892 matches
-
varză albă (100 ml), țelină (50 ml) și cartofi cruzi (20 ml); se adaugă 25-30 g drojdie de bere și se consumă prin fracționare În 3 reprize pe zi. Sucurile de legume se alternează cu sucuri de fructe proaspete (mere, gutui, struguri, citrice, dovleac, cătină albă, afine, căpșuni, fragi, zmeură). Necesarul proteic se asigură cu rasol din carne de pasăre și pește (3 mese pe săptămână). Efecte excelente se obțin prin consumul de ulei de pește (somon, hering, scrumbie, sardine, ton
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
o ispravă din partea mea. Treceam apoi în livada cu pomi și nu știam ce să mi aleg. O strigam pe mama și eram mereu nehotărâtă la alegere. Ia-mi pere galbene! Ba nu, vreau prune galbene! Mai vreau și câteva gutui, de-acele cu puf galben și... Nu-i frumos să te obrăznicești! Aici nu-i casa ta! Îmi spunea oarecum rușinată mama. Nănașa ne umplea un coș cu de toate, scotea brișca cea roșie cu flori, mă așeza în jilț
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de salcâm, iar deasupra i s-a confecționat un capac de lemn. De la gardul de nuiele în sus, începea minunata livadă a bunicilor. O întreagă costișă ținea pe spinarea ei o multitudine de pomi fructiferi: cireși, vișini, nuci, meri, peri, gutui, dar mai ales nenumărați pruni. Era o frumusețe! Dar era o frumusețe stearpă, fără rod. Lipsa îndelungată a precipitațiilor atmosferice a dus la modificarea vizibilă și dramatică a peisajului; vegetația se uscase, iar în pământ se formaseră crăpături mari și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
odinioară și astăzi, 1984.” ...”Bătrâna Natalia Negru locuia acum într-o casă veche a Tecuciului de altădată, care se mai păstrează și astăzi, pe strada Uzinei nr.5, actualmente George Coșbuc. Grădina largă aduna câțiva butuci de vie neîngropați și gutui cărora aveam să le văd îndată la geam crâmpeiele de lună. Casa fusese a familiei pictorului Gheorghe Petrașcu și mai în urmă, a nepotului său, filosoful Ion Petrovici. În odaia nu prea încălzită, plină de obiecte, cărora o lungă așteptare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe mare,/ Cu nouă răzoare,/ Cu aracii-n dungi,/ Cu strugurii dulci,/ Cu aracii obli,/ Cu strugurii negri,/ Jur-prejur de vie/ Gutui și lămâie,/ Iară la prilaz/ Doispre’ce năranz,/ Fi-v-ar de miraz;/ La mijloc de vie/ De-o lină fântână/ Cu apă sălcie”. Lumea arhetipală conține esența vieții și, o dată cufundat în ea, eroul va putea provoca oriunde și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
produceau cantități mari de rachiu și de bere. Pomii fructiferi, din diferite soiuri, se cultivau pe suprafețe mari. Cultura pomilor fructiferi era situată la loc de cinste. Gutuiul de Huși era la fel de cunoscut ca „târgul de gutui de la Huși”. „Patria gutuilor sau locul ce le priește mai mult în Moldova este Hușul (ținutul Fălciului) - apreciază Manolaki Drăghici - , pentru că acolo după ce sunt multe se fac așa de mari cât gutuile din Țarigrad și trag peste o litră una; gutui sunt mulți în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși era la fel de cunoscut ca „târgul de gutui de la Huși”. „Patria gutuilor sau locul ce le priește mai mult în Moldova este Hușul (ținutul Fălciului) - apreciază Manolaki Drăghici - , pentru că acolo după ce sunt multe se fac așa de mari cât gutuile din Țarigrad și trag peste o litră una; gutui sunt mulți în toate podgoriile din Țara de Jos, ca și la Hârlău în podgoria Cotnarul, dar nicăierea nu ajung la mărime și la dulceață pe acele de Huși”. O atenție
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la Huși”. „Patria gutuilor sau locul ce le priește mai mult în Moldova este Hușul (ținutul Fălciului) - apreciază Manolaki Drăghici - , pentru că acolo după ce sunt multe se fac așa de mari cât gutuile din Țarigrad și trag peste o litră una; gutui sunt mulți în toate podgoriile din Țara de Jos, ca și la Hârlău în podgoria Cotnarul, dar nicăierea nu ajung la mărime și la dulceață pe acele de Huși”. O atenție deosebită se acorda, începând din deceniul cinci al secolului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca acele fotografii care te anunță că omul din imagine a câștigat la loto. Așa, ca să se știe cine e stăpânul. Își marcase teritoriul. Eu nu reușisem să stabilesc vreo relație cu obiectele din camera aia. Încercasem să aduc niște gutui. Să pun o carpetă pe un perete, o carpetă veche, care fusese a străbunicului meu, străbunic ce se născuse undeva într-un loc numit Între Prahove, dar nici gutuile, nici carpeta de o sută de ani nu reușiseră să alunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vreo relație cu obiectele din camera aia. Încercasem să aduc niște gutui. Să pun o carpetă pe un perete, o carpetă veche, care fusese a străbunicului meu, străbunic ce se născuse undeva într-un loc numit Între Prahove, dar nici gutuile, nici carpeta de o sută de ani nu reușiseră să alunge impresia că acea cameră nu e a mea. Un portret cu un ciobănaș imbecil, mai erau pe perete și câteva casete cu Costi Ioniță, Adrian adultul subdezvoltat, Puiu nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mielului cu ficații și bojogii tăiați mărunt, cu ceapă verde, pătrunjel și mărar proaspăt; apoi cartofii cu carne, simplă, s-ar părea, dar de o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
românesc), ar fi să dau citire iarăși unei liste de bucate, În care găsim: ciulamaua, pilaful, ostro pelul, anghima chtul, tocana, ghiveciul, puiul, găina sau curca gătită cu roșii sau numai cu sos de roșii, cu bame, cu ciuperci, cu gutui, cu prune, cu legume felurite, țărănește, sau cu car tofi noi, cu gă luști, cu mazăre verde sau boabe, cu fasole verde sau țucără, cu do vlecei În floare, cu vinete, cu conopidă sau cu smântână; dar curcanul cu caise
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și zace în tine și are miros. Mirosea a locul din casă unde tocmai mă găseam alături de mine și pe lângă ceilalți. În curte tăcerea mirosea a flori de salcâm sau a trifoi proaspăt cosit, în odaie a naftalină sau a gutuile aliniate pe dulap, în bucătărie a carne sau a aluat. Fiecare purta cu sine în cap treptele pe care tăcerea se plimba în sus și în jos. Întrebarea „La ce te gândești acum?“ ar fi părut ca un atac armat
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Uneori mai și citeam, ascuns printre ierburile înalte... La începutul verii eram răsfățat de doi cireși enormi și bătrâni ce se încăpățânau să mai producă niște cireșe mici, dar dulci ca mierea. Toamna îmi făceam provizii de mere, nuci și gutui. Madame Cuendet era vizitată periodic de o armată de nepoți și strănepoți care-i aduceau fructe și flori. Mânca cu multă plăcere fromage fribourgeois și bea la ora cinci după-amiază un păhărel de vin alb elvețian, din regiunea de unde era
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
tenișii albaștri pentru sport, de totului tot nici măcar un kilogram. În schimb, sacul bej pentru ujină atârna cât un pietroi, din cauză că îmi duceam mâncare ca un săpaș: șase felii mari de pâine unse cu ce se nimerea, trei mere, trei gutui, șase nuci, trei eugenii, o pungă de bomboane acrișoare. La începutul școlii, prin septembrie, mai adăugam și trei pere sau struguri din grădină. Dimineața, când o verificam pe băbuța dacă nu s-a zgârcit la ceva, ea se mira cum
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
trebuiau să inventeze probleme. Tovarășea îl admira mai tot timpul. Toți făceau pro ble mele la fel : „Eu am patru mere. A mai venit Ionel și mi-a dat două mere. Cîte mere am eu ?“. Merele erau înlocuite cu nuci, gutui, creioane sau lei. El, în schimb, venea cu niște chestii de îi lăsa pe toți cu gura căscată. Cea mai apreciată dintre problemele lui a fost cea cu hora : „într-o horă joacă cinci băieți. După ce au jucat cît au
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
banca, citind in pauze cu jind bio grafia lui Ceausescu :)) iti mai aduci aminte? a Va F, cu Chera diri ginte. Camaraderia noastra de... banca mi-a lasat frumoase amintiri si m-a urmarit multa vreme ca un miros de gutuie care nu se stie pe unde-a fost lasata, caci la fereastra nu e. Faceai cele mai frumoase compuneri la romana si tovarasa Dorosenco tinea mult la tine, dar parca uneori mai mult la rivalul tau de atunci :)) Varutzul :) Imi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Mihai Munteanu înseamnă o mare pierdere pentru cultura și creația literară botoșăneană. Poveri Mai sunt încă zile frumoase de miez de toamnă, cu lumina soarelui gălbuie și blândă, cu nopți răcoroase și zile calde, cu miros de mere, crizanteme și gutui, cu frunzele copacilor colorate într-o gamă mozaicată și tristă, care se aștern cuminți pe pământ. Profitând de vremea încă prielnică, vârstnicul Dumitru Dascălu iese în fiecare zi din locuința-i neprimitoare și rece ca să se plimbe, să și dezmorțească
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fi un zeu la fel de bine ca și o bestie. Dar pentru Întîia oară mi se pare imprudent să vorbesc despre orgoliul singurătății. Și tot ce simțurile mele Îmi descoperă zilnic mă Îndepărtează de gloria Înfricoșătoare a Meduzei. SÎnt aici cîțiva gutui Încărcați cu fructe care Înmiresmează ultimele zile și nopți din august; peste foile albe cad din cînd În cînd frunze uscate; primele semne ale toamnei care se apropie; demult, din vacanțele de odinioară, sînt sensibil la acest foșnet aparte; omul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
sensibil la acest foșnet aparte; omul, spunea Unamuno, este un animal afectiv; printre crengi, cerul atîrnă decolorat de soare; probabil și marea arată azi la fel; Însă nu În primul rînd ea mă cheamă acum; mă simt bine sub acești gutui În foșnetul cărora există tot ce mi-ar putea spune și marea azi și Încă ceva În plus, un dor de copilărie care mă tulbură; un dor de țărm, de obișnuit, de cei pe care-i iubesc; aici trăiesc o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe atenian. Dar el trebuie contrazis. Chiar cînd nu e vorba de istorie, ci numai de un om, iar acest om sînt eu sau altul ca mine care ar sta aici pe țărmul acesta cu miros de alge și de gutui verzi. E important să nu ne pierdem dreptul la regret. Pe munți sufletul capătă o anumită familiaritate cu cerul, cu norii ce se tîrăsc umflați de ploaie peste păduri secetoase. Aici, valurile Îmi arată În fiecare zi pămîntul, nisipul, stîncile
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nepoții pe rând, cum îi cheamă și câți ani au. Erau doar cei mai mărunți fiindcă Emilia, Mihăiță și Gheorghiță erau duși cu treburile gospodăriei. Cei mici erau îmbrățișați cu dragoste de bunică și primea fiecare câte un măr, o gutuie sau câteva nuci. − Lasă-i mamă, ce trebuia să aduci tocmai de la Cursești, au destule în livadă ; − Ia lasă tu, Marie, e bun ce aveți voi dar astea sunt aduse din livada bunicilor de la Cursești și au gustul lor mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vreme roadele sale nu sunt comestibile), aud cum afară s-a stârnit vântul și înțeleg că, din această cauză, de pe ramurile pomului se desprinde, din când în când, câte un fruct putred. Degeaba! Zgomotul pe care îl fac aceste biete gutui viermănoase, căzând la pământ, mi se pare inexplicabil: surd, dar prea amplu, prea îndesat, de parcă ar cădea, izbindu-se de sol, niște săculețe mărișoare umplute cu nisip. Citesc și totodată „prind” ca într-o plasă tot ce scârțâie, foșnește, „mișcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
totodată „prind” ca într-o plasă tot ce scârțâie, foșnește, „mișcă” în jur și aștept, cu inima strânsă, sinistra bufnitură a unui alt... săculeț cu nisip. Pentru variație, ca să-și bată joc de teama mea exagerată, de ins „nevricos”, o gutuie preferă să cadă pe tăblia metalică a mesei rămase din vară sub pom, provocând un zgomot asurzitor. Mai să sar din pat, complet aiurit timp de câteva secunde de această malițioasă surpriză. * Într-o noapte de vară a anului 1984
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și orașul furculiță. Un fel de schelet de pește cu fiecare osicior, un canal mai subțire sau mai mare. Între case se circula mai mult cu barca fiindcă podețele de trecut de ici colo nu prea erau. Toamna zecile de gutui de pe maluri luminau a galben până seara târziu, mirosul de frumos pus la grinda Cerului cobora cu liniște și balsam pe suflet. Noroc de unchiul Ion Istrati, nenea Jan, care nici nu călcasem bine pe pontonul Vâlcovului coborând din vapor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]