738 matches
-
super-performant). La polul opus se situează publicitatea oblică a paradoxului, jocului, imaginației, acuzată de intelectualism (cf. Ph. Michel pentru care meseria de publicitar înseamnă "fabricarea diferenței într-o societate monotonă în sensul literal al cuvîntului" apud J.M. Floch, 1995: 197). Hedonismul și narcisismul postmodern exaltă într-o formă perenă publicitatea mitică resursele marilor simboluri universale (Cleopatra, Far Westul, Leonardo da Vinci). Așa cum în literatură există structuri narative preprogramate de tipuri caracteriale (tiranul, arivistul, tînărul prinț), dar și texte care construiesc progresiv
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
virtuală), ci și în noi comunități tribale care se definesc prin moștenirea lor culturală și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de idolatria consumului și hedonismul narcisist, relațiile sociale, responsabilitatea, solidaritatea, în primul rînd prin deschiderea spre o cultură comunicațională, spre universul sensului și valorii. De fapt, sentimentul de apartenență națională și ocultarea minorităților au jucat un rol esențial în colapsul regimurilor comuniste prin așa-numitul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația / 34 2.5. Idealul un concept vetust? / 37 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? / 40 2.7. Tehnică fără etică? / 41 2.8. Învățare fără etică / 45 Capitolul 3. Despre modele și rolul lor în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
relativizarea curriculumului (prea încărcat, prea abstract etc.), preeminența ludicului în proiectarea și desfășurarea lecțiilor etc., mutarea accentului de pe elementul rațional pe ceea ce s-a numit (plecând de la teoria inteligențelor multiple a lui Gardner, dar s-a vulgarizat pentru că justifică relativismele hedonismului prezentului) inteligență emoțională (Goleman). În același timp, s-a regândit relația profesor-elev, prin introducerea unor elemente soft, care au pus în imposibilitate consolidarea unei relații inerente umanului relația de autoritate. Relația de autoritate a fost marginalizată și în familie, acolo
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cel mai bun caz cu mama, dar adeseori mama e singură. Cât despre tați, acestora le displace să-și asume rolul: în nici un caz nu vor să pară niște idioți reacționari. Tați-amici și mame-amice". (Sévillia, 2009, p. 20) 2.4. Hedonismul și educația Refuzul maturizării se combină cu sentimentul de vinovăție față de abandonul copiilor, abandon impus de mentalitatea consumistă, aceea care îți cere să trăiești micile tale egoisme/extravaganțe acum, chiar părăsind copilul în fața televizorului, apoi a computerului, a tentațiilor rețelei
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
interioară necesară pentru apropierea de ea. În schimb, astăzi trăim în plin paradox, deoarece toate demersurile din zona politicilor educaționale subliniază nevoia unei life long learning, dar distruge atât paradigma dezvoltării cumulative de sine, cât și rezultatul acesteia, identitatea individului; hedonismul acestor vremuri ignoră viitorul, concentrând toate energiile pe prezent, astfel încât nu mai există proiecte și ambiții pe termen mediu și lung, chiar dacă se impune (dar se și cultivă în exces) nevoia de formare continuă; acest tip de formare este animat
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
semnificativă la nivelul metodelor educaționale, cu accent pe elementele de activare a celor care învață la nivel de intenție, dar, de fapt, cu accent pe elementul ludic; ludicul, sub impactul realităților de dincolo de zidurile școlii, reprezintă poarta de intrare a hedonismului în școală, la fel cum s-a întâmplat și cu familia (altădată un partener esențial al școlii în educarea elevilor); sub presiunea unui egalitarism imposibil egalitatea în cunoaștere s-a relativizat evaluarea, ceea ce a avut efecte majore în plan social
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în conformitate cu criterii inadecvate, intervenția unor elemente străine unui proces adecvat de selecție, de tipul discriminării pozitive etc); eroziunea autorității profesorului, cu două aspecte: ca reprezentant al lumii cunoașterii, profesorul nu poate oferi expertiză într-o lume care stă sub semnul hedonismului; pe de altă parte, profesorul reprezintă autoritatea într-o lume care relativizează orice autoritate, inclusiv aceea a individului asupra propriei persoane. 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? Dacă această descriere sumară este adecvată, atunci școala este în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
p. 173) În plus, astăzi modelul se află plasat în viitor, ceea ce înseamnă că valoarea sa este dată de noutate, iar identificarea cu modelul presupune cursa pierdută din start de a fi "în pas cu moda"; totodată, identificarea consumismului cu hedonismul (fie el și în registru minor) s-a putut produce, în acord cu Freud, deoarece noutatea sporește plăcerea, ceea ce a determinat constituirea unei noi "culturi a cotidianului" (Gilles Lipovetsky), deci a unui model nou. În acord cu exigențele asemănării cu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
din tort. Acest lucru se aplică tuturor activităților pe care le consider neplictisitoare și "interesante"". (Taleb, 2009, p. 115) În sinteză, școlii i se pre-programează domeniul datoriei și responsabilității, iar educației informale domeniul seducător al bucuriei fără scop și griji (hedonism în registru minor). În fapt, ruptura este mult mai gravă, deoarece legitimează un rezultat negativ (considerăm noi) al deconstrucției la nivelul școlii: "[...] universitățile și instituțiile de învățământ superior sunt solicitate să formeze acum competențe, și nu idealuri: atâția medici, atâția
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Onfray, care trimite la reflecțiile lui Brillat-Savarin: "Măsura pe care o invocă Brillat-Savarin este obținută cu ajutorul unei ecuații între senzație și conștiință: dacă simțurile debordează cunoașterea și rațiunea, folosirea lor este nefastă. În schimb, dacă între ele există un acord, hedonismul este de cea mai bună calitate și-l putem căuta fără ca din punct de vedere etic, să ne rușinăm". (Onfray, Rațiunea gurmandă, 2000, p. 82) Senzualismul în educație presupune absența dispozitivelor ajutătoare, iar simulările cu ajutorul computerului sunt recomandate doar atunci când
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
decisiv de consumism, ceea ce a dus la promovarea unei rutine pe dos, chiar dacă mai spectaculoasă și mai atractivă (ceea ce se și urmărea de fapt). Revanșa simțurilor, de care vorbea Daniel Bell a însemnat de fapt promovarea rutinei consumului, a unui hedonism al bulimiei, strălucitor și extravagant. În același timp, școlii i s-a cerut seriozitate, măsură, cultivarea valorilor perene ale umanității, în totală contradicție cu risipirea fatalmente superficială din spațiul public. Imaginea a ajuns mai tare ca realitatea (o banalitate postmodernă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
intensificate și făcute mai extravagante". (Morris, 2010, pp. 300-301) Conformismul social, ca efect al puterii disciplinare, de care vorbea Michel Foucault, epuizează repede potențialul de noutate conținut într-o tendință creată în concordanță cu principiul contradicției stimulilor, mai ales că hedonismul consumist a consacrat dictonul ceea ce este nou este mai bun; așa s-a ajuns la combinarea celor două exigențe, rezultatul fiind producerea noutății în conformitate cu principiul extremismului stimulilor: "[...] deoarece stimulii supernormali sunt atât de puternici și răspunsul nostru ne poate epuiza
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sau disimulează, se ascunde?)". (Gardner, 2012, p. 196) Postmodernismul și caracteristicile spațiului on-line au determinat această ignorare a valorii de adevăr, atât în spațiul real, cât și în spațiul virtual, probabil ca urmare a relativismului accentuat la care a condus hedonismul ca mod de viață și existența unui număr descurajant de mare de alternative care copleșesc individul (în acest din urmă caz, decizia este blocată nu de absența alternativei, ci de numărul prea mare de alternative); • problema transferului de competențe între
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
transferuri masive de competențe și practici din mediul virtual către mediul școlar. În același timp, nu trebuie să uităm că adolescenții, în efortul autodefinirii de sine simt nevoia de a fi altfel decât adulții; având în vedere că, sub impactul hedonismului consumist (care presupune cu necesitate să fii tânăr), adulții le-au preluat limbajul, hainele/ținuta și obiceiurile, adolescenții s-au văzut nevoiți să exploreze teritorii noi, unul dintre acestea dovedindu-se a fi și internetul; în acest context, merită observat
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sites, etc.; more than that, the virtual environment is seen today as a space of liberty, of choices without consequences, while the school is set-up for disconnection, being assimilated with duties and constraints. The third problem is that the consumist hedonism of the world we live in had as an effect "the thermal death" of senses (Konrad Lorenz), disturbing the fine mechanism of balance between habit and weaning, between pleasure and displeasure, between the short term and the long term investments
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
alt filosof mediatic, Alain Finkelkraut (1987). Discursul despre decadență pornește de la o presupusă insuficiență parentală, iar dominanta constă în acuzarea părinților și a lipsei de repere, cum tinde s-o impună un joc de cuvinte pseudo-savant*. Noua familie, marcată de hedonismul consumerist, ar fi incapabilă să socializeze din pricina unor dificultăți psihologice și sociale de interiorizare a legii, când principiul plăcerii nu se lovește suficient de principiul realității. Împotriva moștenirii "Secolului Luminilor", apatia elevilor postmoderni (Finkelkraut, 1987). Din această critică se nasc
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
masculină a epistemologiei care relaționează mintea umană computerului. Cyberfeminismul teoreticienei se angajează în luarea unei poziții active față de tehnologism și se diferențiază de perspectiva cyberpunkului. Această orientare științifico-fantastică este învinuită, la rândul ei, că integrează tehnologismul într-un colaj al hedonismului și al contraculturii, rămânând important în aspectul estetic al metaforei care unește biologicul cu electronicul, însă fiind delegitimat prin ignorarea problemelor politice ridicate în legătură cu ambiguitatea controlului și a puterii. Un alt reproș atribuit curentului cyberpunk îl constituie neglijarea abordării femininului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ei și-au dorit o viață liniștită, mulțumită, o existență închisă în sine. Vom mai adaugă la cele menționate că și modul de viață francez, l'art de vivre français, "la poétique d'être Français" [Dupront, p.1450], predispune la hedonism 18. Parizianul este mereu în căutarea plăcerii, noilor excitații, divertismentelor. Această dragoste de viață, fugă de plictiseală și trăire intensă a prezentului îi conferă francezului reputația de om neserios și superficial. Revoluțiile secolului al XIX-lea buleversează lumea sub un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
magazinele noi este pentru Pariziana o repetiție în culise înaintea ieșirii pe scena Parisului 267. Femeia-client devine idolul vânat al comercianților 268. Este sugestiv că doamna Marty, care rezistă asediului amanților, nu poate rezista cumpărăturilor 269 și își ruinează soțul. Hedonismul consumului este o ocupație extrem de atractivă pentru femeia modernă 270. Zola descrie diferite temperamente de cumpărătoare 271. Este interesant că femeile aduse la starea de percepere a consumului că lux necesar devin și hoate de marfă, există "voleuses de profession
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
impune autoritatea, o tipologie ridiculizată și în tradiția populară.”909 Fantezia sa despre potop ni-l înfățișează ca stupid, credul. Neculai este privit cu simpatie de narator, caracterizarea sa cuprinde numeroase aspecte pozitive: tinerețea, educația, inteligența, virilitatea, aderarea la un hedonism al plăcerilor, pe când rivalul său, Avesalon, se dezvăluie un naiv exhibiționist și narcisiac.910 Femeia nu poate fi catalogată ca un simplu obiect pasiv al dorinței, în relația cu Neculai se dovedește la fel de activă, cu spirit de inițiativă, își impune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sinuciderea lui spectaculoasă, după publicarea, în 1903, a cărții sale Sex și caracter. Inspirația viziunii asupra destinului omului a tânărului autor a fost una riguros dualistă. În orientarea vieții, valoarea și plăcerea îi apăreau drept poli. Weininger opunea idealismul moral hedonismului. Pentru idealist cu adevărat reale sunt doar binele, adevărul, frumusețea pură și echitatea. Încorporările exemplare ale acestui mesaj erau pentru evreul Weininger învățătura lui Iisus Christos precum și filozofiile lui Platon și Kant. În alcătuirea omului, susținea el, intră două principii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
doilea rând, epoca ce a început nu s-a terminat încă. Putem numi "Ev Mediu" sau "capitalism industrial" o perioadă a istoriei, deoarece epoca ce a urmat-o a permis să i se identifice sfârșitul. Anumiți autori adoptă denumiri ca "hedonism", "neo-individualism" sau "societatea eului", în funcție de caracteristicile care li se par frapante. Alții propun secvența "societate tradițională societate modernă societate postmodernă", de-oarece semnifică etapa care urmează "modernul", fără a ști încă ce urmează să se întâmple. Istoria poate fi analizată
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
socialismul însuși, care abandonează colectivismul, se privatizează, devine libertar. Tabelul 2 A. Valorile postmoderne B. Valorile tradiționale 1. Individualism 2. Împlinire 3. Libertate 4. Experimentare 5. Relativitate 6. Sinceritate 7. Toleranță 8. Spontaneitate 9. Permisivitate 10. Sexualitate 11. Intensitate 12. Hedonism 13. Timpul prezent 14. Convivialitate 15. Natură 16. Viață 17. Egalitate 1. Religie 2. Autoritate 3. Rigoare morală 4. Supunere 5. Datorie 6. Muncă 7. Responsabilitate 8. Fidelitate C. Valorile centrale D. Valorile latente 1. Dragoste 2. Familie 3. Prietenie
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
discutabile, mulți se rătăcesc, pentru că nu sunt echipați pentru a își "fabrica" propriile panouri indicatoare. Înțelegem atunci înmulțirea "experților" care știu ceea ce este bun pentru dumneavoastră. A. 8. Spontaneitate, A. 9. Permisivitate, A. 10. Sexualitate, A. 11. Intensitate, A. 12. Hedonism, A. 13. Timpul prezent Ca și pentru grupul precedent, cele șase valori despre care discutăm acum au logica lor de ansamblu. Spontaneitatea este valoarea-ghid a omului postmodern. Acesta își caută liber destinul, fără un itinerar stabilit dinainte. Poate să facă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]