2,077 matches
-
județul Caraș-Severin. 61. Fillker Marilena-Eugenia, născută la 10 mai 1965 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Popa Vasile și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 89191, Nellingen, Scheitergassle 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Haiducului nr. 1, ap. 54, județul Sibiu. 62. Hartmann Tunde, născută la 23 decembrie 1969 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Doboș Andrei și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 71083 Herrenberg, Schwarzwaldstr. 98, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147703_a_149032]
-
decizie. ---------- Articolul 2 Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării. Președintele Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Cristian Haiduc București, 9 aprilie 2009. Nr. 59. Anexă PROCEDURA 09/04/2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210398_a_211727]
-
ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul Alecuț și tovarășii săi socialiști nu mai fug din calea nedreptății, ci încearcă de-a dreptul să lupte împotriva ei, urmărind
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
cu generozitate celor prezenți, câte un volum Din viața unui om oarecare, cu autograf și s-a Întreținut cu cei din sală. Din partea A.C.S.R. au mai fost prezenți dl. Victor Roșca, redactor șef al revistei Candela de Montreal, Corina Haiduc Luca, secretară a Asociației și Cătălina Stroe, vice președintă. După ședința de fotografii de grup, invitații și au Îndreptat pașii către platourile cu gustări diversificate și au degustat vinurile românești aduse În cinstea acestui eveniment. Gândind la cele petrecute la
Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
declanșat, liderul ei fiind Ostoja Kormanoš. Conducătorii răscoalei s-au întors din Muntenegru în 1875 și și-au continuat planurile de luptă. Ei intenționau eliberarea regiunii , după care să se extindă în restul Herțegovinei. Între timp, turcii îl căutau pe haiducul Pera Tunguz, care atacase un convoi în munții Bišini la 5 iulie. La 9 iulie, autoritățile care îl căutau pe Tunguz au intrat într-un conflict cu țăranii înarmați în frunte cu Jovan Gutić pe dealul la nord de Krekova
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
Merle Kilgore. Inițial piesa a fost interpretată de sora lui June Carter, însă Cash a venit cu un stil pur mariachi, afirmând că i-a apărut totul într-un vis. Cash a cultivat în ochii publicului o imagine romantică de haiduc, și în ciuda tuturor faptelor care le-a săvârșit, nu a fost niciodată condamnat la închisoare. Cu toate că a stat în închisoare de șapte ori pentru comportament indecent, nu a rămas niciodată acolo mai mult de o noapte. Cea mai faimoasă încălcare
Johnny Cash () [Corola-website/Science/300130_a_301459]
-
viață liberă; și un țigan dezertează din armată după ce i se spune să facă baie. În "La noi, la Viișoara", viața unui bătrân degenerează în avariție și bigotism, până în momentul când își înfometează soția până ce aceasta moare. Portretizarea pozitivă a "haiducilor" ca nelegiuitori cinstiți care încearcă să învingă nedreptățile feudale, repetă anumite stereotipuri care se regăsesc în folclorul românesc, prezente la personaje precum: Vasile cel Mare, Cozma Răcoare, Liță Florea etc. În opera intitulată "Bordeenii", excentricii mizantropi conduși de diabolicul Sandu
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
domniței Ralu (1971), regia Dinu Cocea. În rolul titular a jucat actrița Aimée Iacobescu, după un scenariu scris de Eugen Barbu și Mihai Opriș.<br> Personajul "Domnița Ralú Caragea" apare și în alte două filme realizate în același an, 1971, Haiducii lui Șaptecai și Săptămîna nebunilor, fiind interpretat de aceeași actriță, Aimée Iacobescu.
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
aici sunt larg cunoscute și apreciate. Gănești este înfrățit cu localitatea Nagyhegyes (din anul 2000) Legenda "Podului Dracului" spune că la marginea vestică a satului Gănești exista o pădure în care negustorii sași au fost surprinși și jefuiți de niște haiduci. Cu prada luată haiducii au dispărut între copaci "ca niște draci". De aceea locul se numește până azi "Podul Dracului".
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
și apreciate. Gănești este înfrățit cu localitatea Nagyhegyes (din anul 2000) Legenda "Podului Dracului" spune că la marginea vestică a satului Gănești exista o pădure în care negustorii sași au fost surprinși și jefuiți de niște haiduci. Cu prada luată haiducii au dispărut între copaci "ca niște draci". De aceea locul se numește până azi "Podul Dracului".
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
Ionescu. În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Șuța, care-l și găzduiește până la plecarea pe front. Acesta era președintele Partidului Național Țărănesc, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, Argeș, participantă activă la Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, "Haiducii Muscelului". În fapt, Gheorghe Șuța era fratele avocatului Nicolae Șuța, șeful de cabinet al vicepreședintelui PNȚ, Ion Mihalache și deputat de Muscel în Camera Deputaților. Fiind mobilizat din Domnești, pe frontul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Pena moare de
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni obștești, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului; La Ciurgău; Fântâna Pintii; ultima poartă denumirea vestitului haiduc maramureșean Pintea Viteazul, care, dupa ce s-a retras din Munții Gutâiului, s-ar fi aciuat prin aceasta zonă. Este situată la o altitudine de 670 m și la o distanță de aproximativ 5 km de sat, în pădure. Localitatea
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
vin fără îndoială din astfel de lecturi”. Lectura romanelor haiducești a exercitat, de asemenea, o influență puternică asupra viitorului scriitor, generându-i pasiunea pentru trecutul aventuros. Pe la vârsta de 12-13 ani, el a început să scrie o lucrare similară intitulată „Haiducul Florea Corbeanu”, pe care o plănuia în patru volume, despre un haiduc ce desfășura o activitate de eliberare națională în provinciile ce erau ocupate pe atunci de imperiile învecinate. Mihail Sadoveanu a scris o primă versiune a romanului "Șoimii" intitulată
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de asemenea, o influență puternică asupra viitorului scriitor, generându-i pasiunea pentru trecutul aventuros. Pe la vârsta de 12-13 ani, el a început să scrie o lucrare similară intitulată „Haiducul Florea Corbeanu”, pe care o plănuia în patru volume, despre un haiduc ce desfășura o activitate de eliberare națională în provinciile ce erau ocupate pe atunci de imperiile învecinate. Mihail Sadoveanu a scris o primă versiune a romanului "Șoimii" intitulată " Frații Potcoavă", în 1901 la Fălticeni; tot acolo a scris și nuvela
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
sunt lipsite de un caracter dinamic, George Călinescu îl considera „un roman încă stângaci chiar din punct de vedere formal”, în timp ce Nicolae Manolescu scria că "Șoimii" este un roman „schematic și superficial epic, pripit”, „o nuvelă înrudită cu acelea de haiduci ale lui N.D. Popescu (lecturile de liceu ale viitorului scriitor)”. Criticul Eugen Lovinescu plasează "Șoimii" pe același nivel cu "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că în ambele romane istorice „chefurile necurmate și patosul eroic nu pot suplini insuficiența creației”. Comparând acțiunea din
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
a exploatării sării în zona din trecutul îndepărtat. În secolul al XV-lea pe dealurile Cărbunaru, Cireșoaia, Măgura, Podei, până la Târgu Trotuș, oraș de vamă și reședință de ținut, se spune că se găseau păduri seculare unde își aveau sălașul haiduci și tâlhari, „În veșnică neprietenie cu autoritățile”. Legenda spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
dealurile Cărbunaru, Cireșoaia, Măgura, Podei, până la Târgu Trotuș, oraș de vamă și reședință de ținut, se spune că se găseau păduri seculare unde își aveau sălașul haiduci și tâlhari, „În veșnică neprietenie cu autoritățile”. Legenda spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află la Târgu Trotuș, pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
că se găseau păduri seculare unde își aveau sălașul haiduci și tâlhari, „În veșnică neprietenie cu autoritățile”. Legenda spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află la Târgu Trotuș, pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de tăiat în mână. În anul 1434 cămărășia se mută definitiv la Târgu Ocna
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecție de bijuterii. Pentru a-i satisface dorința, domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă. La un an
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă. La un an după moartea căpitanului Amza, ceata de haiduci din care făceau parte Răspopitul, Anița, Duduveică, Mitrună, țiganul Parpanghel și femeia sa Fira rătăcește pe drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu el șapte cai și îi cer să le vândă caii
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă. La un an după moartea căpitanului Amza, ceata de haiduci din care făceau parte Răspopitul, Anița, Duduveică, Mitrună, țiganul Parpanghel și femeia sa Fira rătăcește pe drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu el șapte cai și îi cer să le vândă caii, dar voinicul îi bate. Mai apoi, vonicul Anghel zis Șaptecai (Florin Piersic), devine noua căpetenie a haiducilor și conduce mai multe
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu el șapte cai și îi cer să le vândă caii, dar voinicul îi bate. Mai apoi, vonicul Anghel zis Șaptecai (Florin Piersic), devine noua căpetenie a haiducilor și conduce mai multe atacuri asupra arnăuților. Femeia fostului căpitan, Anița (Marga Barbu), devine iubita noului căpitan. Urmărit de poteră, Anghel le cere camarazilor săi să fugă, iar el este prins și adus în fața căpitanului de arnăuți Mamulos (Colea Răutu
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele, și, în loc să-l ucidă, îl trimite în Transilvania. Căpitanul de arnăuți îl amenință că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară, dar căpetenia haiducilor îi spune lui Mamulos: "„Tu nu știi ce-i aia țară!”". În perioada următoare, Anița se căsătorește cu Manolache Belivacă (Nicolae Gărdescu), un hangiu bătrân și neputincios. Ea devine prietena și confidenta domniței Ralu (Aimée Iacobescu). Aflată la Viena, Ralu
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
îi atacă pe arnăuții veniți să ia vitele oamenilor. Pe capul lui este pus un premiu de 500 de galbeni, iar cei care-l ajută sau îl tăinuiesc sunt amenințați cu grele pedepse. Forțat de domnitor, Mamulos îi urmărește pe haiduci în Balta Călțunului; el dă foc la stuf și îi ucide pe majoritatea haiducilor, dar îl lasă pe Anghel să scape, spunându-i că aceasta este ultima dată. Haiducii supraviețuitori sunt spânzurați în fața palatului domnesc de la Mogoșoaia, iar trupurile lor
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
un premiu de 500 de galbeni, iar cei care-l ajută sau îl tăinuiesc sunt amenințați cu grele pedepse. Forțat de domnitor, Mamulos îi urmărește pe haiduci în Balta Călțunului; el dă foc la stuf și îi ucide pe majoritatea haiducilor, dar îl lasă pe Anghel să scape, spunându-i că aceasta este ultima dată. Haiducii supraviețuitori sunt spânzurați în fața palatului domnesc de la Mogoșoaia, iar trupurile lor sunt ridicate noaptea de către Anghel și duse la familiile morților. În acest timp, Sevastița
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]