748 matches
-
lucrurilor, și dacă lucrurile se află încă tot în starea în care se găseau la timpul trădării lor. Pierderea acțiunii de revendicare aduce cu sine și pierderea acțiunii rezolutorie a contractului vânzării, în privința celorlalți creditori. 6. Creanțele ce are un hangiu, în această calitate, asupra efectelor**) voiajorilor, ce se află în ospătăria să. 7. Creanța cheltuielilor de transport și a cheltuielilor accesorii asupra lucrului transportat, întrucat timp acela ce l-a transportat, îl are în posesiunea să, și în cele 24
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1733 Creditorul amanetar, hangiul și cărăușul sunt preferați vânzătorului unui obiect mobiliar, care le servește de siguranță, afară de cazul când ei, primind lucrul, au știut că prețul era încă datorit. Privilegiul vânzătorului nu se exercită decât după acel al proprietarului casei sau moșiei, afară de
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
în cazul când valoarea depozitului ar trece peste 250 lei. (Cod civil 1198, 1597). Articolul 1622 Depozitul necesar este supus la toate regulile depozitului voluntar, și fără prejudiciul dispozițiilor art. 1198. (Cod civil 1599 și urm.). Articolul 1623 Ospătarii ori hangii răspund, ca depozitari, pentru toate lucrurile aduse în localul lor de un călător; depozitul unor așa lucruri trebuie să se considere că un depozit necesar. (Cod civil 1473 și urm., 1624). Articolul 1624 Ei răspund de furtul sau stricăciunea lucrurilor
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
lucrurilor, și dacă lucrurile se află încă tot în starea în care se găseau la timpul trădării lor. Pierderea acțiunii de revendicare aduce cu sine și pierderea acțiunii rezolutorie a contractului vânzării, în privința celorlalți creditori. 6. Creanțele ce are un hangiu, în această calitate, asupra efectelor**) voiajorilor, ce se află în ospătăria să. 7. Creanța cheltuielilor de transport și a cheltuielilor accesorii asupra lucrului transportat, întrucat timp acela ce l-a transportat, îl are în posesiunea să, și în cele 24
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
1727, 1729). Articolul 1732 Cheltuielile făcute pentru conservarea lucrului trec înaintea privilegiilor anterioare. Ele trec în toate cazurile, chiar înaintea privilegiilor cuprinse la numerele 3, 4 și 5 ale articolului 1729. (Cod civil 1730 pct. 4). Articolul 1733 Creditorul amanetar, hangiul și cărăușul sunt preferați vânzătorului unui obiect mobiliar, care le servește de siguranță, afară de cazul când ei, primind lucrul, au știut că prețul era încă datorit. Privilegiul vânzătorului nu se exercită decât după acel al proprietarului casei sau moșiei, afară de
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
Articolul UNIC Doamna Hangiu O. Florentina-Cristina se numește în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 22 februarie 2010. Nr. 309. ------
DECRET nr. 309 din 22 februarie 2010 privind numirea unui procuror. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220197_a_221526]
-
b) Badea Nicoleta ... c) Baluta Marilena ... d) Chelea Roxana ... e) Ocneru Isabela ... f) Bidica Adriana ... g) Valentic Corina ... C. Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar - Arseni" 1. Coordonator de rezidențiat a) Lehanceanu Florentina ... 2. Responsabili de rezidențiat a) Preoteasa Doina ... b) Hangiu Doina ... c) Radu Daniel ... d) Dragan Eleonora ... e) Dinu Camelia ... f) Tuca Steluta ... g) Rasnoveanu Adrian ... h) Danila Daniela ... II. Centrul Universitar Cluj-Napoca A. Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca 1. Director de program de rezidențiat a) Șef lucrări dr.
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248167_a_249496]
-
b) Badea Nicoleta ... c) Baluta Marilena ... d) Chelea Roxana ... e) Ocneru Isabela ... f) Bidica Adriana ... g) Valentic Corina ... C. Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar - Arseni" 1. Coordonator de rezidențiat a) Lehanceanu Florentina ... 2. Responsabili de rezidențiat a) Preoteasa Doina ... b) Hangiu Doina ... c) Radu Daniel ... d) Dragan Eleonora ... e) Dinu Camelia ... f) Tuca Steluta ... g) Rasnoveanu Adrian ... h) Danila Daniela ... II. Centrul Universitar Cluj-Napoca A. Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca 1. Director de program de rezidențiat a) Șef lucrări dr.
REGULAMENT din 20 decembrie 2012 privind efectuarea pregătirii prin rezidenţiat în specialitatea Medicină de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248169_a_249498]
-
din județul Suceava, Bucovina, România. Este o localitate situată la 4 km depărtare de Suceava. Originea numelui său provine de la un han căruia, în urmă cu aproximativ 200 de ani, călătorii îi spuneau "La Frumoasa", deoarece se spune că nevasta hangiului ar fi fost foarte frumoasă. Este o localitate mică având doar 65 case. Este împărțit în două linii distincte de case, pe lângă șoseaua care duce prin Liteni, la Gura Humorului. Cealaltă linie mai consistentă, unde era de fapt vatra satului
Frumoasa, Suceava () [Corola-website/Science/301954_a_303283]
-
o ia de la început cu ierarhia navală, Cook și-a dat seama că va avansa mult mai rapid în serviciul militar și s-a alaturat Marinei Regale la 7 iunie 1755. Cook s-a căsătorit cu Elizabeth Batts (1742-1835), fiica hangiului din Wapping, Samuel Batts. Cuplul a avut șase copii: James (1763-94), Nathaniel (1764-81), Elizabeth (1767-71), Joseph (1768-68), George (1772-72) și Hugh (1776-93). Când nu se afla pe mare, Cook locuia în partea estică a Londrei. Cook nu a avut descendenți
James Cook () [Corola-website/Science/298669_a_299998]
-
dar „moare” chiar el. De fapt se aruncă în mare și este crezut mort. Se duce la Montfermeil, după ce își ia, de la domnul Lafitte, banii pe care îi deținea sub numele de Madeleine, și o cumpără pe Cosette de la nemiloșii hangii. Se mută la Paris, în hardughia Gorbeau, de unde este nevoit să plece din cauza lui Javert, care îl urmărește din nou. Scapă de el și se duce împreună cu Cosette, pe care o îndrăgea acum enorm, la mănăstirea Petit-Picpus. Acolo îl întâlnește
Mizerabilii () [Corola-website/Science/299393_a_300722]
-
la Timișoara, "igienizarea Banatului" urmărea, în primul rând, curățarea etnică a germanilor, sârbilor, aromânilor. În al doilea rând se urmărea îndepărtarea a mai multor categorii sociale considerate periculoase de comuniști. Au fost vizați marii fermieri, marii proprietari de pământ, industriași, hangii sau deținători de restaurante, refugiați basarabeni (2998 de familii, adică 8477 de persoane) sau macedoneni, foști membri în forțele armate germane, cetățeni străini, rude ale refugiaților, simpatizanți ai lui Tito, persoane care colaboraseră în război cu inamicul, cadre militare, oficialități
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
de Ion Luca Caragiale. A fost publicată inițial în revista Convorbiri Literare, în numărul XXIII din 1889-1890, apoi în 1892, într-o broșură separată, ulterior în alte colecții și antologii. Nuvela prezintă o întâmplare petrecută în satul Podeni, al cărui hangiu, evreul Leiba Zibal, este amenințat de argatul său Gheorghe cu jaful, în noaptea învierii. Atacat într-adevăr în noaptea hotărâtă, Zibal se salvează țintuind și carbonizând la flacăra lămpii mâna unui hoț, introdusă printr-o gaură tăiată în ușă. Întrebat
O făclie de Paște () [Corola-website/Science/298996_a_300325]
-
și, aflând că aceștia nu-și trădaseră căpetenia, Stavrache își exprimă disprețul pentru judecătorii incompetenți („Ce mai judecători! ...“) și se întreabă dacă fratele lui ar îndrăzni să se mai întoarcă și să-și revendice averea, care era acum administrată de hangiu: „... O veni? ... n-o veni? ...“. După un timp, Stavrache primește altă scrisoare, de data asta cu „slovă străină“, prin care i se anunță moartea fratelui său, „sublocotenentul Georgescu, voluntar înaintat din grad în grad în timp de campanie“, răpus „de
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
de durere ...“, iar, ca urmare, face toate demersurile pentru a moșteni averea fratelui mai mic și intră oficial în posesia ei. Autorul este cel care deapănă șirul întâmplărilor cu obiectivitate, intervine cu paranteze sau scurte comentarii privind atitudinea și comportamentul hangiului. Consultând un avocat în privința condițiilor legale de păstrare a averii moștenite, hangiul află că numai popa este singurul care ar avea dreptul să-i ceară restituirea bunurilor, dar el „cine știe unde s-o fi prăpădit“. Din acest moment, pe Stavrache începe
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
fratelui mai mic și intră oficial în posesia ei. Autorul este cel care deapănă șirul întâmplărilor cu obiectivitate, intervine cu paranteze sau scurte comentarii privind atitudinea și comportamentul hangiului. Consultând un avocat în privința condițiilor legale de păstrare a averii moștenite, hangiul află că numai popa este singurul care ar avea dreptul să-i ceară restituirea bunurilor, dar el „cine știe unde s-o fi prăpădit“. Din acest moment, pe Stavrache începe să-l chinuie gândul în legătura cu posibila întoarcere a fratelui său
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
chinuitoare ale lui Stavrache devin obsesii, se transformă treptat în coșmaruri care îl terorizează, el trăind parcă aievea momentele tulburătoare ale „vizitei înstrăinatului“, dar de fiecare dată își liniștește sufletul cu o sfeștanie făcută casei. O primă imagine în coșmarurile hangiului este întruchipată de apariția frateului său în haine de ocnaș, „stins de oboseală, bolnav, cu fața hiravă și cu ochii-n fundul capului ca în clipa morții“. Hainele vărgate și opincile erau sfâșiate, iar palmele, gleznele și tălpile erau „pline
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
alta de brațul stâng (...) cu o putere covârșitoare“, îl trântește la pământ și, punându-i genunchiul îl piept, îi zice, râzând „ca un nebun“ și scrâșnind din dinți: „- Gândeai c-am murit, neică?“. Atunci când „nebunul a voit să-l sugrume“, hangiul, „smintit și el de frica morții“, și-a adunat puterile, l-a îmbrâncit pe ocnaș pe ușă și acesta „a pierit în întunericul nopții“. Înspăimântat, „tremurând din toate încheieturile și făcându-și cruci peste cruci“ pentru odihna sufletului răposaților, Stavrache
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
neputând mânca nimic. A doua apariție „de coșmar are loc într-o noapte, când, încercând să doarmă, o „ploaie rece de toamnă“ legănă cu „mișcarea sunetelor“ gândurile omului, care se roteau în cercuri din ce în ce mai largi și „tot mai domol“, când hangiului i se păru că aude „un cântec de trâmbițe ... militari desigur“. Ieșind afară, Stavrache „rămâne ca trăsnit“, recunoscând în căpitanul care conducea campania pe fratele mort, care scoase ușa din țâțâni și, „râzând cu hohot“, strigă: „- Gândeai c-am murit
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
trâmbițe ... militari desigur“. Ieșind afară, Stavrache „rămâne ca trăsnit“, recunoscând în căpitanul care conducea campania pe fratele mort, care scoase ușa din țâțâni și, „râzând cu hohot“, strigă: „- Gândeai c-am murit, neică?“ Apoi, căpitanul alergă să-l prindă pe hangiu, care, speriat, „se-ndârjește și-l strânge de gât, îl strânge din ce în ce mai tare“, iar chipul militarului se lumina din ce în ce mai mult, râdea zgomotos și vesel, întrebându-l: „Gândeai c-am murit, neică?“ Uitându-se țintă la frate-său, popa Iancu dădu
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
Uitându-se țintă la frate-său, popa Iancu dădu comanda de plecare, „trâmbițele sunară, soldații își ridicară armele și, urmată de obștea satului, compania plecă, având în frunte pe căpitanul al cărui râs acoperea cântecul trâmbițelor și zgomotul mulțimii.“ Dimineața, hangiul se duse „tremurând de friguri“ la popa din sat și-l rugă să vină să facă o sfeștanie casei. Vremea urâtă, „o sloată nepomenită: ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș“ se abătu peste sat și ținu trei zile și trei
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
trei zile și trei nopți, drumul era pustiu, „nici un glas de câine nu se mai auzea“. Stavrache își schimbase firea, devenise irascibil, suspicios, avea reacții ciudate în relațiile cu clienții. Un exemplu edificator îl constituie atitudinea pe care o are hangiul față de fetița care venise cu două sticle de gaz să cumpere „de un ban gaz“ și „de doi bani țuică“, rugându-l „să nu mai pui gaz în a de țuică și țuică-n a de gaz, ca alaltăieri“ și
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
întrucât caii erau „prăpădiți“, iar ei înghețați bocnă. Argații duseră caii în grajd, traseră sania în curtea hanului, iar călătorii intrară la căldură. Când Stavrache veni cu mâncarea, unul dintre cei doi bărbați se culcase în pat, cu spatele la el și hangiul se aplecă peste omul de pe pat, care-i răspunse: „Cum să nu te cunosc, neică Stavrache, dacă suntem frați buni?“ Ajuns la capătul încordării psihice, hangiul se clătină puternic, de parcă „tot viforul care urla în noaptea grozavă“ ar fi năpădit
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
cu mâncarea, unul dintre cei doi bărbați se culcase în pat, cu spatele la el și hangiul se aplecă peste omul de pe pat, care-i răspunse: „Cum să nu te cunosc, neică Stavrache, dacă suntem frați buni?“ Ajuns la capătul încordării psihice, hangiul se clătină puternic, de parcă „tot viforul care urla în noaptea grozavă“ ar fi năpădit dintr-o dată peste el, „deschise gura mare să spună ceva, dar gură fără să scoată un sunet nu se mai putu închide; ochii clipiră de câteva
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
care confundă realitatea cu imaginile din coșmaruri. Popa venise să-i ceară cincisprezece mii de lei, ca să acopere suma delapidată de el din fondurile regimentului, că altfel „trebuie să mă-npușc“. Cu o artă desăvârșită, Caragiale analizează reacțiile, atitudinile și comportamentul hangiului: „Drept orice răspuns, Stavrache se ridică în picioare foarte liniștit; se duse drept la icoane; făcu câteva cruci și mătănii; apoi se sui în pat și se trânti pe o ureche, strângându-și genunchii în coate“, începând să horcăie și
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]