1,400 matches
-
formată din târgușorul Onișcani și satele Aldești, Boanța, Cornești, Hărlești, Onișcani și Șerbănești, având în total 911 locuitori. Anuarul Socec consemnează cele trei comune în aceeași plasă, fiind organizate astfel: comuna Galbeni, cu satele Buciumenii-Precistei și Galbeni și cătunele Cotu Grosului și Filipești avea 1540 de locuitori; comuna Cârligi cu satele Cârligi și Ruptura avea 2427 de locuitori; și comuna Onișcani cu satele Boanța, Hârlești și Onișcani-Sat și cătunele Aldești, Cornești, Onișcani-Târg și Șerbănești avea 1000 de locuitori. În 1931, comuna
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
Gallipoli, pentru a proteja liniile de aprovizionare și comunicație ce le legau de restul peninsulei. Divizia 19, sub comanda lui Mustafa Kemal, și Divizia 9 au fost dispuse de-a lungul coastei Mării Egee și la Capul Helles din extremitatea peninsulei. Grosul forțelor, sub comanda lui Sanders, urmau să rămână în interior, lăsând un minim de trupe care să păzească coastele. După ce la începutul lui aprilie au sosit de la Constantinopol Divizia 3 și o brigadă de cavalieri, puterea forțelor otomane de pe linia
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
drumul direct prin sud. Urmarea a fost că armata s-a împărțit în două; cei doi conducători menționați, cu un corp de oaste nu prea numeros, au trecut prin Porțile Ciliciei (între Taurus și Antitaurus) și au înaintat spre Maraș; grosul armatei, condus de Godefroy de Bouillon, a descris un arc mare luând-o spre Caesareea apoi s-a răsucit spre sud-est și, pe o căldură de nesuportat, a început ascensiunea munților Taurus. Escaladarea Piscului Diavolului a depășit în ce privește dificultățile orice
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
Evans își deplasase câțiva oameni pentru a intercepta amenințarea directă din partea lui Tyler la pod, dar a început să bănuiască că atacurile slabe din partea brigadei lui Robert C. Schenck erau doar diversiuni. A fost informat despre mișcarea de flancare a grosului armatei unioniste prin Sudley Springs de către căpitanul Edward Porter Alexander, ofițerul de observații al lui Beauregard, care observa de la sud-vest de pe Signal Hill. La prima utilizare a semnalizării wig-wag în situație de luptă, Alexander a transmis mesajul „Atenție la stânga, poziția
Prima bătălie de pe Bull Run () [Corola-website/Science/323005_a_324334]
-
boli. În cele din urmă, armata imperială a fost nevoită să se retragă din întreg teritoriul regal. Constanța a rămas la Salerno cu o mică garnizoană, ca semn că Henric urma să revină de îndată. Odată ce Henric se retrăsese cu grosul armatei imperiale, orașele care se presupunea că s-au predat fără luptă imperialilor și-au declarat supunerea față de Tancred, temându-se de represaliile acestuia. Populația din Salerno a simțit oportunitatea de a câștiga anumite favoruri din partea acestuia, drept pentru care
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
Capul de pod este o regiune cu mare importanță strategică aflată pe teritoriul controlat de inamic, pe malul unei mări, dincolo de un curs de apă sau de un defileu, care trebuie cucerită / apărată în timpul unui conflict militar, pentru asigurarea trecerii grosului trupelor și mijloacelor de luptă terestre ale atacatorului. Existența capetelor de pod este limitată de obicei la câteva zile, forțele militare aflate în ofensivă fiind ori respinse de defensiva inamică, ori reușind să își extindă controlul asupra teritoriului cucerit și
Cap de pod () [Corola-website/Science/334178_a_335507]
-
unități blindate și motorizate. Odată ce infanteria avea să creeze o breșă în liniile americane, Peiper avea ca misiune să cucerească podurile de peste Meuse din jurul localității Huy trecând prin Ligneuville, Stavelot, Trois-Ponts și Werbomont.. Drumurile cele mai praticabile erau însă rezervate grosului Diviziei I SS Leibstandarte Adolf Hitler, Peiper trebuind să se mulțumească cu drumurile proaste și inapte să suporte trecerea tancurilor sau altor blindate grele. Altfel, succesul operațiunii depindea de cucerirea rapidă a podurilor peste Meuse, ceea ce implica o înaintare rapidă
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
ale inamicului, nu vor accepta o amenințare directă asupra Capitalei, în spatele forțelor din Transilvania, amenințare care nu era serioasă în fapt, armata bulgară neavând capacitatea de a angaja forțe semnificative la nord de Dunăre, în condițiile în care avea masat grosul forțelor pe frontul de la Salonic. La 15 septembrie 1916, regele convoacă la Periș un Consiliu de Război la care participă primul ministru, locțiitorul șefului Marelui Cartier General - generalul Dumitru Iliescu, și comandanții de armate, generalii Ioan Culcer, Alexandru Averescu si
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
Alexandru s-a desprins în două lăsând cavaleria să intre printre ei și, prizând-o ca într-un clește, a distrus-o (vreo 80.000 de soldați). Apoi Alexandru a lansat un atac puternic în flancul armatei persane. Perșii pierzând grosul armatei lor (cavaleria) au început să dezerteze, lăsându-l pe Darius singur. De acum, drumurile Siriei și ale Egiptului sunt în fața lui Alexandru, cu atât mai mult cu cât multe orașe i se predau. Singur orașul Tir a rezistat timp
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
pregătească o ofensivă majoră în acest scop. Planul lui, inspirat la început din ideea generalului francez Juin de a ocoli Cassino și de a cuceri zona Aurunci cu vârfurile sale montane în scopul ruperii liniei Gustav, era de a deplasa grosul Armatei a 8-a britanice, comandante de gen.-lt. Oliver Leese, de pe frontul de la Adriatica dincolo de coloana vertebrală a Italiei pentru a face joncțiunea cu Armata a 5-a americană și de a ataca de-a lungul unui front de
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
vas de război american, a bombardat forturile Taku ca ajutor acordat trupelor franco-britanice de pe uscat. Britanicii și francezii și-au unit forțele sub conducerea amiralului Sir Michael Seymour. Armata britanică a fost condusă de Lord Elgin, iar cea franceză de Gros; ele au atacat și au ocupat Guangzhou spre sfârșitul lui 1857. Ye Mingchen a fost luat prizonier, iar Bo-gui, guvernatorul Guangdongului, s-a predat. S-a înființat o comisie comună a alianței. Bo-gui a rămas în post pentru a păstra
Al Doilea Război al Opiului () [Corola-website/Science/323765_a_325094]
-
marginile Beijingului pentru o bătălie decisivă în actualul district Tongzhou. La 21 septembrie, în bătălia de la Palikao, 10.000 de soldați ai lui Sengge Rinchen, inclusiv cavaleria mongolă de elită, au fost complet anihilați după mai multe șarje frontale împotriva grosului forțelor anglo-franceze, care au pătruns în Beijing la 6 octombrie. Cu armata Qing devastată, împăratul Xianfeng a plecat din capitală, lăsându-l pe fratele său, prințul Gong, să se ocupe de negocieri. Xianfeng a fugit mai întâi la palatul de
Al Doilea Război al Opiului () [Corola-website/Science/323765_a_325094]
-
armata sa au mărșăluit la Londra și a forțat Parlamentului să readmită membri ai Parlamentului cel Lung excluși în decembrie 1648. Parlamentul cel Lung s-a autodizolvat și pentru prima dată în aproape 20 de ani, au existat alegeri generale. Grosul populației își dorea o restaurație decât un război civil sau o dictatură militară. Monk i-a invitat pe electori să aleagă o Cameră a Comunelor; mai târziu regele a confirmat această convocare și juriștii au menținut ficțiunea că monarhia nu
Carol al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/304330_a_305659]
-
514 î.Hr. împotriva sciților de la nord de Dunăre. Miltiades a fost lăsat la comanda trupelor care păzeau podul de vase construit peste Dunăre (trupe alcătuite mai ales din grecii trimiși de orașele-state din Ionia, supuse perșilor). Văzând că Darius, cu grosul armatei persane, nu s-a înapoiat la data stabilită anterior, Miltiades a vrut să distrugă podul și să-l lase pe Darius pe seama sciților, dar ionienii au refuzat să-l asculte. În 499 î.Hr., profitând de revolta coloniilor grecești din
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
sau mai puțin între cele 3 ferme, acestea împiedicând o acțiune de flancare din partea inamicului, care ar fi trebuit mai întâi să cucerească fermele. Aplicânt una dintre tacticile sale favorite, denumită „reverse slope”, Ducele a fost atent să își plaseze grosul forțelor în spatele pantei pe care o face platoul Mont Saint-Jean, pentru a nu prezenta inamiului decât o mică parte din dispunerea sa strategică și pentru a minimiza efectele bombardamentului inamic. Cu toate că armata lui Wellington era împărțită administrativ în două corpuri
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
cărți despre istoria militară a vremii, pune accentul pe rolul mareșalului Grouchy, rezumând astfel: „În această zi funestă, Grouchy, care mărșăluise în direcția Wavre, s-a lăsat păcălit de prusaci - care nu i-au oferit decât corpul lui Thielmann, în timp ce grosul forțelor acestora pivota spre Waterloo. Poartă el responsabilitatea pentru această înfrângere, știindu-se că divizionarii săi îi cereau să meargă spre tun?”. Pe de altă parte, lucrarea de referință a lui Fierro, Palluel-Guillard și Tulard amintește de șarjele prost organizate
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
în fața atacurilor. Consumul de melanj se dovedește a întări imunitatea la retrovirus și, în același timp, oprește boala în cazul unora dintre cei deja infectați. Neștiind că atacul virusului a fost oprit, Omnius pregătește a doua fază a operațiunii. Adunând grosul armatelor staționate pe diferitele planete sincronizate, hipermintea lansează o flotă masivă către capitala Ligii, Salusa Secundus. Aflând despre iminenta distrugere care se îndreaptă către omenire, Vorian Atreides concepe un plan de a lansa bombe atomice pe lumile sincronizate rămase acum
Dune: Bătălia Corrinului () [Corola-website/Science/320730_a_322059]
-
în Attica cucerind și incendiind Atena. Datorită însă victoriei de la Salamina a flotei ateniene conduse de Temistocle, temându-se că grecii ar putea ataca podul de vase de peste Hellespont, blocându-i astfel trupele în Europa, Xerxes s-a retras împreună cu grosul armatei în Asia Mică, lăsând însă o armată (aproximativ o treime din întreaga forță expediționară persană) sub comanda lui Mardonius pentru a finaliza cucerirea Greciei continentale în anul următor. În anul următor (479 î.Hr.) Mardonius și-a repliat trupele spre
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
euro. Din 1960, când au avut loc primele schimburi interculturale prin intermediul burselor Fulbright, până în iunie 2011, administrația SUA a pompat 1,1 miliarde de dolari în diferite proiecte politice, economice, militare, sociale, educaționale, culturale și de protecția mediului. De departe, grosul fondurilor au venit prin intermediul USAID, agenția americană pentru dezvoltare internațională, care a pus la dispoziția României peste 620 de milioane de dolari. Cu acești bani au fost finanțate proiecte privind îm bunătățirea guvernării democratice, reformarea statului de drept și consolidarea
Comerțul exterior al României () [Corola-website/Science/320376_a_321705]
-
reparații. Această manevră fu încununată de succes, căci D'Estrées și Des Ardents nu îl urmară (folosind aceeași scuză ca și Martel), iar navele franceze nu mai putură juca nici un rol important în bătălia care deveni o încleștare istovitoare între grosul flotei neerlandeze și escadrele engleze din centru și ariergardă. Ambele suferiră multe daune în timpul orelor de luptă strașnică. În lupta sa cu De Ruyter, Rupert încercă să îl atragă pe acesta cât mai în larg pentru ca atunci când vântul s-ar
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari
Prima bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335655_a_336984]
-
24 octombrie 1916, când reușesc să surprindă și să ia prizonier, fără a trage un foc, întregul detașament Homoriceanu (două batalioane infanterie și un escadron de călărași) care asigura apărarea pasului Vâlcan. Prin breșa creată au început să se scurgă grosul forțelor atacatoare. Comandantul Armatei 1, generalul Ioan Culcer consideră situația pierdută și propune Marelui Cartier General să aprobe retragerea trupelor pe linia Oltului și abandonarea Olteniei. Regele Ferdinand nu aprobă atitudinea defetistă a generalului Culcer și îi ia acestuia comanda
Prima bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335655_a_336984]