5,849 matches
-
pustie, cunoscută doar din poze." În fața ei, ispititoare, puțin crăpată, stă ușa barului. O deschide și ia o sticlă cu coniac. Bea o înghițitură lungă, parcă ar fi apă, apoi lasă sticla pe colțul mesei. "De ce atîta pustiu?!" gîndește cu groază, ajungînd în dormitor. Nici o amintire. Stă stingheră, ca într-un magazin de mobilă, nehotărîtă ce să cumpere. Agale, istovită, se întoarce în sufragerie și se trîntește în fotoliu. Își descalță pantofii, bagă picioarele sub ea, trage pătura din păr de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fata. Cine s-ar căsători cu fata unui reacționar, mort în închisoare?! După un moment de liniște totală, Săteanu spune simplu, sec: Eu. Fata are impresia că nu a auzit bine răspunsul, dar după reacția mamei sale, după fiorul de groază care i-a tăiat fața, înțelege că bărbatul de la masa lor s-a oferit de soț. Domnule... murmură ea stupefiată. Domnișoară, strînge bărbatul din umeri cred că nu-i o soluție atît de inumană... Dar abia v-am cunoscut... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în gulerul brumăriu al aceleiași haine din șiac de acum trei ani. "Dumnezeule, exiști cu adevărat?! Și dacă exiști și pretinzi că ești "bun și de oameni iubitor", de ce-ți bați joc de mine?" s-a întrebat Maria cu groază, simțindu-se atunci, pentru întîia oară, înfiorată profund de gîndul că fetița aceea e copilul ei, rod al unei seri de infidelitate născută dintr-o nebunie, ca o explozie din subconștient a dorinței de-a cunoaște și un alt bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
năduful zicînd că ies eu de sub pat, că parcă mare lucru era să bage mîna și să mă tragă afară. Hotărît lucru: chiar dacă am mai încasat-o uneori, că babă frumoasă și copil cuminte se zice că nu-s, sentimentul groazei nu m-a stăpînit. Nici măcar atunci, după ce nenea Toader l-a bătut pe taică-su, iar părinții noștri ne atingeau pentru orice greșeală." Amintirile tale spune Doina încet, după o tăcere lungă în care au terminat de mîncat sînt aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acum! N-am putut să fac nimic atunci, aș vrea să mă credeți; vremurile... Hai să nu mai dăm toată vina pe vremuri. Așa-i. Știu c-a suferit, i-a fost greu, cu copil mic... Și mie mi-e groază că n-o să mai ieșim de aici. Doina n-are nici o vină; noi, cei maturi... Am luat cu mine bani, mulți, o sută de mii, nu să-mi răscumpăr păcatul de-a nu-i fi fost tată, dar... Am iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
petrecerii de deseară. De-acord cu ea, Maria! Da, dacă ora asta a solstițiului, preconizată de tine, ar aduce lumină, dar eu cred că nu face decît să instige la răfuială continuă. Quid prodest?3 Aici, la spital, tu ești groaza femeilor care vin cu provocări, voite sau accidentale, mai ales a femeilor frumoase, nemăritate. Și știi de ce? Din ură. Nicidecum pentru că aperi legea. Le urăști pentru clipa aceea de plăcere; știi că embrionul pe care ele vor să-l expulzeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
adăpostit imaginea unui milion de labe plătite la cursul zilei. Înțelese totul. Mai târziu, după încă niște păhărele golite, se luă la harță cu Beverley; întâi o numi comunistă, apoi jidancă și abia la urmă lesbiană. Carol se gândea cu groază că va trebui să cheme polițistul de proximitate și începu să se teamă să nu fie arestați. Dan dormise în tot timpul ăsta - iar un bărbat care doarme cu capul pe măsuța telefonului nu putea avea o conștiință prea curată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu toții atunci când suntem singuri în sufragerie, în mijlocul zilei, în centrul unui oraș extrem de aglomerat... acea oroare. E vorba despre această oroare și de reacția pe care o stârnește în combinație cu alta. Oroarea aceea îngrozitoare a faptului ginecologic. Filmele de groază moderne sunt numai sânge și membrane artificiale. Dar, de fapt, au externalizat esența prietenelor noastre dragi. Pur și simplu, au întors pe dos tot ce înseamnă biologie feminină. Așa că, în așteptarea lucrurilor ce vor veni, pregătește-te pentru aceste două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-i da femeii indicațiile cele mai obscure și mai încâlcite. Întorcând spatele locului în care băcanul îngenunchease pentru a pune etichetele cu prețul pe niște conserve cu pastă de tomate, grăunciorul îi revenise subit în minte, astfel că înțepeni de groază la gândul că prelungirea aceea înfiorătoare ar putea ieși dintr-odată din strânsoarea blugilor și a lenjeriei elastice. Ajunsă pe un culoar pe care nu se mai afla nimeni, Carol își desfăcu șlițul pentru ca mâna să i se strecoare înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
își descopere singură anatomia. Apogeul fusese atins la dușurile de la școală, unde avusese ghinionul să înceapă în plin, fără tatonări prealabile, cu o descărcare vâscoasă, însângerată, revărsată peste gambele ei ude. Unele dintre fete țipaseră, iar Carol rămăsese împietrită de groază. Mama ei, foindu-se ca un șobolan, o blindase în seara aceea cu absorbante. La Llanstephan, Beverley fusese uimită să descopere cât de ignorantă era Carol în privința propriei anatomii. „Corpul femeii e incredibil“, o anunțase ea, folosindu-se de entuziasmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
suferise o oarecare modificare, pentru că simțea cum jetul trece printr-un soi de canal pentru a se îndrepta spre exterior. Uitându-se în jos, văzuse cum șuvoiul de urină iese dintr-un tub de carne. Pipăise cu degetele înțepenite de groază și obținuse confirmarea a ceea ce văzuse: grăunciorul era încă acolo. Numai că acum se ițea în afară dintre labii. Abia putuse să cuprindă chestia între degetul mare și arătător. Această imagine îi apărea reflectată, pe un fond de culoarea fructului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se gândea. În orice caz, odată intrată în grămadă, mingea a căzut fix la picioarele mele. Mi-am proptit gheata ca s-o pot prinde și am simțit cum îmi alunecă bandajul... Bull privise în jos cu o expresie de groază pe chip. Suspensorul suplimentar zăcea în noroi. Scobitura genunchiului îi era cu totul expusă. În mijlocul grămezii îi era efectiv imposibil să se miște. Și totuși, izbutise să vadă fața transfigurată a lui Masher Morton, jucătorul cu numărul opt al celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
era totul. Scoțând de la Bull și restul poveștii, Alan observase cât de mult începuse să semene relația dintre ei cu un mariaj. Exact la fel se petreceau lucrurile când pe Naomi o deranja ceva. Alan era nevoit să petreacă o groază de timp ca să-i câștige încrederea, să scoată sunete empatice până când ea se hotăra să-i mărturisească ce lucru neînsemnat din ziua aceea o supărase într-atât. — Am avut o zi de rahat. Bull încă bolborosea deasupra paharului de sherry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în mașină. Știa o farmacie deschisă non-stop în West Hampstead, de unde și-ar fi putut lua un test de sarcină pentru acasă. Se lăsase pe vine în spațiul strâmt al cabinei de toaletă, cu fața transfigurată într-o grimasă de groază la vederea soluției albastre din recipientul de plastic, soluție care se colorase într-un roz violent. Și cu asta, basta. Sedus, trădat și lăsat cu burta la gură. Venise momentul ca Alan Margoulies să arate cât de conștiincios era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
colorase într-un roz violent. Și cu asta, basta. Sedus, trădat și lăsat cu burta la gură. Venise momentul ca Alan Margoulies să arate cât de conștiincios era cu adevărat. Venise momentul să scoată banii (și urmau să fie o groază de bani, în afara cazului în care era gata să facă el cu mâna lui toată treaba). Revenit în mașină, Bull apucă volanul cu o forță feroce. Simțea că ar putea foarte lesne să-l smulgă de pe bord și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
putea ține pe picioare. Xu a ajutat-o să se culce și a plecat apoi la bucătărie să-i facă o supă pentru a-și reveni. Când a venit cu supa, a găsit în pat un șarpe alb uriaș. De groază, lui Xu i-a cedat inima. După ce s-a trezit, Bai Suzhen și-a dat seama că soțul ei a murit din cauză că a văzut-o așa și a cuprins-o disperarea. Și-a lăsat soțul în grija lui Xiao Qing
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
am primit la mine în birou, a scris despre cărțile mele. Am făcut toate astea pentru că am crezut cu tărie că oricât de diferiți ar fi doi oameni pe pământ, dacă respiră amândoi aerul culturii, atunci întâlnirea e posibilă. Cu groază, constat că am fost un bou. Văzându-l pe Pruteanu, mi-e rușine că vorbesc românește, mi-e rușine că știu vreo limbă străină, mi-e rușine că am citit vreodată o carte, aceeași carte cu acest vierme politic lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
făcut-o pentru că, într-un fel, i-a plăcut... Franț Țandără nu e nebun, e doar rău. Există clinici, există tratamente pentru răutate? Că, altfel, Țandără e un român normal, plânge, are un fiu, fură de la stat... Nu ridicolul, ci groaza. Cine se uită acum în jur și se crede apărat, pentru că există mașinile sclipitoare, lumina televizoarelor, cântecele telemobilelor, vioiul artificial al sticlelor de plastic multicolore, se va fi înșelat o dată cu mine. Răul rece și bălos e tot în noi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
votul uninominal. Pe neașteptate însă, SAR-ul Alinei Mungiu, o firmă greu de suspectat că ar spune nu alianței DA, le-a trântit în față liberalilor și pediștilor o simulare computerizată a zisului vot uninominal la Senat. Rezultatele sunt de groază pentru aceștia: presupunând valid procentajul de 42% la vot pe liste al PSD, în cazul votului uninominal același partid ar lua nu mai puțin de 62% din locurile de senatori, iar PNL-PD pe jumătate. Faptul că, în aceste condiții, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
uneori eram atât de beat încât nu-mi mai aminteam ce film am văzut. Pe urmă rătăceam ore în șir prin Cișmigiu. Nu mai știam dacă sunt mort sau trăiesc, zilele și nopțile se făcuseră o pastă informă, îmi era groază să adorm, iar dimineața mi-aș fi dorit să dorm pe veci, ca o piatră. Nu știu cât mai aveam de trăit așa. Probabil că nu apucam Revoluția dacă Hidoșel nu ar fi ajuns să zică într-o seară Solarisul lui Tarkovski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
dacă se găsesc banii, nu puțini, este dat pe mâna unei echipe complexe de manageri, antrenori, preparatori fizici, medici, psihologi, dieteticieni. După ani de muncă, sportivul devine demn de injecția cu hormoni sintetici. Echipamentele și pregătirea lui înseamnă deja o groază de bani, o investiție care trebuie să aducă repede profit. Prin urmare, victoria trebuie obținută prin orice mijloace: arbitri cumpărați, dopaj... A te dopa înseamnă furt, înseamnă a-i fura pe alții și a te înșela pe tine însuți. Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pentru mineriada din 14-15 iunie 1990: în 13, era o situație critică, nu mai avea autorități la care să apeleze și atunci i s-a făcut pur și simplu frică și a chemat minerii. 14 ani mai târziu, înțeleg cu groază din ultima sa zicere, că dl prezident a privit atunci cu liniște minerii, care atacau în haită oameni luați de pe stradă după blugi, ochelari, plete sau fustă scurtă, ca pe niște băieți care aveau ei motivele lor. Și mai spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cu spatele, să bănuiască măcar ce se întâmplă în bucătăria apartamentului 40, au apărut pe lume cei doi prieteni nedespărțiți, tovarășii de nădejde ai copilăriei mele, Știm și Ștam. Nu am chiuit de bucurie și nu am chiuit nici de groază, becul nu a pâlpâit ca neonul din baie, fereastra nu s-a dat în lături deschisă de vreo rafală de vânt, iar câinii de pe stradă nu au scos nici măcar un scâncet când, de acolo, dinăuntrul borcanului de muștar a răsunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cu lumânări ce fusese bufnitura mare dintre bufniturile mici, fusese televizorul, căruia îi plesnise ecranul ca un parbriz de Pobeda țintit cu praștia. Înainte de-a adormi, mama mi-a povestit cum dintr-o ciupercă cu picățele albe ieșeau o groază de pitici, care fugeau printre floricele și printre firele de iarbă din poieniță și țipau fericiți, la fel ca oamenii de afară. Miracolul C: mă așezam pe sanie, țineam bine de lesă și doar șopteam hai, Kita, hai! și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
înaltul universului, și, după toată chestia asta, nimic. Dacă n-ar exista blestemăția asta de certitudine care să-mi șoptească perfid la ureche că nimic, chiar și urmat de punct, nu poate însemna altceva decât nimic atât timp cât mai ai o groază de chestii de zgândărit, de povestit, de dat în vileag, totul ar fi în regulă, aș trage un somn bun, fără vise, fără uși deschise, fără mâncărimi, iar în nesimțirea mea - credeți-mă pe cuvânt, sunt în stare - aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]