709 matches
-
pe aceasta. Holmes face o reconstituire a sinuciderii cu revolverul lui Watson, iar pistolul produce în cădere o ciobitură pe parapetul podului, asemănătoarea cu ciobitura observată inițial de detectiv. Revolverul cu care s-a sinucis doamna Gibson este găsit în heleșteu, alături de pistolul doctorului Watson. Povestirea este remarcabilă și pentru faptul că face trimitere la un cufăr păstrat în seifurile băncii Cox and Co. din Charing Cross, în care dr. Watson își păstra notițele referitoare la cazurile cercetate de Holmes, printre
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
următoare Roderick și naratorul simt o stare de agitație în creștere fără nici un motiv aparent. Într-o noapte începe o furtună. Roderick vine în dormitorul naratorului, care este situat chiar deasupra criptei, și deschide fereastra către furtună. El observă că heleșteul din jurul casei pare să strălucească în întuneric, așa cum era reprezentat în picturile lui Roderick Usher, deși nu există niciun fulger. Naratorul încearcă să-l calmeze pe Roderick citindu-i cu voce tare "The Mad Trist", un roman despre un cavaler
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
pe podea. Naratorul fuge apoi din casă și, pe măsură ce face acest lucru, observă un fulger de lumină care-l face să se uite înapoi la Casa Usher, văzând cum clădirea se rupe în două și ruinele ei se scufundă în heleșteu. „” a fost publicată pentru prima dată în numărul din septembrie 1839 al revistei "Burton's Gentleman's Magazine". Ea a fost ușor revizuită în 1840 pentru colecția "Tales of the Grotesque and Arabesque". Povestirea conține poemul „Palatul bântuit”, care a
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
Monumentul a fost ridicat în amintirea unei cumplite tragedii petrecute în anul 1843 la conacul de la Horodniceni. În una din zile, doi copii ai logofătului, Matei (1823-1843) și Elena (1818-1843), împreună cu Pulcheria, soția lui Basile, se plimbau în barcă pe heleșteul din fața conacului. Barca s-a răsturnat, iar cei doi copii s-au înecat, Pulcheria scăpând ca urmare a faptului că rochia sa de crinolină a plutit pe suprafața lacului. În curtea bisericii se află cinci pietre de mormânt. Lângă zidul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
într-un cartuș deasupra blazonului porții masive de la intrarea în parc. Moșia Deleni a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
identifica, totuși, drept șoferul de taxi care a apărut pentru un scurt timp în "Penultimul pericol", "Camera creaturilor" și "Lacul Lacrimose". Bărbatul se presupune ca este în posesia vasului de zahar, un element central al seriei, după ce îl recuperase din heleșteul în care fusese ascuns. În timp ce seria progresează, devine treptat clar ca Snicket ii cunoștea pe domnul și doamna Baudelaire de multi ani, din legăturile acestora cu V.F.D.. Totuși, asa cum este menționat în "Spitalul sperios" și "Sfârșitul", în ciuda tuturor cercetărilor
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
din diverse donații sau moșteniri (terenuri agricole, păduri, contrucții, bani) făcute de persoane private (domnitori ai Moldovei, boieri, negustori) sau de către stat. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Epitropia deținea moșii, păduri, tîrguri boierești, sate, loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie cuprindea aproximativ 64.000 ha
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
Sângerul sau fitofagul, crapul argintiu ("Hypophthalmichthys molitrix") este un pește fitoplanctonofag din familia ciprinidelor de peste un metru, din apele mari curgătoare dulcicole din Extremul Orient. A fost introdus în Europa, unde se crește în heleșteie și iazuri. Este un pește originar din China și Siberia de Est de la Amur până la Xijiang (China). A fost introdus în întreaga lume (inclusiv în România și Republica Moldova) pentru acvacultură și controlul proliferării algelor. Se crește în heleșteie și iazuri
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
crește în heleșteie și iazuri. Este un pește originar din China și Siberia de Est de la Amur până la Xijiang (China). A fost introdus în întreaga lume (inclusiv în România și Republica Moldova) pentru acvacultură și controlul proliferării algelor. Se crește în heleșteie și iazuri. În Europa a fost introdus pe scară largă, mai ales în Europa de Est. În România a fost adus în anul 1960, în stadiul de pui, fiind aclimatizat în apele naturale și, în special, în iazuri și heleșteie. Are o
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
crește în heleșteie și iazuri. În Europa a fost introdus pe scară largă, mai ales în Europa de Est. În România a fost adus în anul 1960, în stadiul de pui, fiind aclimatizat în apele naturale și, în special, în iazuri și heleșteie. Are o lungime obișnuită de 35-45 cm, maximală 110 cm; greutatea maximală 50 kg. Poate trăi 20 ani. Corpul este moderat alungit, înalt, ușor comprimat lateral. Spatele ușor bombat. Partea abdominală este rotunjită. Capul este mare (mai mic decât la
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
Psaltire de a lui Dosoftei mitropolitul ("Psaltirea" în versuri), nouă cărți de beserică, una liturghie tîlcovană, una păreche călămări cu sidefuri, de masă”. Ctitorii și diverșii donatori au înzestrat mănăstirea cu numeroase cărți, obiecte și proprietăți: sate, vii, vitele și heleștee. Printre proprietățile funciare ale mănăstirii, pe lângă terenurile din jurul mănăstirii, mai pot fi menționate satele Ciulești (danie a spătarului Gheorghiță) și Ulmi din ținutul Hârlăului precum și „o giumătate de hăleșteu din Brătulești, mai gios de toate hălășt(eiele) a Brătuleștilor”. Pentru
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
din rezervele sale pentru un nou atac în încercarea de a întoarce soarta luptei, însă a fost doborât de către infanteria flamandă. În 1288 Robert a început lucrările la un mare parc la Hesdin. Acesta conținea o menajerie, crescătorii de păsări, heleștee, livezi, o grădină împrejmuită și locuri pentur turniruri. În 1262, în Paris a avut loc căsătoria lui Robert cu Amicia de Courtenay (n. 1250-d. 1275), fiică a seniorului Petru de Conches, strănepot al regelui Ludovic al VI-lea al Franței
Robert al II-lea de Artois () [Corola-website/Science/328699_a_330028]
-
variante albe-rozacee și brune-închis. Se aseamănă mult cu carasul argintiu, principala deosebire constând în coloritul corpului care poate să fie roșu-auriu, alb-rozaceu sau brun închis. Carasul argintiu ("Carassius gibelio") are un colorit galben-argintiu și trăiește în ape naturale, iazuri și heleșteie. Prin selecție (metisare) s-au obținut o serie de varietăți ale acestei frumoase specii. Astfel sunt varietățile: cu fondul roșu și pete rozacee, "coadă de cometă" (cu coada adânc scobită), "voal de mireasă" (cu înotătoarele foarte lungi, în formă de
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
Ciudsk ("us maraenoides") este un pește lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"). Este originar din lacul Peipus și a fost aclimatizat în mai multe țări din Europa și fosta Uniune Sovietică. În România a fost introdus experimental în 1957 în heleșteiele de la Nucet, Tarcău, în Lacul Roșu, în lacul de baraj de la Bicaz și câteva iazuri din nordul Moldovei. Trăiește în apele stătătoare reci. Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
icrele altor specii de pești. Depune icre bentonice, lipicioase pe fund de piatră, în octombrie-noiembrie. O femelă depune 16.000-82.000 icre. Are valoare economică. Carnea este gustoasă. Specia se pretează a fi cultivată în lacuri de baraj, iazuri și heleșteie, în zona montană și colinară.
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
Murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) este un pește dulcicol, bentopelagic, cu o lungime de 6-8 cm (maximal 12 cm, în Amur 20 cm), din familia ciprinidelor, originar din apele stătătoare (bălți și heleșteie) sau lin curgătoare (râuri) din Asia estică: de la bazin fluviului Amur în Siberia până la bazinul râului Perlelor (Zhujiang), în sud-estul Chinei, și Japonia. A fost introdus involuntar în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova) și alte părți ale Asiei o dată cu
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
de lângă Oradea, Ineu, cursul inferior al Dunării la Brăila. În Lacul Sfânta Ana se află de acum 105 de ani, prin aclimatizare, fiind introdus aici de statul maghiar în 1908. În ultimul timp s-a răspândit foarte mult, ajungând în heleșteiele de la Cefa, Zaul de Câmpie. O dată cu materialul de repopulare, provenit din aceste heleșteie, a ajuns în balta Crapina, heleșteiele de la Nucet, heleșteiele Slătioarele-Jilavele din Ialomița, Colacul de lângă Nucet, Snagov, Buftea, lacurile Bucureștiului și alte multe regiuni. Are o lungimea obișnuită
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
se află de acum 105 de ani, prin aclimatizare, fiind introdus aici de statul maghiar în 1908. În ultimul timp s-a răspândit foarte mult, ajungând în heleșteiele de la Cefa, Zaul de Câmpie. O dată cu materialul de repopulare, provenit din aceste heleșteie, a ajuns în balta Crapina, heleșteiele de la Nucet, heleșteiele Slătioarele-Jilavele din Ialomița, Colacul de lângă Nucet, Snagov, Buftea, lacurile Bucureștiului și alte multe regiuni. Are o lungimea obișnuită de 18-22 cm, excepțională 40-45 cm. Greutatea obișnuită 150-200 gr, excepțională 2 kg
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
ani, prin aclimatizare, fiind introdus aici de statul maghiar în 1908. În ultimul timp s-a răspândit foarte mult, ajungând în heleșteiele de la Cefa, Zaul de Câmpie. O dată cu materialul de repopulare, provenit din aceste heleșteie, a ajuns în balta Crapina, heleșteiele de la Nucet, heleșteiele Slătioarele-Jilavele din Ialomița, Colacul de lângă Nucet, Snagov, Buftea, lacurile Bucureștiului și alte multe regiuni. Are o lungimea obișnuită de 18-22 cm, excepțională 40-45 cm. Greutatea obișnuită 150-200 gr, excepțională 2 kg. Somnul pitic este asemănător cu somnul
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
fiind introdus aici de statul maghiar în 1908. În ultimul timp s-a răspândit foarte mult, ajungând în heleșteiele de la Cefa, Zaul de Câmpie. O dată cu materialul de repopulare, provenit din aceste heleșteie, a ajuns în balta Crapina, heleșteiele de la Nucet, heleșteiele Slătioarele-Jilavele din Ialomița, Colacul de lângă Nucet, Snagov, Buftea, lacurile Bucureștiului și alte multe regiuni. Are o lungimea obișnuită de 18-22 cm, excepțională 40-45 cm. Greutatea obișnuită 150-200 gr, excepțională 2 kg. Somnul pitic este asemănător cu somnul. Are corpul alungit
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
și pești mici. Somn pitic negru a fost semnalat pentru prima oară în România în 1997 de pescarii sportivi din Valea Ierului. Ulterior, s-a constatat prezența acestei specii și în râul Barcău. Somnul pitic negru a fost importat în heleșteiele din Ungaria în anul 1980 din Italia, apoi în 1997 a fost semnalat apariția speciei în partea ungară a Crișului. Probabil de aici specia s-a răspândit pe cale naturală și în apele din România . Ca atare este probabilă prezența speciei
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
are un areal natural, format din două părți: ponto-azovo-caspic și Orientul Îndepărtat. El a fost introdus în apele din America de Nord, Australia, Africa și Eurasia în afara arealului lui natural, și se crește artificial; s-au selecționat rase care se cresc în heleșteie și iazuri. Numele de "Cyprinus" provine greaca "Kyprinos" = crap; acest nume se trage dela "Kypris", un alt nume dat zeiței Afrodita, și apoi crapului, din cauza fertilității lui mari. Peștii din genul "Cyprinus" au corpul destul de îndesat, mai mult sau mai
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta menționează în inițiale la colțuri numele și titlul fondatorului Palatului Potlogi: “Io [Eu/ salutare, etc.], K [Constantin], B [Brâncoveanu], V [Voievod]“. Curtea palatului este de formă rectangulară, fiind străjuita la nord de albia fostului heleșteu, iar pe celelalte trei laturi de un zid de incintă. Această curte a fost împărțită după obiceiul vremii în trei segmente, separate între ele prin ziduri și clădiri anexe: curtea de primire care leagă poarta principală de incinta palatului, curtea
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
Această curte a fost împărțită după obiceiul vremii în trei segmente, separate între ele prin ziduri și clădiri anexe: curtea de primire care leagă poarta principală de incinta palatului, curtea de serviciu, destinată gospodăriei, iar la nord între palat și heleșteu se aflau grădinile palatului. Principala construcție a curții, palatul (care măsoară 32 metri în lungime și 23 lățime), este o construcție de plan dreptunghiular în a cărei compunere intră o pivniță boltită, un parter și un etaj. Pivnița este o
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
său îl refuză furios, spunându-i lui Dănilă că ar trebui să devină călugăr, iar nu să trăiască în lume pentru a-i necăji pe oameni. La plecare, mezinul îi fură fratelui său iapa și o secure și pleacă la heleșteu pentru a-și căuta toporul. Ajuns în pădure, Prepeleac se gândește să pună în aplicare sfatul fratelui său și se hotărăște să construiască o mănăstire. În timp ce alegea copacii pe care să-i taie, iese un drac din heleșteu și-l
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]