1,117 matches
-
de la U.S.R. - Iași. Ce m-aș bucura, să se întâmple așa! Mulțumesc mult pentru bunăvoința și dragostea nedesmințită ce are față de persoana mea și voi încerca să nu-i spulber speranța într-o nouă încercare ce va apărea la timpul hărăzit de Creator... Vineri, 18 septembrie 2009. Astăzi sunt și mai matinal, perfect odihnit. Câteva informații la televizor, puține rânduri scrise și citit... cât se poate de mult. Am chiar multe de citit și poate... și de scris. Afară e o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
un prieten de neuitat și un om adevărat... Dumnezeu să-l odihnească în pace. Dragă Gil... Du Sus, Creatorului, rugămintea noastră de a veghea asupra lumii și a o îndruma să nu se abată de la menirea ce i-a fost hărăzită încă din începutul existenței ei. După o serie de convorbiri telefonice, am o discuție pe teme de creație literară cu prof. V. Fetescu, comentând romanul „Incest” apărut fragmentar, în „Baaadul literar”, unde i se face o bună primire. Noi doi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
singur. Avusese și soție, și copii. De la un timp,însă, unul câte unul, ori una câte una, au migrat în valurile istoriei. Soția -în pământ; fetele și băieții - pe coclaurii mapamondului. Fiecare cu modul de viață pe care i-l hărăziseră, dintru început, ursitoarele. Și, pare-se, asta nu-l întrista de fel. Cei câțiva zeci de metri pătrați de teren, din spatele frumoasei case,îi ocupau sera. Casaconcepută și făcută, de la primul la ultimul milimetru, de mintea și de mâinile proprii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
măcar, cât un amnar, pe o cremene. A urmat un moment de adâncă penibilitate. De recunoaștere, a adevărului, din fața căruia, nimeni, niciodată și nicăieri, nu se va putea ascunde. După care, Dan, nefiresc, liniștit și împăcat definitiv, cu ce-i hărăzise soarta, a rostit mai mult în șoaptă, ca pentru sine, decât, și pentru Veghea: toate, la timpul lor. Asta-i unica lege sfântă a naturii.Toate. Atunci. Da, a replicat, Veghea, după care, întoarsă pe o parte,începu să-și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Curând, se va termina și acest ultim strătuleț de vlagă. Următorul, ultimul strătuleț, de menținere a golilor,în starea letargică în care se află, se va compune din otravă. O, vai, vai și iar vai, de acela care va fi hărăzit să guste din acea otravă! Istoria, stă, și va sta, tuturor, drept martoră! RÂMA Bă, al lu’ Săcăez, ce tot cați acolo, ca să-mi încurci, mie, traseul? O râmă. O râmă? Da, o râmă, ce te miri așa? O râmă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
fi înșirat, oare, atât de măiestrit pe firul trainic al neuitării. Gândul? Sufletul? Inima? Toate la un loc și încă multe altele al căror unic nume e RĂDĂCINI. În pământul natal, în fiecare loc al meleagului unde mi-a fost hărăzit să văd lumina zilei. Au rămas acolo bucăți întregi din ființa mea, ani de viață, amintiri. Toate și totul mă-nlănțuie dulce, melancolic și nostalgic, dându-mi convingerea că oriunde m-aș afla și orice aș face, eu aparțin acestor
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
așa cum te știu. Ia, spune-mi, mai bine, ce mai faci tu, cu ce te ocupi în afara poeziei, perpetua ta nebunie?!” “Sunt profesor la un liceu din oraș” “De literatură, nu?” “Nicidecum! De matematici. Nu-ți amintești? Niki Bâsceanu îmi hărăzea o strălucită carieră ca profesor de română, mă și numea, câteodată, urmașul său la catedra liceului nostru. La rândul lui, Dem Marinescu - cel de matematici - mă bombarda cu argumente în favoarea obiectului său, desigur. Până la urmă, știința exactă a atârnat greu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
De ce să nu mănânce și ăia mici o bucată de lipie? Însă, după ce lua contact nemijlocit cu adevărul, săteanul dădea cu căciula de pământ și trântea câțiva cristoși și dumnezei pe adresa cuiva anume... Și la moarte i-a fost hărăzită o întâmplare cu haz. S-a stins bătrânul ușor (la masa de prânz, pe când ținea lingura-n mână și se pregătea să ducă la buze un nou dumicat), a doua sau a treia zi după Bobotează. Și, îndată ce și-a
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
în gând, “Tatăl nostru”, “Crezul” și alte rugăciuni, să derulez, doar în subconștientul meu, filmul slujbei, pe care ajunsesem să-l știu foarte bine... ...Cele două bunici, în momentul când între ele era pace, se gândiseră, împreună, ce carieră să-mi hărăzească. Căzuseră de acord că nu mi-ar strica un viitor preoțesc și, în acest sens, se adresaseră preotului Traian Mircescu, parohul satului. Acesta mă cheamă odată la el (eram prin clasa a VII-a și mă aflam în vacanța de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
gust estetic și trăinicie. Dumnezeu să binecuvinteze munca și bunăvoința tuturor pentru podoaba lăcașului dumnezeiesc istoric al Mănăstirii Secu. Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române * 18 august 1988 Străvechea ctitorie de pe valea Secului se înfățișează luminoasă și primitoare potrivit destinației sale hărăzită de fericiții ei ctitori. Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Eftimie Episcopul Romanului Arhim. Mitrofan Exarh Arhim. Mitrofor Teofil Pandele Arhim. Bartolomeu Anania *7 martie 1991 94 Cu pioasă admirație pentru marile vestigii ale Ortodoxiei românești, Mănăstirea Secu, vatră de cultură
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
văd soldați romani ducând mai mulți catâri încărcați cu vase de metal, fără îndoială vase prețioase de argint sau aur. Aiurea se vede o căpitenie dacă oferind lui Traian o tavă plină cu juvaeruri, pentru a-și rescumpăra viața. Traian hărăzește apoi două vase de argint și un corn de zimbru împodobit cu pietre scumpe, probabil cornul de băut al lui Decebal, lui Jupiter Casianul, din templul de lângă Seleucia, în timpul expediției sale asiatice.Tot pe columna lui Traian se văd sculptate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
încântată, iar ochi păreau îngrijorați. - Nu sunt hotărât, zise încet. Este o impresie personală, nesatisfacerea întregii mele forțe vitale. - Aveți un anumit număr de copii, remarcă Secoh. Enro ignoră remarca. - Preotule, zise, se împlinesc patru ani siderali de când sora mea, hărăzită după vechea tradiție de pe Gorgzid să fie singura mea soție legitimă, a plecat... unde? - Nici urmă. Glasul omului uscățiv venea de departe. Enro, întunecat, îl privi și spuse cu blândețe: - Prietene, erai mereu cu ea. Dacă m-aș gândi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
întrerupere bruscă în fluxul nervos. - Numele dumitale are vreo semnificație? întrebă el. Yanar păru ușurat. Dădu din umeri. - Yanar, de la centrul de naștere Wilvry, insula Blove. Deci acesta era procedeul. Gosseyn manevră cablul încă odată, și spuse curtenitor: - Dumneata ești hărăzit într-adevăr cu darul anticipării. N-am mai întâlnit ceva asemănător. - Nu-i bun de nimic împotriva dumitale, zise Yanar abătut. Interesant de știut, deși această afirmație nu era suficientă pentru a garanta sinceritatea. Din fericire, mai erau și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Sper, zise el apăsat, că vei avea multe de vorbit cu Gorgzida. Ea îl privi, surprinsă pe moment, dar el nu mai zise nimic lămuritor. Era imposibil să exprime deschis proiectul său de a face inoperantă clarviziunea cu care era hărăzit Enro. Nirena se strădui. Ce gândea ea că se întâmpla? Gosseyn n-avea habar. Dar, la început, ea vorbi fără încetare. Răspunsurile Patriciei o stăviliră mai întâi. Părea depășită de această mitralieră verbală care funcționa cu regularitate. Dar, deodată, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Enro s-ar putea să fie acolo în fața lor, ținând cont de timpul câștigat prin transmiterea ordinelor telefonice. Dar atacul împotriva unor baze planetare, implică o altă pregătire. Ar trebui timp pentru îmbarcarea materialului necesar pentru felul de distrugere atomică hărăzită Pământului și lui Venus. Și mai era și un punct și mai important, Enro viza un scop personal. Chiar și acum el ar putea să mai amâne ordinele sale de distrugere a popoarelor sistemului solar cu speranța că amenințarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
încântată, iar ochi păreau îngrijorați. - Nu sunt hotărât, zise încet. Este o impresie personală, nesatisfacerea întregii mele forțe vitale. - Aveți un anumit număr de copii, remarcă Secoh. Enro ignoră remarca. - Preotule, zise, se împlinesc patru ani siderali de când sora mea, hărăzită după vechea tradiție de pe Gorgzid să fie singura mea soție legitimă, a plecat... unde? - Nici urmă. Glasul omului uscățiv venea de departe. Enro, întunecat, îl privi și spuse cu blândețe: - Prietene, erai mereu cu ea. Dacă m-aș gândi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
întrerupere bruscă în fluxul nervos. - Numele dumitale are vreo semnificație? întrebă el. Yanar păru ușurat. Dădu din umeri. - Yanar, de la centrul de naștere Wilvry, insula Blove. Deci acesta era procedeul. Gosseyn manevră cablul încă odată, și spuse curtenitor: - Dumneata ești hărăzit într-adevăr cu darul anticipării. N-am mai întâlnit ceva asemănător. - Nu-i bun de nimic împotriva dumitale, zise Yanar abătut. Interesant de știut, deși această afirmație nu era suficientă pentru a garanta sinceritatea. Din fericire, mai erau și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Sper, zise el apăsat, că vei avea multe de vorbit cu Gorgzida. Ea îl privi, surprinsă pe moment, dar el nu mai zise nimic lămuritor. Era imposibil să exprime deschis proiectul său de a face inoperantă clarviziunea cu care era hărăzit Enro. Nirena se strădui. Ce gândea ea că se întâmpla? Gosseyn n-avea habar. Dar, la început, ea vorbi fără încetare. Răspunsurile Patriciei o stăviliră mai întâi. Părea depășită de această mitralieră verbală care funcționa cu regularitate. Dar, deodată, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Enro s-ar putea să fie acolo în fața lor, ținând cont de timpul câștigat prin transmiterea ordinelor telefonice. Dar atacul împotriva unor baze planetare, implică o altă pregătire. Ar trebui timp pentru îmbarcarea materialului necesar pentru felul de distrugere atomică hărăzită Pământului și lui Venus. Și mai era și un punct și mai important, Enro viza un scop personal. Chiar și acum el ar putea să mai amâne ordinele sale de distrugere a popoarelor sistemului solar cu speranța că amenințarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că așa e bine, că așa se face, că știu ei ceea ce ți se potrivește. Fiecare suflet a venit aici pentru a-și lua o anumită experiență, pentru a depăși o anumită încercare, pentru a fi cel care a fost hărăzit să fie și în consecință nu știe nimeni altcineva decât propriul lui Sine ceea ce i se potrivește, care e destinația la care vrea să ajungă, care e viața pe care vrea să o trăiască. Așadar îndrăznește să fii tu, autentic
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
calmul. A văzut textul. Știe ce scrie în el. Nu putea să-l lăse să-și dea seama că ea nu-l văzuse și nu știa. — Deci îți era teamă că israelienii vor renunța la negocieri pentru că Avraam le-a hărăzit lor Muntele Templului? —Sau musulmanilor. Nu conta cine îl primea. În ambele cazuri, procesul de pace s-ar fi încheiat. Trebuia să ne asigurăm că nici unii, nici alții nu pun mâna pe ea. Asta îi prilejui un moment de ușurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
repede, o stare bună, fericită. Acum, totul e altfel. Uneori, până și lumina care mi-e atât de dragă e ca o făgăduială de care îmi amintesc. Mai ales la amiază, când chiparoșii pâlpâie întunecați. Poate că mi-a fost hărăzit ca, după o viață care m-a răsfățat, să rămân atât de singur încît să nu mai împart această singurătate cu nimeni ― Vezi de ce zic că, fără voia ta, totul capătă la tine un sens care te depășește? Acum, asta
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
dacă ești în stare. Eram descumpănit, incapabil de a mai spune ceva, drept care fantasma a continuat: - Spaima? Oare nu tremura și sudoarea lui nu sângera de frică în grădina măslinilor? Nu voia să fie cruțat de soarta ce-i fusese hărăzită? Oare nu și-a învinuit tatăl că l-a părăsit pe când era pe cruce? Dacă un soldat s-ar fi purtat în acest fel înainte sau după o bătălie, ar fi fost făcut laș și batjocorit de toată lumea. Noi ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de noi. Găsește ceva mai cu miez! Voiam să-mi astup urechile, să fug, dar m-am silit să cuget. În cele din urmă, am răbufnit: - O să vină moartea, moartea ta, și atunci el îți va întinde mâna ca să-ți hărăzească învierea. A tăcut câtăva vreme, după care a spus răutăcios: - Întinde-mi-o pe-a ta, până să vină timpul acela, dacă tot crezi în înviere. Am să-ți ating mâna, și voi avea parte de fericirea pe care niciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
schimbat în inima mea și că mă rog în fiecare zi să fie marele rege dorit de longobarzi. Să vii să mă vezi cât poți de des, ca să-mi mângâi ochii cu chipul tău. Eu rămân aici unde m-a hărăzit tatăl tău. Putem oare să ne întoarcem din moarte? Putem oare să ieșim din mormânt și să ne întoarcem la viață? De aceea du-te la el și îmbărbătează-l în privința morții mele. După care mi s-a adresat: - Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]