1,381 matches
-
-se în paraziți sociali. Însăși ideea de muncă este denaturată în societatea românească actuală. Un exemplu de-a dreptul uluitor oferă presa, și nu un ziar oarecare, ci o publicație cu pretenție de lider în mass-media, Evenimentul zilei. Într-un grupaj intitulat Un milion de copii sunt exploatați prin muncă, publicat în nr. 3724 din 7 mai 2004, se spunea printre altele: O anchetă realizată anul trecut de Institutul Național de Statistică arată că cei mai mulți copii fac, mai curând, diverse munci
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Elvira. "Izvor nesfîrșit de frumoasă poezie". În: Cronica (Iași), 16, 24 iul. 1981, nr. 30, p. 5. 160 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri. SOROHAN, Elvira. Eficiența metodelor. În: Cronica (Iași), 17, 5 febr. 1982, nr. 6, p. 5. Grupaj: Critică și metodă. SOROHAN, Elvira. La legende de Dragos: interpretation eliadienne d'un mythe de fondation roumain. În: Dialogue. Revue d'Études Roumaines et des Traditions Orales Médi-terranéennes (Montpellier), 8, 1982, p. 53-61. SOROHAN, Elvira. Miron Costin contemporanul nostru. În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
piesei Occisio Gregorii a lui Samuil Vulcan. În: Cronica (Iași), 18, 15 iul. 1983, nr. 28, p. 5. SOROHAN, Elvira. O conștiință a unității naționale: Octavian Goga. În: Cronica (Iași), 18, 25 nov. 1983, nr. 47, p. 1, 4. Din grupajul: 65 de ani de la Marea Unire. SOROHAN, Elvira. O lămurire necesară. În: Cronica (Iași), 18, 7 oct. 1983, nr. 40, p. 5. Cu privire la articolul Paternitatea piesei Occiisio Gregorii a lui Samuil Vulcan. SOROHAN, Elvira. Panait Istrati sau viața ca literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Elvira. Regalitatea în teatru. În: Convorbiri literare, 141, dec. 2007, nr. 12, p. 14-16. Ștefan Oprea. Măria-Sa Teofil Vîlcu. Iași: Timpul, 2007. SOROHAN, Elvira. Restructurarea învățământului superior. În: Cultura (București), 3, 16 aug. 2007, nr. 32, p. 16. Din grupajul Cât de învechită e literatura veche românească. SOROHAN, Elvira. Dacă filosofii ar juca biliard... În: Convorbiri literare, 142, iul. 2008, nr. 7, p. 19-21. Despre proza lui Petru Cimpoeșu. SOROHAN, Elvira. Dramatizarea epicului. În: Convorbiri literare, 141, ian. 2008, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care însuși poetul de la Ipotești l-a apreciat, mai târziu, în articolele sale. Ba mai mult, cele două titluri Rămâi, străinătate și Din străinătate ale lui G. Marchiș par să-l fi făcut pe poet să adopte titlul său din grupajul de poezii trimise la Familia: De-aș avea, O călărire în zori, Din străinătate (aceasta apărută în nr. 14/26 aug. 1866, la 2 ani după cel al lui G. Marchiș din "Aurora Română")... Cert este că, prin acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare națională era mai mult decât necesară. „Mult timp, noi românii văzând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a condus Moldova timp de 47 de ani"9. Pledoaria pentru trecut a venit prompt din mediul profesional istoric și patrimonial, criticându-se superficialitatea, mizele foarte lumești și lipsa de reverență față de un asemenea simbol istoric și spiritual 10. Un grupaj de opinii ale istoricilor din România și din Republica Moldova, solicitați să argumenteze posteritatea pozitivă a voievodului, constituie poate cel mai reprezentativ răspuns al istoriei la solicitările politicii, mass-mediei și memoriei istorice deopotrivă 11. Excesul pare să fi fost nota dominantă
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dat naștere unor reacții adverse pe măsură, între care o expoziție organizată în București, la sfârșitul anului 2004, cu intenția expresă de a "penaliza confiscarea domnitorului [...] în scopuri electorale". Câțiva artiști au răspuns invitației unei galerii de artă, realizând un grupaj evocator complet străin de tradiționala iconografie a domnitorului. Dacă expoziția a urmărit, într-adevăr, să șocheze și să amenințe, fie și pentru scurt timp, panteonul eroilor naționali, se poate spune că și-a atins scopul. Reacțiile au fost atât de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
volum. Domnitorul era înfățișat micilor cititori ca un Făt Frumos în luptă cu zmeii, călare, bineînțeles, pe un cal alb49. Manualele alternative, realizate conform noii programe din 1996, au diminuat mult această aură de basm. Ștefan a rămas în interiorul aceluiași grupaj de voievozi, plasat însă într-un context mai degrabă neutru ("Țările Române și Imperiul Otoman în secolul al XV-lea"50, "Moldova Medievală. Apogeul și declinul ei"51), decât combativ ("Lupta Țărilor Române pentru apărarea independenței"52). Informațiile despre Ștefan
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Al patrulea manual din această generație a fost și mai grijuliu în conservarea cutumei școlare, în varianta sa cea mai extinsă. Ca în vremurile de altă dată, cu programe explicit dedicate panteonului național, întâlnim aici nu o lecție, ci un grupaj tematic intitulat "Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare"74. Elevului i se cerea să repovestească legenda "Ștefan cel Mare și Vrâncioaia", Vlad Țepeș reapărea ca "văr" al domnitorului, iar autorii nu uitau de obișnuita și incorecta asociere a lui Ștefan
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mare", sub motiv că fuseseră înscrise și în Chronicon Dubnicense 89. Apariția manualelor alternative, redactate conform noii programei din 1999, a însemnat, în primul rând, reducerea drastică a lecției despre Ștefan cel Mare, cel care dominase atât de categoric întregul grupaj al voievozilor războinici din secolul al XV-lea. În plus, tot Evul Mediu românesc se muta, cu arme și bagaje, din clasa a VII-a într-a VIII-a. Manualul editurii Teora a rămas credincios povestirii tradiționale, reușind să concentreze
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
propoziții, elevul fiind trimis, pentru detalii, la "dosarul" domnitorului. În sprijinul textului principal, un decupaj rezervat "evenimentului istoric" găzduia referințe speciale la celebra luptă de la Vaslui, inclusiv cunoscuta hartă militară a bătăliei, însoțită de minime explicații 93. În final, la grupajul recapitulativ "galeria marilor voievozi" se confirma aceeași distribuție inegală. Ștefan împărțea o singură pagină cu Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș și Petru Rareș, în timp ce "fapta lui Mihai Viteazul" era tratată în exclusivitate pe următoarea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în uz timp de aproape un deceniu, propuneau aceleași binecunoscute titluri: "desăvârșirea statului național român"59, "războiul reîntregirii naționale (s.n. C.M.)"60 sau "România în Primul Război Mondial"61. Războiul și Unirea au rămas două lecții distincte, dar formând un grupaj tematic compact. Intrarea României în conflict nu era plasată foarte precis cronologic (în vara anului 1916, eventual în august), sfârșitul fiind dispus cumva simetric, în toamna anului 1918 (noiembrie). Un manual sublinia chiar faptul că "pacea" a fost aceea care
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
foarte strict schema de conținut recomandată de minister 10. Volumul publicat de editura Humanitas (pe care elevii îl aveau atunci drept suport constant al lecțiilor de istorie) prezenta perioada 1965-1989 în cuprinsul unei narațiuni de o pagină, însoțită de un grupaj cu documente auxiliare. Între ele se aflau o scurtă biografie a lui Nicolae Ceaușescu și fotografiile câtorva "realizări" ale regimului (Metroul, Transfăgărășanul, Canalul). De la primele propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Alte țări și cărți școlare Dar ce spun manualele altora? Pentru un sumar dar semnificativ "portret de grup" al lecțiilor despre comunism, am ales câteva fragmente din volumele publicate în Bulgaria, Polonia, Ungaria, Albania, Republica Moldova, Germania, Franța și Anglia. Primul grupaj de texte se referă la imaginea de sine a unor foste țări socialiste. În anii '80 noi obișnuiam să le considerăm atractive economic, iar această percepție a contribuit, în subsidiar, la creșterea nemulțumirii generale față de regimul Ceaușescu. Probabil că doar
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un reper obligatoriu al bunăstării și al performanțelor tehnice, economice sau științifice în varianta lor estică. În plus, contactul românilor cu această țară a fost înlesnit și prin legăturile întreținute de etnicii germani din țara noastră. Cel de-al doilea grupaj reflectă câteva din percepțiile curente și durabile ale "Occidentului" devenit între timp "Europa" asupra lumii socialiste. Cele din anii '80 s-au perpetuat, în mare măsură, și după căderea regimurilor comuniste, ceea ce explică multe din evoluțiile politice ale deceniului următor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manualele postcomuniste nu au investit la fel de mult în schimbarea formulelor discursive impuse de vechiul regim. Comunicarea de tip didactic fiind foarte atent codificată în perioadă comunistă, de-a lungul anilor s-au construit rețele complexe de noțiuni, categorii, criterii cronologice, grupaje tematice sau metode demonstrative atât de bine exersate și controlate încât au devenit firești, practic imposibil de înlocuit în doar câțiva ani. Ceea ce se putea face pentru ameliorarea epistemei era doar infuzia câtorva informații "noi" piese disparate, de importanță secundară
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la președinție, republicanul Bob Dole, care a descris aceste standarde drept "o campanie șocantă [...] pentru a compromite America și a nega ideile și tradițiile Occidentului"" (Tessa Morris-Suzuki, op. cit., p. 5). 36 Prima parte a seriei, La République, a cuprins un grupaj distinct, intitulat Pédagogie și format din studii dedicate dicționarelor, bibliotecii, institutorului exemplar (Lavisse) și unei longevive cărți pentru copii Le Tour de la France par deux enfants (Pierre Nora, op. cit., pp. 227-346). 37 "Aici se învață nu numai limba, istoria sau
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2004, p. 5. 13 De această dată, s-au exprimat în scris Ovidiu Șimonca, Dan Perjovschi, Ovidiu Pecican, Pavel Șușară, Ioan Stanomir, Dan Ungureanu, Ștefan Borbély, Bogdan Suceavă, Raluca Bem Neamu, Mirela-Luminița Murgescu, Mihaela Anghelescu Irimia. Intervențiile lor alcătuiesc un grupaj semnificativ pentru posibilitățile de reevaluare critică a posterității unui personaj istoric, având o coloratură net diferită de cele publicate în revista "Contrafort" ("Observator Cultural" din 3-9 martie 2004, pp. 5-11). 14 Un rezumat a ceea ce a însemnat, mai ales în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2009, p. 3. 147 Felicia Adăscăliței, Liviu Lazăr, Istorie. Manual pentru ciclul superior al liceului clasa a XII-a, Editura Corvin, Deva, 2007, p. 148, 151. 148 Ibidem, p. 151. 149 În respectivul manual, lecția propriu-zisă era așezată după un grupaj masiv de surse documentare, însoțit de solicitări critice și analitice corespunzătoare. Aceste elemente se aflau de obicei la sfârșitul lecțiilor, în cantitate redusă, având un rol mai mult recapitulativ, de confirmare și supra-argumentare a textului principal. Noua formulă încerca să
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vezi relatarea Elenei Mărculescu, în Zoltán Rostás, Theodora-Eliza Văcărescu (coord.), op. cit., p. 156. 187 Dancu este o zonă periferică și incomplet urbanizată a Iașului, inventată de autoritățile locale în anii '80 când stabilirea în oraș era practic blocată. 188 Acest grupaj de răspunsuri de la elevii de clasa a V-a provine tot de la Școala "Bogdan Petriceicu Hașdeu". Copiii au fost chestionați pe 28 ianuarie 2004. Au răspuns 21 de elevi ai clasei a V-a A, la solicitarea dirigintei lor (profesoară
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
genul "poporul român este unul din puținele popoare care și-a iubit și respectat întotdeauna armata sa" (vezi nota redacției, în "Revista de istorie militară", nr. 2/1990, p. 1). 89 După 1989 au apărut notații fugare, în cuprinsul unor grupaje de istorie interbelică, apoi câteva articole special dedicate operațiunilor militare din acei ani, cum ar fi cele semnate de Niculae Koslinski (1918. Episoade inedite la gurile Dunării, în "Revista de istorie militară", nr. 3/1993, pp. 11-16 și nr. 4-5
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nr. 217, 1 octombrie 1914, p. 1. acest material ar constitui un foarte prețios avut documentar.“42 În a doua jumătate a anu lui 1921 intențiile sale se conturează mai clar, organizându-se în jurul unei idei centrale: va scrie un grupaj de 12 portrete ale unor oameni pe care i-a cunoscut („Bineînțeles că părții me morialistice îi voi da o deosebită aten țiune, căci oricât de puțin preț ar pune unii pe acest material documentar, în el istoriograful găsește, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aspecte ale vieții cultural-literare din Bucovina sunt ilustrate și în alte rubrici: „Personalități istorice și culturale bucovinene” (în special, suita de articole despre ierarhii Bucovinei, semnată de Mircea Lutic), „Arhiva Bucovinei”, „Restituiri”, „Aniversări bucovinene”, „Dialoguri cu bucovinenii”. G.B. publică ample grupaje de versuri (Arcadie Suceveanu, Grigore Bostan, Dumitru Grinciuc, Ilie Motrescu, Ștefan Hostiuc, Vasile Levițchi, Vasile Tărâțeanu, Dumitru Mintencu, Lucia Nenati-Olaru, Marcel Mureșanu ș.a.). Rubrica „Artă, folclor, etnografie” cuprinde studii ale lui Grigore Bostan (Teatrul popular în spațiul carpato-nistrean. Substrat autohton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
ar fi Romul Munteanu, Ion Vlad, Nicolae Balotă, Mircea Zaciu, Petru Poantă, Ion Vartic, Nicolae Manolescu, Al. Călinescu, Cornel Ungureanu, Mircea Anghelescu, Ovidiu Papadima, Mircea Muthu, Adrian Marino, Ion Pop, Dan C. Mihăilescu. Acest echilibru se reflectă și în natura grupajelor, numeroasele dosare privind zona sibiană sau transilvăneană alternând cu teme precum Dimitrie Cantemir (10/1973) sau Literatura germană din România (7/1980). Tot un echilibru urmărește să realizeze T. între literar și extraliterar. În ceea ce privește partea literară, se publică poezii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]