2,011 matches
-
Ioana Pârvulescu, O carte pripită, RL, 1994, 22; Eugen Negrici, Respiro, RL, 1994, 24; Ștefan Borbély, Echinoxiștii, APF, 1994, 8-9; Al. Dobrescu, „Incursiuni în literatura actuală”, „Timpul”, 1994, 9; Mircea Bențea, „Incursiuni în literatura actuală”, F, 1994, 10-11; Sanda Cordoș, Haiducul și fantasma, ST, 1995, 1-2; Dan Mănucă, Etica revizuirilor, CRC, 1995, 21; Alex. Ștefănescu, Un trezorier, RL, 1995, 29; Tania Radu, Lectura de dimineață, LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F, 1995, 9; Monica Spiridon, Recurs la dosarele literaturii române
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
plină de copii. Așè au plătit și Dumnedzău Ducăi-vodă, precum au făcut el altora”409. Un „grup” ce ar fi trebuit protejat, dar care a migrat spre un Negativ suportabil Văduvele între ceilalți. Semne ale ființării lor Cele pe care haiducii le excludeau dintre victime, ba chiar declarau că le apără („Noi suntem trimiși de Dumnezeu să-i apărăm pe cei săraci și să-i pedepsim pe răufăcători [...]. Haiducul trebuie să apere onoarea poporului, să-i ocrotească pe săraci și pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Negativ suportabil Văduvele între ceilalți. Semne ale ființării lor Cele pe care haiducii le excludeau dintre victime, ba chiar declarau că le apără („Noi suntem trimiși de Dumnezeu să-i apărăm pe cei săraci și să-i pedepsim pe răufăcători [...]. Haiducul trebuie să apere onoarea poporului, să-i ocrotească pe săraci și pe văduve, să-i consoleze pe cei fără apărare”), convingându-i pe scriitorii romantici că lucrurile stăteau chiar așa (Haiducii „nu întâlneau sărac nenorocit fără a-i da bani
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe cei săraci și să-i pedepsim pe răufăcători [...]. Haiducul trebuie să apere onoarea poporului, să-i ocrotească pe săraci și pe văduve, să-i consoleze pe cei fără apărare”), convingându-i pe scriitorii romantici că lucrurile stăteau chiar așa (Haiducii „nu întâlneau sărac nenorocit fără a-i da bani să-și cumpere boi, nu vedeau văduvă săracă fără a-i face bine” - Vasile Alecsandri), văduvele, iertate din când în când de biruri de către un Voievod mai milostiv, au lăsat urme
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cârpă de lână,/ Lacrimi lăcrămând,/ Păru-și despletind,/ Noroc blestemând,/ De fiu întrebând...” 453) își împlinesc funcțiile ce derivă dintr-o maternitate acaparantă. (Dar nu numai. Văduva poate să fie - ca în balada Ion ăl Mare - o gazdă căutată de haiduci: Iar Călin ce mi-și făcea? Când oi zice de-un sporici, Și lua drumul la Ghidici, La Ghidici când ajungea, La Maria văduva, La Ilinca țiganca, Că cu ea știa vorba Și toată socoteala...454). Mama - am văzut - își
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
teatrală. O bună perioadă ultima pagină conține materiale și în limba franceză, germană și italiană, apoi numai în una sau două din aceste limbi. Se publică, încă din primele numere, versuri de Radu Gyr (Ucenicie, Balada peșterii din munte, Balada haiducului vândut de o muiere, Poemă veche). Alți poeți prezenți în sumar sunt Petru Vignali, C. Ștefăniu, G. Mihăescu, George Ionașcu, I. Butoiu, Codin Lăzărescu. Aici Virgil Carianopol scrie despre poetul N. I. Herescu, C. Gane despre Octavian Goga, este recenzat volumul
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
cu H. Radian); Yves Montand, Cu inima plină de soare, București, 1957; Danuta Bienkowska, Pe urmele cuiburilor de vulturi, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Ciocan); A. Gracev, Tainele lacului roșu, București, 1958 (în colaborare cu N. Bocunescu); Ivan Olbracht, Haiducul Nikola Suhai, pref. Constantin Măciucă, București, 1958 (în colaborare cu Ihor Lemnâi); Valentin Ovecikin, O primăvară buclucașă, București, 1958 (în colaborare); Jurnalul Annei Frank, pref. S. Damian, București, 1959; Pagoda vieții veșnice (Culegere de povestiri ale scriitorilor chinezi), pref. Sanda
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
având amprentă istorică mai mult prin scriitură. Evenimentele trec în plan secund, din narațiune distingându-se figura aproape legendară a unui vornic capabil de mari sacrificii. În Poteci fără întoarcere destinul personajului central este trasat de ereditate. Fiu al unui haiduc, argat la curtea boierului care i-a destrămat familia, acesta devine conștient de influența nefastă a stăpânului asupra existenței sale, ceea ce îl face să se revolte și să lupte pentru restabilirea dreptății. După 1989 V. își schimbă registrul, trecând la
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Ahașver rătăcitor/ Au mileniile lor de morți, / dreptatea-i numai de partea lor, / nu te mai vor, nu te mai vor”. Paralel se intensifică motivul morții, al presiunii devastatoare a timpului. Într-un poem despre „moartea Pinții”, în sfârșitul legendarului haiduc se proiectează propriul sfârșit, balada și bocetul devenind pretexte pentru istoria personală, măști lirice: „Tot singur mori tot singur și numai singur mori”. Solitudinea este, așadar, altă temă asociată cu dramatismul trecerii. Ciclul de inedite Drumul ierburilor din volumul omonim
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate de regimul comunist (Rapsodii pentru
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
fantastice sau cu acțiunea plasată în ținuturile exotice, de relatarea unei expediții în jurul lumii sau la antipozi. Așa sunt Castelul din Carpați, Stăpânul lumii, Michael Strogoff, O dramă în Mexic, Insula părăsită, Cinci săptămâni în balon etc. de Jules Verne, Haiducul Macedoniei, Misterele Mexicului sau Logodnica mexicană, Exploratorii cerului, Pe viață și pe moarte de Louis Boussenard - scriitor și voiajor francez foarte la modă -, călătoria naturalistului norvegian Fridtjof Nansen în Arctica (Episoade din călătoria mea la Polul Nord, Călătoria vaporului „Fram”), a
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Ștefan, conflictele religioase din Ardeal. Mai originală, cu un pronunțat caracter memorialistic, partea a treia a cronicii este valoroasă și sub aspect literar. Se dau numeroase știri despre viața socială a satelor bănățene, despre opoziția locuitorilor la militarizarea regiunii, despre haiduci, se fac bogate referiri de ordin economic (comerț, prețuri, monede etc.) și cultural, legate de învățământ și biserică, despre activitatea unor prelați (Ioan Inocențiu Micu-Klein, Vichentie Popovici ș.a.) și despre frământările religioase cauzate de „unație”. Știrile cu caracter politic și
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
care îi caracterizau și romanul de debut. A tradus, singur sau în colaborare, din scriitori ruși (Dostoievski, Aleksandr Kuprin, Maxim Gorki ș.a.), germani (Wilhelm Raabe, Gerhart Hauptmann), dar și din alte literaturi. SCRIERI: Zbucium, București, 1946; ed. 2, București, 1947; Haiducii, București, 1971. Traduceri: L. Voroncova, O zi însorită, București, 1951 (în colaborare cu Dina Haim); F. M. Dostoievski, Netocika Nezvanova, București, 1956 (în colaborare cu Maria Bistrițeanu); Maxim Gorki, Nuvele, povestiri, schițe, București, 1957; A. I. Kuprin, Nuvele, București, 1957 (în colaborare
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
Pervain. Întâiul redactor-responsabil în formula editorială care, din 1959, consacră revista este C. Daicoviciu. Redactori-șefi, unii dintre ei rectori ai Universității, vor mai fi Mircea Zaciu (1965-1971), Dumitru Pop (din 1972), Ion Vlad (din 1977), I. Negucioiu (din 1985), Ionel Haiduc (din 1990) și Andrei Marga (din 1993). Începând cu 1996, redactor-responsabil al seriei Philologia devine Ion Pop, înlocuit în 2000 de Ștefan Olteanu. De-a lungul timpului sunt tipărite studii și articole de istorie și critică literară, stilistică, folclor, estetică
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
limba latină avem pentru "tîlhar" expresia latro. Acest cuvânt apare într-o inscripție romană găsită lângă Herculane, menționând pedepsirea unor astfel de loturi, ce uciseseră un funcționar roman din Orșova (Dierna). De fapt, într-o țară recent cucerită, erau niște haiduci autohtoni, ce se opuneau administrației străine. În marginea nordică a Craiovei, Jiul primește, pe stânga sa, afluentul Amaradia. Are în numele său rădăcina latină amarus, care înseamnă și amar la gust, ceea ce nu poate fi cazul, dar și caracterul de "calamitos
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiții, legende, schițe istorice” și un studiu. P.-R. a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul și diverse obiceiuri, în repetate rânduri solicitând informații prin apelurile și chestionarele pe care
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
înscăunarea lui Ștefan cel Mare. Deținut politic până în 1964, va fi apoi doi ani șomer. În 1966 este încadrat documentarist și ulterior cercetător științific la Centrul de Istorie, Filologie și Etnografie din Craiova al Academiei Române. Își ia doctoratul cu teza Haiducul și haiducia în folclor. Între 1975 și 1979 va lucra în calitate de lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Craiova, de unde se transferă ca lector la Facultatea de Filologie a Universității craiovene, devenind în 1990 profesor și decan. În
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
acela al valorii pieselor incluse. Înregistrate cu mijloace moderne, textele dovedesc prezența încă vie a genului în Oltenia, culegerea fiind una dintre cele mai bogate publicate până la acea dată. Studiul Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular (1988), consacrat haiducului și haiduciei, este în bună măsură didactic și sociologizant. Având o memorie prodigioasă, fostul deținut politic P. și-a notat și a inclus în antologia Poezia în cătușe (1995) versuri scrise în temniță de Radu Gyr, Ion Omescu, Andrei Ciurunga
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de caritate (1892) ș.a., sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care narau isprăvile unor haiduci (Iancu Jianu, Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un tipar: întruparea simplistă a conflictului dintre bine și rău, idealizarea „bunilor”, exploatarea
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
pentru piesa Păstorița Carpaților, localizare jucată stagiuni în șir. SCRIERI: Radu al III-lea cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
localizare jucată stagiuni în șir. SCRIERI: Radu al III-lea cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Radu al III-lea cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881; Tunsul haiducul, București, 1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria Putoianca, Brașov, 1892; Peneș Curcanul, București, 1892; Războiul dintre haiduci și ruși, București, 1892; Sora de caritate, București, 1892; Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni, București, 1894; Junețea lui Mihai Viteazul, București, 1895; Mihai Viteazul și călăul, I, București, 1895; Isprăvile tâlhărești ale lui Nicolae Grozea, Dumitru
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]