6,001 matches
-
amanta ministrului Culturii, Bruno Hempf, pentru a-și proteja soțul de o foarte posibilă interzicere a operei sale, așa cum se întîmplase cu opera lui Albert Jerska. Wiesler ia parte la tensiunile fa-mi-liei, ascultă muzica pe care cei doi o ascultă, gustă tensiunea unor momente mult mai dramatice decît ceea ce oferă piesele dramaturgului, este prezent la un spectacol care bate teatrul: viața. Agentul lucrează 12 ore, fiind înlocuit de colegul de tură, pînă cînd reușește printr-o mișcare abilă să se debaraseze
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
nu poartă baston, altfel le-am fi zis... Mița Baston). Asta însă nu e nimic față de o poveste ceva mai veche, a unor polițiști de la antidrog, care s-au gândit să identifice prin probe organoleptice autenticitatea cocainei confiscate. Și au gustat, au tot gustat, au gus.... Tot în luna martie, o nouă decepție politică. Ea era de-o frumusețe răpitoare și-a rămas doar răpitoare, putredă de bogată și-a rămas doar putredă. A mai apărut una din brățările dacice jefuite
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
altfel le-am fi zis... Mița Baston). Asta însă nu e nimic față de o poveste ceva mai veche, a unor polițiști de la antidrog, care s-au gândit să identifice prin probe organoleptice autenticitatea cocainei confiscate. Și au gustat, au tot gustat, au gus.... Tot în luna martie, o nouă decepție politică. Ea era de-o frumusețe răpitoare și-a rămas doar răpitoare, putredă de bogată și-a rămas doar putredă. A mai apărut una din brățările dacice jefuite. A șasea; aflată
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
Tudorel Urian În anii '80 ai secolului abia încheiat, Mircea Iorgulescu devenise un critic literar cu o personalitate bine reliefată, a cărui stea era în plină ascensiune. Autor al unor cărți despre Panait Istrati și I.L. Caragiale foarte gustate în epocă pentru jovialitatea stilistică și lipsa de inhibiții la nivelul ideilor, foiletonist neobosit în presa literară, coordonator al unei antologii de proză care a făcut vâlvă în epocă, animator al Cenaclului din Tei, Mircea Iorgulescu era unul dintre oamenii
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
regulat copiilor, că i unor persoane de v?stă ei. Printre alte c?i e amintit românul Lordul Jim al scriitorului englez de origine polonez?Joseph Conrad i Gabriel Conroy, "care ne place foarte mult" al scriitorului american Bret Harțe, gustat la sf?ițul sec. XIX, printre alii, de c?re Duiliu Zamfirescu. Regina ine la mare pre mediul ambiant, cum semnalasem i ? volumele precedente, are o marcat?pasiune horticol?i a decoraiilor interioare. Noteaz? la un moment dat: Vreau "s
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
oștit?pur i simplu de faimoasa Ragusa, denumire italieneasc?purtat?? evul mediu de oraul Dubrovnik de azi, aparin?d Croaiei. Cuv?tul divin ? revine adesea pe buze. Acesta e cel mai adorabil oră ce se poate imagina, cu cele mai ?guste str?i care urc?i coboar?? trepte de piatr?cum n-am mai v?ut niciodat?" Ea caut?peste tot, spuneam, lucrurile i monumentele vechi, ajung?d s?se bucure p??la euforie: "...linia unui vas, a unui zid sf
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
totul. Aici filmul capătă aspectul unei terapii de grup, bunul sălbatic fiind invitat să facă frumos, ceea ce el nu reușește în ciuda străduințelor. Doar e kazah! O altă încercare cu semnificații antropologice este aceea de a-l face pe Borat să guste din umorul american. Glumele kazahe nu intră în tiparul american și invers, cele americane nu sunt pe potriva frustului kazah. Umorul american rezidă, așa cum i se explică minuțios kazahului, de a face o afirmație litigioasă sau bizară, ca apoi, după o
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
reține decît înțelesul uzual al actului sexual. Că sexul poate avea și alte semnificații omenești, putînd de pildă să fie definit genotipic, fenotipic, hor-monal sau psihologic, toate acestea sînt amănunte medicale de care ne lepădăm repede în graba de a gusta din singura voluptate pe care acest cuvînt ne-o mai poate stîrni astăzi: coitul în puritatea lui fiziologică. Și astfel sexul a devenit sinonim cu actul sexual, cînd de fapt, vorba lui Evola, chipul cel mai sigur de a degrada
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
adică: Geometrie și incantație Adîncindu-se ca un sinucigaș în apa verzuie a cuvintelor, perforînd viril, asemenea unui imens picamer, pămîntul lor diafan și străveziu, prăjindu-și genele și retina, precum un sudor ingenuu care și-a aruncat masca spre a gusta nemijlocit voluptățile combustiei, la jarul lor pervers și mocnit, respirînd, mai apoi, ca într-o experiență pneumatică pe jumătate mistică, pe jumătate fiziologică, aerul tare sau fetid al tuturor sonorităților, Poetul - arheolog amator și fantast profesionist, un fel de Schliemann
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
omidă cenușie cu picățele negre își ondula inelele și urca pe frunzele fragede din vârful unui prun. Bietele frunzulițe de-abia văzuseră lumina zilei și acum tremurau de spaimă. Copăcelul a început să suspine. Știa că dacă această omidă va gusta frunzele, vor veni și suratele ei și viața i se va scurge prin rădăcinile care de-abia prinseseră putere. Ah! Ce masă copioasă! gândea omida. Se ruga să nu afle nimeni de locul găsit de ea, ca să se poată ospăta
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
CIREȘUL Am visat cum astă-noapte Eu mâncam cireșe coapte! Și când s-a făcut lumină, Bunul, iute, din grădină, Mi-a adus un coș întreg! Voiam eu să le culeg! Pe furiș deci m-am urcat În cireșul încărcat. Și gustând din rodul care Stătea-mbujorat la soare, Cea mai dulce aventură S-a sfârșit la mine-n gură! S-a-ntâmplat să n-am habar Ce e un cireș amar! POVEȘTILE LIVEZII Multe au povestit copacii, și glasurile livezii îmi aduceau
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
stilistic la sarcasmul realului): "De paispre-zece luni de cînd sînt în libertate, nu-mi fac plăcere decît ocnașii. Restul întîmplărilor sînt convenționale, artificioase, ipocrite sau strict utilitare". Sau: "în Valahia se bea șpriț și apa Lethei. Pe lîngă șpriț se gustă, din cînd în cînd, cîte un păhărel din apa rîului Lethe, apa uitării". Sau: "O, tu, Emil Cioran, ai fost în tinerețe pe culmile disperării! N-ar fi fost mai bine să fi stat aici, să observi culmile infamiei?". Suita
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
ce spui nimic)" (Ce s-a întâmplat). În alte instantanee, poetul mizează pe câte o imagine, așa-zicând, vectorială, intențională, vrând să fie ironic, arătând că își calculează efectul. Rezultatul este fie un hai-ku cu skepsis, în genul glumițelor lirice gustate de "optzeciști", fie un jet grațios de mică arteziană: "(la începutul nopții crâșma se ridică/ în aer propulsată de ventilatoare// acum simt cum se naște între noi/ armonia unui grup sanitar" (Apoteoză); "(în fiecare noapte beau/ un pahar de ceai
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
a serviciilor speciale totalitariste ale secolului douăzeci care, cu un patetic spasm de izbăvire, s-a încheiat cu două războaie mondiale... * NU E CU PUTINȚĂ ca astfel de monstruozități politice să zacă și în mintea unui mare umanist. Dimitrie Cantemir gusta și el înfiorându-se din elixirul amețitor al puterii. O clipă doar. Cât să măsoare prăpastia, scuipând din gură otrava... Să fie cultura antidotul Puterii?... S-a văzut aceasta mai târziu în purtările blânde ale noului domn, deși în politică
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
numit Popescu, poetul Cristian Popescu reintră în circuitul literaturii contemporane. într-o altă formă, poezia lui se reinventează și se actualizează. Aflat abia la început, momentul Popescu va avea, așa cum se prefigurează, viață lungă și din ce în ce mai mulți cititori, care vor gusta stilul Popescu. Precum Cristi și Arta.
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
Exultanța trăirii primordiale e aci izbitoare. Senzorialitatea ființei la treapta sa aurorală ori (chiar) animalieră e împinsă în față: "Glicinele, pe care le culege de pe rețeaua gardului de sîrmă sau de pe zid sînt dulci prin definiție. Noi nu le-am gustat încă, dar numele lor ne spune că sînt dulci. Glicinele au gust de glicerină" (Sora Glyceria). Sau acest răsfăț al miresmelor angelice într-o joculară montură literară: "Parfumeria s-a umplut de îngeri. îngerii par fumul unui rug: parfumul unei
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Prin curți, în mari cazane, se fierbea bulionul, care se trăgea apoi în sticle smolite la dop - căci trebuia să reziste o întreagă iarnă. în pivnițe - o casă fără pivniță era de neconceput - se curățau butoaiele pentru murarea verzelor - ați gustat moarea de curechi? - se spălau damigenele pentru murături, se aranjau lăzile cu pământ pentru morcovi, sacii pentru cartofi și ceapă. O încăpere anume găzduia rafturile cu sticle de vin, butelcile cu țuică. Pe mașinile de gătit - cu lemne, cele mai multe - se
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
mai primind și oaspeți, la o adică. Acoperită de zăpadă până la ferestre, casa era o fortăreață pregătită pentru cele mai aspre asedii. Gurmanzi, gurmeți, consumatori afiliați dietelor nu se puteau plânge de lipsuri. O glumă a tatei suna așa: "Luați, gustați, nu vă uitați că nu este". Cumplitele zvârcoliri ale istoriei au șters de pe fața pământului chibzuitele socoteli ale părinteștii generații. A ieși cu sacoșa la cumpărături zilnice, a te întoarce cu câteva legături de zarzavat - garantat din import - și cu
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
ale insului, în succesive vârste, de suferințe ale sale, de momente nostalgice și mărturisiri despre sine în raport cu semeni ce-și divulgă numele, atunci avem de-a face cu latura memorialistică a Fișierului, într-o balanță cu talgere ușor mișcătoare. Vom gusta aici arta polemică a unui feroce portretist. Beneficiază de atenția sa astfel, revenitor, Adrian Păunescu, Dinu Săraru, o seamă de figuri de panoplie și panopticum, Ion Dodu Bălan, Titus Popovici, cel care scriind sarcastic despre înalți demnitari comuniști, face figura
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
litera. Încercări de pseudocritică, volumul de debut al lui Alexandru Paleologu, apare în momentul în care autorul său tocmai împlinise vârsta de 51 de ani. O vârstă până la care eseistul trăise câteva experiențe fundamentale într-o viață de om. A gustat din plin bucuriile vieții în perioada interbelică și în primii ani de după război. Părea destinat unei strălucite cariere diplomatice (care, după cum singur mărturisea, mulți ani mai târziu, la vremea respectivă presupunea să știi să săruți mâna unei doamne, momentul în
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
până și aspectele cele mai dezagreabile ale existenței. Titlul unui interviu pe care mi l-a acordat la mijlocul anilor '90 (reprodus în volumul Nostalgia Europei, Polirom, Iași 2003) spune totul "Era păcat de Dumnezeu să ies din pușcărie fără să gust o bătaie adevărată". Eseistul mărturisea că s-ar fi simțit frustrat dacă ar fi ieșit din închisoare fără să suporte o corecție ca la carte. Din fericire (!?) a avut parte de o asemenea experiență limită fiind spânzurat de picioare și
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
ironie, "ironia acționează împotriva patetismului și a romantismului", despre femeie și despre bărbat, se încearcă definiții în trend cu secolul, cu Europa, se cercetează teorii despre poetica romanului, despre "poveste", story, adică, ca miez sau nu al romanului - Esterhazy nu gustă formula - despre limba maternă sau cea a proiecției din vis, despre limbajul trupurilor. "Ce este carnavalul cărnii?", întreabă Ruxandra Cesereanu. "Carnavalul este, în general, o acțiune care vrea să facă invizibilă moartea, să acopere moartea. Să dansezi pînă cînd uiți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
document, o alternativă ingenioasă și demnă la festivismul pășunist al literaturii "proletcultiste" din anii '50 și o mărturie foarte credibilă despre potențialul literar al unei conștiințe a veacului încheiat, doamna Monica Lovinescu. Nu știu în ce măsură cititorul de azi va mai gusta țesătura foarte densă a acestui roman esopic scris la mijlocul deceniului șase și respins de către o cunoscută editură franceză. Cu sau fără recomandare însă, acest roman nu poate să lipsească din bibilioteca niciunuia dintre cei care, vreme de multe decenii, s-
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
dintr-o urbe contemporană. E ca și cum ai vrea să asculți o simfonie într-o mină de cărbuni. Sau e ca și cum ai vrea să savurezi o mîncare rafinată plimbîndu-te printr-o piață înțesată cu oameni. Sunt cărți care, pentru a fi gustate, cer o anumită ambianță: acesta e cazul Luntrei lui Caron. E prea multă natură în acest tom ca paginile lui să nu ceară, ca o condiție a receptării adecvate, un pic de natură înconjurătoare pentru cel care îl citește. Iar
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
își dezvăluie o sumă de contacte cu spiritele afine, logice, laice, bizuite pe condiția "omului natural", neconstrîns, tolerant, pașnic, civilizator, așa cum a fost bunăoară Montaigne. Celebrul întemeietor al eseului "era un epicureu în sensul înalt al cuvîntului, un înțelept care gusta dulceața vieții și a gîndirii, ținînd calea de mijloc între toate extremele care nimicesc judecata și bucuria. Era un senzualist și un empirist, neîncrezător în științele pozitive, în metafizică și în religiile revelate, dar plin de încredere în finalitatea individualistă
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]