770 matches
-
siluete masive înfășurate într-o mantie. În localul luminat de strălucirea câtorva lămpi și de focul din cămin nu mai era decât hangiul. — A avut loc o adunare, la două nopți după ritul funerar în cinstea preotesei, spunea bărbatul în timp ce hangiul îi punea în față un vas cu mâncare de grâu. Ia spune, Hector, medicul a fost judecat? Vitellius își scoase mantia. Nu. Tribul meu consideră că e nevinovat. Însă medicul le-a transmis batavilor vești importante de la Roma, despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care tu nu ai știință. Oare mesagerii mei sunt mai înceți decât ucigașul ăla? — Mai întâi răsplata mea. Vitellius aruncă pe masă un săculeț burdușit. Hector se uită înăuntru, apoi vârî săculețul sub haina de blană. — Galba a fost ucis. Hangiul, care mesteca într-o oală, întoarse o clipă capul, apoi își văzu în continuare de treabă. — Galba? exclamă Vitellius uimit, aproape înecându-se. Deodată își aminti viziunea pe care o avusese în pădure, mergând spre Velunda. Caesar, Augustus, Germanicus, Caligula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a venit un mesager de la Roma... — Ucis, surâse Vitellius. Asta-i cea mai bună veste pe care mi-o puteai aduce! Cu mâinile tremurând de nerăbdare, Vitellius căută în vas bucățile cele mai mari din stufatul de căprior pe care hangiul i-l pusese în față. — Povestește-mi tot. Cine l-a ucis și cum anume? Și senatorii... pretorienii... m-au ales pe mine acum, când Galba nu mai e! M-au ales pe mine, nu-i așa? Era fericit. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
o mesteca și o lăsă să cadă pe tavă, înmărmurit. — Aseară, medicul ne-a spus despre uciderea lui Galba, răspunse Hector. A aflat vestea în Pannonia, când un mesager le-a povestit legatului legiunii și tribunilor ce s-a întâmplat. Hangiul sorbea fiecare cuvânt. Hector povesti că, la calendele lui ianuarie, când Galba depunea din nou jurământul pentru consulat, în timpul sacrificiului adus zeilor coroana îi căzuse de pe cap, iar când era pe punctul să ia auspiciile, puii sacri își luaseră zborul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
oare un motiv să te aliezi cu scorpionul care e pe punctul să înțepe șarpele? — Eu nu sunt roman - Julius Civilis își ascuțea pumnalul în fața colibei în care stătea Valerius. Trei bărbați erau așezați în jurul mesei: Valerius, Julius Civilis și hangiul, care venise în sat în noaptea dinainte. Nu sunt ca fratele tău. Antonius Primus e gal, dar cetățean roman, și se supune vechilor tradiții, potrivit cărora împăratul trebuie ales de Senat și de Pretoriu. Otho e împăratul lui, nu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
gesturi mărețe - Julius puse pumnalul pe masă. Romanii m-au învățat că banii sunt folositori. Îi voi folosi ca să lupt împotriva lor cu orice mijloace. Luă săculețul de piele pe care-l lăsase jos când intrase și i-l întinse hangiului, care-l îndepărtă imediat. — Ți-am cerut vreodată bani? Nu de asta am venit să te previn că Hector te trăda. Și eu îi urăsc pe romani. Ei îl caută acum pe cel care mi-a spus că Hector era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Asta fac cele două armate ale lui Vitellius, adăugă. Amândouă se îndreaptă spre Alpes, una dintr-o parte, una din cealaltă, și vor invada Italia. Eu aștept ordinele legatului Valerius Mucrus și ale lui Antonius Primus. Tu - îi dădu cupa hangiului - le vei spune că sunt gata să mă îndrept spre Italia cu războinicii mei, să-i atac pe vitellieni din spate. Zi-le că și Vitellius a pornit cu armata, bucătarii și gladiatorii... Va înainta foarte greu, între două banchete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
to t în zona presei, cea de a patra putere în stat, nu? - reamintesc contribuția pe care o aduc la promovarea ei, dar și a istoricului acestui izvor de cunoaștere a unor nume cu rezonanță, cum ar fi prof. I. Hangiu cu „Reviste și curente în evoluția literaturii—ʺ, „Presa literară româneascăʺ; Gr. Grigoriu Riga cu „Anuarul presei române din anii 19O8 19O9; Nerva Hodoș și Al. Sad i Ionescu cu „Publicațiile periodice românești, 1913ʺ; Tudor Opriș cu „Reviste literare ale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
elevilor (1834 1974) de Tudor Opriș, dar și volumele din b ibliotecile din Vaslui, Bârlad și Huși, referitoare la publicistica locală. De asemenea, publicistica lui Marian Petcu, pro mova tă de Editura Polirom Iași. Folosind mai ales doar sursa I.Hangiu, ori altele luate individual, necorelându le, autorul Dicționarului a ratat marea șansă de a deveni o sursă documentară complet ă. Este bine că despre „Semănătorul” (1870), „primul ziar politic” înființat la Bârlad, „prima foaie să ptăm ânală din spațiul tutovean
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și revista „Ion Creangă” - ea avea drept obiectiv - să strângă felurite mărturii scrise ale trecutului nostru, documente, insc ripț iile, însemnările și altele - care nu zugrăvesc de cele mai multe ori decât o viață tot românească.” De menționat, ceea ce nu spune I.Hangiu, în ceea ce a preluat Ioan Baban, revista preconiza crearea unui Institut pentru Studiul Europei Sud estice și a r ealiza, în parte, un Muzeu regional de istorie și etnografie al Tutovei (nr.7 al publicației). Militând pentru o asemenea instituție
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
31 ianuarie 2005 de publicistul Constantin Coroiu, privind tipărirea ei în ediție anasta tică , lucru realizat și despre care există făcute menționări în lucră rile destinate presei locale. Despre „Păreri tutovene”, ziar independent democr at, se reia informația de la I. Hangiu (Dicționarul, p.4 02), fără a o mai confrunta cu a doua sau a treia sursă de info rmaț ii, că a apărut între anii 1944 1949, deși primul număr poartă da ta corectă de 10 iulie 1946, iar ultimul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
răspunsurile, doi moși și șase babe. La sfârșitul slujbei, toți făc ură mătănii în fața icoanelor, pe care le sărutară în semn de venerațiune.. Ni se spune că oaspeții au plecat din Bârlad a doua zi dimineață, după ce au cumpărat de la hangiu o icoană reprezentând pe Christos pe cruce, înconjurat de draci. Pe drum, la un alt han, văd o altă icoană, a Maicii Domnului, cu rama pli nă de candele. Dincolo de oraș, lângă un lac mic, un stâlp îl reprezenta pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Handke”. Asta m-a pus pe gînduri. Mai ales că autorul e născut În 1942, deci e bătrîn și greu. Mă apuc totuși să citesc. Acțiunea se petrece În apropierea ruinelor de la Port-Royal-des-Champs. Deși povestitorul eșuează din prima pagină ca hangiu, bucătar și cititor, Don Juan Îi intră cu motocicleta În zid, aterizînd În grădină. Descriere natură: fluturi, viespi, corbi, cuci, muște, șopîrle care se Împreunează. Copaci, flori, crăci. Mai tîrziu apar și mașini de poliție, de pompieri, plus ambulanțe. Don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ajuns să fie căutat de mulți mușterii, printre care și personalități ale timpului... Printre aceștia nu se putea să nu se numere Creangă și Eminescu... Pe timp de vară, ei aveau o masă a lor între liliecii din grădină... Când hangiul urca cu greu treptele pivniței tăbârcind oalele pline cu vin, Eminescu, râzând, îi ieșea în întâmpinare să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: “Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Costache Luca era un întreprinzător. El a făcut și o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
păi”, fiindcă Hanul “La Doi Castani” e altă gâscă în ceea traistă... Dacă n-ai să-mi spui cum devine treaba cu hanul acesta, n-am să dorm la noapte și ai să mă ai pe conștiință. Află tu că hangiul Costache Luca și coana Tinca au avut mai mulți copii. Unii au mers la școli înalte ajungând, fetele învățătoare, iar unii din băieți economiști... Anton a devenit chiar actor, apoi militar de carieră, ajungând până la gradul de colonel, dar a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
devenit chiar actor, apoi militar de carieră, ajungând până la gradul de colonel, dar a murit eroic în primul război mondial. Unul din fii - Costache - a rămas fără studii înalte, dar era un bun gospodar și plin de îndrăzneală. După moartea hangiului, afacerea a rămas pe mâna Coanei Tinca, a lui Costache și a lui Dumitru, economist de meserie, dar fire boemă. Avea mulți prieteni cheflii pe gratis, însă... După un timp, hanul a început să se poticnească. Văzând treaba asta, Costache
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Strașnică muiere, bade Pavele. Vezi bine că așa trebuie să fie o hangiță, Nicolae băiete. Altfel ai mai intra tu aici? Și dacă ai intra, ai sta mai mult decât cioara în par? Nuuu! Da’ așa... Așa îi altă treabă... Hangiul a știut el bine ce femeie să-și aleagă. Altfel aleluia părăluțe, băiete! Iaca eu n-aș putea să stau liniștit văzând cu ochii mei cum li se lungesc gâturile mușteriilor uitându-se după Catrina mea. Unde mai pui că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai ales târgoveți, care după ce s-o amețit pune chiar mâna pe ea și râde ca proasta în târg. Cum să te porți așa cu o asemenea muiere, căreia i-ai bea apă din pumni nu alta?! Apoi au ei - hangiul și muierea - școala lor. Tot ce face ea îi cu buna știință a bărbatului. Ia să întreacă ea măsura că se scoboară milităria din pod, Niculăiță tată! Păi nu spuneau cei bătrâni că pe vremuri era aici un hangiu cam
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ei - hangiul și muierea - școala lor. Tot ce face ea îi cu buna știință a bărbatului. Ia să întreacă ea măsura că se scoboară milităria din pod, Niculăiță tată! Păi nu spuneau cei bătrâni că pe vremuri era aici un hangiu cam între două vârste, dar își luase o muiere tânără și toată numai foc și pară. Parcă ardea locul pe unde călca! Toți care intrau să deșarte o ulcică-două cu vin ședeau mai mult cu ochii după hangiță, de uitau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bătrânul a reînodat firul povestirii: Și cum spuneam hangița făcea totul ca purtată de un duh necurat. ... În seara acea, după ce au terminat treburile, înainte de a se așeza la masă, hangița a lăsat să curgă în ulcica cu vin a hangiului câteva chicușuri din șâpul primit de la haiduc.... Apoi, vlăguiți, s-au dus la culcare... „Nu știu cum, dar în seara asta mi-i mai somn ca altădată” - l-a auzit vorbind de unul singur pe hangiu. „Culcă-te, că azi ai alergat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
curgă în ulcica cu vin a hangiului câteva chicușuri din șâpul primit de la haiduc.... Apoi, vlăguiți, s-au dus la culcare... „Nu știu cum, dar în seara asta mi-i mai somn ca altădată” - l-a auzit vorbind de unul singur pe hangiu. „Culcă-te, că azi ai alergat atâta! Ai fost și în târg... Și apoi mâine trebuie să mergi la podgoreanul cela din Miroslava, să vezi de un butoi cu vin” - i-a răspuns femeia. Au stins lumânarea și s-au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lung și trăgănat a spart noaptea. Ca o pisică, hangița s-a furișat de sub ogheal. S-a îmbrăcat și cu tremur de genunchi a pornit către stejarul din poiană...Privea des în urmă, de teamă să nu se fi trezit hangiul... Nici nu și-a dat seama câtă cale a străbătut, când două brațe puternice au cuprins-o strângând-o la piept, în timp ce o gură fierbinte i-a stăvilit țipătul de groază gata să pornească în noapte... În clipele următoare, buzele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Închipuiește-ți că avea un bordei de toată frumusețea. Numai că nu se vedea nici un semn care să arate că acolo este un adăpost. .. Dar... Vorba ceea: ulciorul nu merge de multe ori la apă, Niculăieș, feciorul tatii. De la o vreme, hangiul o băgat de seamă că ceva nu-i la locul lui. Că prea adoarme devreme și nu se trezește decât dimineața târziu. Chiar și acum iarna când noaptea îi atât de lungă!... „Să știi că fimeia îmi pune cine știe ce în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lungă!... „Să știi că fimeia îmi pune cine știe ce în vin. Ia să mă prefac eu că îl beau, dar...” În seara aceea, hangița, știind că i-o pus fiertura în ulcica cu vin, n-o mai băgat de seamă dacă hangiul o băut vinul ori ba. Era o iarnă vrăjită și omătul proaspăt din poiană nu era atins nici de pasăre... La miezul nopții, hangița a plecat, ca de obicei către bordeiul haiducului... Am uitat să-ți spun că hangiul avea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dacă hangiul o băut vinul ori ba. Era o iarnă vrăjită și omătul proaspăt din poiană nu era atins nici de pasăre... La miezul nopții, hangița a plecat, ca de obicei către bordeiul haiducului... Am uitat să-ți spun că hangiul avea o durdă de pușcă cu alice. O ținea ca să se apere de cine știe ce tâlhari. După ce hangița a plecat, s-a îmbrăcat și el și pe urmele proaspete ale femeii a ajuns la bordeiul din poiană... Ușa era numai înțânată
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]