din ce în ce mai puternice și mai dese. Contrar tuturor dorințelor călătorilor, ploaia s-a transformat brusc în grindină. Puzderie de pietricele albe cădeau cu viteză pe acoperiș, producând un zgomot ca în imediata vecinătate a cascadei Niagara. Multe se loveau chiar de sticla ferestrelor, sporind îngrijorarea călătorilor. Apa șiroia pe partea exterioară a geamului și din această cauză
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
compartimentului, în asentimentul tuturor, deschise fereastra. Bineînțeles, cea de pe coridor, cealaltă fiind blocată. Voia să vadă consecințele furtunii care deja trecuse. Aici în gară totul părea mai liniștit, viața intrase în normal. Liniștea de după furtună se așternea văzând cu ochii. Grindina dispăruse, în timp ce norii goneau undeva, spre sud, cerul se degaja răspândind mai multă lumină. Doar luciul caldarâmului, proaspăt spălat, precum și apa, care se scurgea șiroaie în unele locuri, erau ultimele dovezi ale furtunii ce acum se dezlănțuia în altă parte
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-l transformă pe discipolul târziu într-un gânditor distinct de maestrul său; un mic text tratează pe scurt despre efectele care-și precedă cauzele în timp, dar nu găsim aici nimic cu adevărat revoluționar; niște considerații asupra cauzei căderilor de grindină vara, da, bine; dar nicio idee tranșantă sau care să merite semnătura lui Diogene. În afară de... În afară de un text de vreo cincisprezece rânduri, mai nimic din punct de vedere cantitativ, dar o mină de aur pentru potențialitățile calitative: Diogene enunță aici
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
meu, ca să-mi fac o părere despre ceva. Înțelegi? - Vin dintr-o familie de țărani. Oameni care nu luau niciodată hotărâri pe negândite. Cercetau cerul, norii, culoarea țărânii. De asta depindeau apoi bogăția recoltei, ravagiile făcute de vremea proastă, de grindină ori Înghețuri. A amuțit iar, privind tot marea și coasta frântă. La sfârșit, și-a scos ochelarii și a Început să-i șteargă cu poalele cămășii, gânditor. - Hazardul, numele pe care Îl dăm neștiintei noastre. Așa-i? Nu era o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a face lumina Lunii și pe cea a zilei (sau a stelelor), În vreme ce din pietrele scumpe de pe cele două coroane făcu „armata stelelor” (omnes militias stellarum)21. Din ea făuri mai tîrziu Îngerii care supraveghează fenomenele meteorologice - vîntul, tunetul, ploaia, grindina și ninsoarea 22, „și porunci pămîntului să dea la iveală toate ființele vii, animalele, copacii și ierburile, și porunci mării să zămislească peștii și #probabil: <porunci> aerului <să producă>## păsările cerului”23. Glosa anonimă adaugă: „Păsările și peștii nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de căldură și doar atunci când se rupe («a sparge gheațaă) devine pozitivă. Gerul adaugă la acest sens ideile de fixitate și de rigiditate. În vis, poate indica imobilismul (o situație «înghețatăă), dar și răceala, adică frica și lipsa de îndrăzneală. Grindina exprimă în plus violența, deoarece aversele sale sunt uneori devastatoare și distrug recoltele, de unde și frica de a vedea eforturile unui an întreg reduse la zero. Zăpadă Spre deosebire de gheață, simbolistica zăpezii este mai degrabă pozitivă. Mai mult decât răceala, evocă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
a desface; despărțire; destramă; destrăma; deteriorat; deteriorează; devasta; dezasambla; dezgust; dezinteres; a dezmembra; dezmembrează; disperare; distracție; distrage; distructiv; doborîre; dragostea; drege; a drege; electronice; farfuria; farfurie; farfurii; fărîmat; fereastra; fericirea; flori; forma; formă; fruct; furie; glumeț; graba; graficul; grav; greșește; grindină; idiot; imaginea; imobil; imprimantă; incorigibil; indiferență; indispoziție; intenționat; intuiție; îmbunătăți; împiedicat; încearcă; îngrijorare; a înrăutăți; joc; jocul; jos; jucăria; la; lapte; LEGO; lipsă; lovi; lucra; pe mama; masa; mașini; măr; mecanic; merge; mîna; mîncarea; mobil; mobila; mobilă; a modifica; modifică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de salcie, sfințite în Duminica Floriilor, se utilizează la binecuvântarea gospodăriei, atingându-se cu acești "mâțâșori" animalele și oamenii casei. "Mâțâșorii" se păstrează cu sfințenie, după icoane sau deasupra ușii, sub streașină, și se folosesc în caz de boală, de grindină sau de zloată mare.447 Tot pentru norocul casei, în unele părți din Banat și Transilvania mai puțin în Bucovina se pune, în fața casei, la poartă, de Armindeni (1 mai ), o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmice.450 O altă reprezentare a pomului vieții este teiul de Rusalii care împodobește porțile gospodăriilor de Duminica Mare. Acest tei se păstrează, ca și mâțâșorii de la Florii, și este bun de leac împotriva unor boli sau apără casa de grindină dacă se pune pe foc atunci când este zloată mare.451 Întemeierea mitică a comunității tradiționale avea loc în urma unui ritual de consacrare a "centrului", fiind marcat de "stâlpul cosmic" care încadra satul în universal, dobândind, astfel, valențe sacre. Acest stâlp
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pastorale este patronat de un alt sfânt solar, Sântilie, ca zeu al focului și al soarelui, identificat cu Hellios, din mitologia greacă, și cu Gebeleisis, din mitologia getă-dacă. Aflându-se între Sângiorz și Sâmedru, Sântilie leagă și dezleagă ploile, hotărăște grindina; stăpân al cerului, Sfântul Ilie reface, zilnic, drumul soarelui, de la echinocțiu la solstițiu și de la solstițiu la echinocțiu, plimbându-se în carul său de foc, tras de cai solari. 100 "Porțile Anului" sunt păzite de doi sfinți, Sfântul Gheorghe și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se, astfel, relația "de sânge" dintre lună și soare: "Pe raze de soare, / Pe scursuri de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
realizării eului, consiliindu-se în sensul realizării adevăratului echilibru. Să nu ne coacem grabnic și vesel, este bine, ne spune poetul, să așteptăm marea coacere, timpul marii coaceri. "Dar uneori e bine că tace și așteaptă;/ Când trec furtuni sau grindini sau mană peste vii,/ Când cade strugurimea atât de grabnic coaptă,/ Se coace agurida în viile pustii." Mai apare în acest volum obsesia morții și a ploii, dezagregarea lumii, un timp apăsător și întinat, de aici nevoia de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-se ală, se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]