957 matches
-
fi dăunătoare, producând asfixierea prin înlocuirea oxigenului necesar respirării. Inhalarea heliului pur în mod continuu duce la moarte în câteva minute. Respirarea lui direct din cilindrii presurizați este extrem de periculoasă, cauzând barotraumatisme, astfel rupând țesutul plămânilor. Totuși, decesele cauzate de heliu sunt rare, între 2000 și 2004 înregistrându-se două cazuri în Statele Unite. La presiuni ridicate (mai mult de 2 MPa), un amestec de oxigen și heliu (Heliox) poate provoca Sindromul Nervos al Înaltelor Presiuni, afecțiune ce poate fi ameliorata prin
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
presurizați este extrem de periculoasă, cauzând barotraumatisme, astfel rupând țesutul plămânilor. Totuși, decesele cauzate de heliu sunt rare, între 2000 și 2004 înregistrându-se două cazuri în Statele Unite. La presiuni ridicate (mai mult de 2 MPa), un amestec de oxigen și heliu (Heliox) poate provoca Sindromul Nervos al Înaltelor Presiuni, afecțiune ce poate fi ameliorata prin adăugarea unei mici cantități de azot. Heliul neutru în condiții standard nu este toxic, nu provoacă afecțiuni biologice și se pot găsi urme de acest gaz
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
înregistrându-se două cazuri în Statele Unite. La presiuni ridicate (mai mult de 2 MPa), un amestec de oxigen și heliu (Heliox) poate provoca Sindromul Nervos al Înaltelor Presiuni, afecțiune ce poate fi ameliorata prin adăugarea unei mici cantități de azot. Heliul neutru în condiții standard nu este toxic, nu provoacă afecțiuni biologice și se pot găsi urme de acest gaz în sânge. Dacă se inhalează o cantitate mare de heliu astfel încât să dislocuiasca oxigenul necesar respirării, el poate provoca asfixierea. Condițiile
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
ce poate fi ameliorata prin adăugarea unei mici cantități de azot. Heliul neutru în condiții standard nu este toxic, nu provoacă afecțiuni biologice și se pot găsi urme de acest gaz în sânge. Dacă se inhalează o cantitate mare de heliu astfel încât să dislocuiasca oxigenul necesar respirării, el poate provoca asfixierea. Condițiile de siguranță pentru heliul criogenic sunt similare celor pentru heliul lichid; temperatura să foarte scăzută poate provoca arsuri la rece și din cauza raportul de expansiune gaz-lichid se pot provoca
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
standard nu este toxic, nu provoacă afecțiuni biologice și se pot găsi urme de acest gaz în sânge. Dacă se inhalează o cantitate mare de heliu astfel încât să dislocuiasca oxigenul necesar respirării, el poate provoca asfixierea. Condițiile de siguranță pentru heliul criogenic sunt similare celor pentru heliul lichid; temperatura să foarte scăzută poate provoca arsuri la rece și din cauza raportul de expansiune gaz-lichid se pot provoca incendii dacă nu sunt instalante depresurizatoare. Recipientele cu heliu gazos la temperaturi între 5 și
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
afecțiuni biologice și se pot găsi urme de acest gaz în sânge. Dacă se inhalează o cantitate mare de heliu astfel încât să dislocuiasca oxigenul necesar respirării, el poate provoca asfixierea. Condițiile de siguranță pentru heliul criogenic sunt similare celor pentru heliul lichid; temperatura să foarte scăzută poate provoca arsuri la rece și din cauza raportul de expansiune gaz-lichid se pot provoca incendii dacă nu sunt instalante depresurizatoare. Recipientele cu heliu gazos la temperaturi între 5 și 10 kelvini trebuiesc manipulate întocmai că
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
provoca asfixierea. Condițiile de siguranță pentru heliul criogenic sunt similare celor pentru heliul lichid; temperatura să foarte scăzută poate provoca arsuri la rece și din cauza raportul de expansiune gaz-lichid se pot provoca incendii dacă nu sunt instalante depresurizatoare. Recipientele cu heliu gazos la temperaturi între 5 și 10 kelvini trebuiesc manipulate întocmai că cele ce conțin heliu lichid din cauza expansiunii termice rapide și semnificative care se produce la mai puțin de 10 K, cănd heliul gazos este încălzit la temperatura camerei
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
foarte scăzută poate provoca arsuri la rece și din cauza raportul de expansiune gaz-lichid se pot provoca incendii dacă nu sunt instalante depresurizatoare. Recipientele cu heliu gazos la temperaturi între 5 și 10 kelvini trebuiesc manipulate întocmai că cele ce conțin heliu lichid din cauza expansiunii termice rapide și semnificative care se produce la mai puțin de 10 K, cănd heliul gazos este încălzit la temperatura camerei.
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
nu sunt instalante depresurizatoare. Recipientele cu heliu gazos la temperaturi între 5 și 10 kelvini trebuiesc manipulate întocmai că cele ce conțin heliu lichid din cauza expansiunii termice rapide și semnificative care se produce la mai puțin de 10 K, cănd heliul gazos este încălzit la temperatura camerei.
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
mai puțin întâlnit în Sistemul solar decât 25 din cele 32 de elemente chimice, cu toate ca nucleii săi sunt foarte ușori că și masa atomică. Din motive asemănătoare, litiul este un material importat în fizică nucleară, fiind elementul utilizat în transmutarea heliului în 1932, acțiune care a condus la prima reacție nucleară, iar deuteridul de litiu-6 a fost utilizat că și combustibil de fuziune în armele termonucleare. l și compușii săi au câteva aplicații industriale, inclusiv fabricarea sticlei termorezistente și ceramicei, lubrifianților
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
sa. La acest moment el va deveni o gigantă roșie, apoi se va transforma într-o pitică albă. Sirius A este clasificată ca stea Am, deoarea spectrul arată o adâncă linie de absorbție metalică, indicând sporirea elementelor mai grele decât heliul, cum ar fi fierul. Când se compară cu Soarele, proporția de fier în atmosfera lui Sirius A relativ hidrogenului pe care-l dă formula 1, care este echivalentă cu 10, ceea ce înseamnă că are 316% din proporția de fier din atmosfera
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
era încă pe secvența principală. În timp ce a trecut prin faza de gigant roșu, Sirius B posibil a îmbogățit metalicitatea companionului său. Această stea este compus în principal dintr-un amestec de carbon și oxigen, care a fost generat de fuziunea heliului în steaua progenitor. Aceasta este acoperită de niște de elemente mai ușoare, cu materialele repartizate după masă datorită gravitației ridicată a suprafeței. De aici atmosfera exterioară a lui Sirius B este acum aproape din hidrogen pur-elementul cu cea mai mică
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
ul este un aerostat cilindric de secțiune circulară sau ovală, cu extremitățile alungite, umplut cu gaz ușor (hidrogen sau heliu) sau cu aer cald, dispunând de organe de propulsie și comandă care îi asigură deplasarea în orice direcție, la diferite altitudini, fără a fi la discreția curenților atmosferici cum este cazul baloanelor libere. Elementul comun pentru toate dirijabilele este sistemul
Dirijabil () [Corola-website/Science/304638_a_305967]
-
lămpii să fie pornită mai ușor. În 1962, un grup de cercetători științifici de la "Laboratoarele Bell" au descoperit acțiunea pozitivă a xenonului în lasere , iar, mai târziu, au descoperit faptul că sporul laserului era îmbunătățit de o mică cantitate de heliu adăugată amestecului. Primul laser cu excimer folosea un dimer de xenon (Xe) stimulat de un grupaj de electroni ce produc o emisie stimulată a unor raze ultraviolete de lungime de undă de 176 nm. Clorura de xenon și fluorura de
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
de xenon, în timp ce viteza atomilor de azot sau oxigen este mai mare. Prin urmare, xenonul scade rezonant frecvența tractului vocal în momentul inhalării. Acest fapt produce un timbru vocal scăzut caracteristic, adică efectul invers provocat în timpul inhalării unei cantități de heliu. Însă, ca și heliul, xenonul nu satisface nevoia de oxigen a unei vietăți. Xenonul este atât un asfixiant simplu, cât și un anestezic mai puternic decât oxidul nitros. În concluzie, multe universități nu mai admit ca demonstrație chimică inhalarea unei
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
atomilor de azot sau oxigen este mai mare. Prin urmare, xenonul scade rezonant frecvența tractului vocal în momentul inhalării. Acest fapt produce un timbru vocal scăzut caracteristic, adică efectul invers provocat în timpul inhalării unei cantități de heliu. Însă, ca și heliul, xenonul nu satisface nevoia de oxigen a unei vietăți. Xenonul este atât un asfixiant simplu, cât și un anestezic mai puternic decât oxidul nitros. În concluzie, multe universități nu mai admit ca demonstrație chimică inhalarea unei cantități de xenon, ce
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
mai jos: - aer sintetic purificat (puritate ≤ 1 ppm C echivalent: ≤ 1 ppm CO. ≤ 0,1 ppm NO) (concentrația de oxigen de 18 la 21 % :în volum). - gaz de alimentare pentru analizatorul de hidrocarburi (40 % 2 % hidrogen, complementul fiind constituit de către heliu, în cantitate limită de 1 ppm C echivalent carbon, și o cantitate limită de 400 ppm CO ) - propan (C3 H8) la 99,5 % puritate minimă. 4.7.2. Gazele utilizate prin etalonare și măsură trebuie să fie constituite din amestecuri
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
clasa 'pec' (de ;a "peculiar", "ciudat"). Câteva supernove, cum ar fi SN 1987K și SN 1993J, par să-și schimbe tipul: prezintă la început liniii de hidrogen, dar, pe parcursul câtorva săptămâni sau luni, ajung să fie dominate de liniile de heliu. Termenul „tip IIb” este utilizat pentru a descrie combinația trăsăturilor asociate în mod normal cu tipurile II și Ib. Există mai multe moduri prin care se poate forma o supernovă de acest tip, dar aceste moduri au toate un mecanism
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
orice supernovă de tip Ib sau Ic lipsită de hidrogen ar putea fi sursă de GRB, în funcție de geometria exploziei. Stelele cu cel puțin nouă mase solare evoluează într-o manieră complexă. În centrul stelei, hidrogenul se transformă prin fuziune în heliu și energia termică eliberată creează o presiune îndreptată spre exterior, ceea ce menține miezul în echilibru hidrostatic și previne colapsul. Când rezerva de hidrogen din miez se epuizează, această presiune spre exterior nu se mai creează. Miezul începe să se strângă
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
miezul în echilibru hidrostatic și previne colapsul. Când rezerva de hidrogen din miez se epuizează, această presiune spre exterior nu se mai creează. Miezul începe să se strângă, ceea ce cauzează o creștere a temperaturii și presiunii până în punctul în care heliul începe să fuzioneze și el producând carbon, reacție ce produce și ea suficientă presiune pentru a frâna colapsul. Miezul se extinde și se răcește ușor într-un strat exterior unde mai fuzionează încă hidrogenul, având în centru un miez cu
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
carbon, reacție ce produce și ea suficientă presiune pentru a frâna colapsul. Miezul se extinde și se răcește ușor într-un strat exterior unde mai fuzionează încă hidrogenul, având în centru un miez cu presiune mai mare, în care fuzionează heliul. (În aceste reacții se creează și, în unele cazuri, se consumă și alte elemente cum ar fi magneziu, sulf și calciu.) Acest proces se repetă de câteva ori, și de fiecare dată când miezul intră în colaps, colapsul este oprit
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
70.000 km/s (0,23c), ducând la o creștere rapidă a temperaturii și densității. Procesele cu pierdere de energie ce au loc în miez încetează să mai fie în echilibru. Prin fotodezintegrare, radiațiile gamma descompun fierul în nuclee de heliu și în neutroni liberi, absorbind energie, în timp ce electronii și protonii fuzionează prin captură de electroni, producând neutroni și neutrini electronici care părăsesc steaua. Într-o supernovă de tip II, miezul de neutroni nou format are o temperatură inițială de aproximativ
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
neagră, fără a forma o supernova, deși incertitudinile din modelele supernovelor fac calculele acestor limite extrem de dificile. De fapt, dovezile recente au arătat că stelele de aproximativ 140-250 mase solare, cu o proporție relativ scăzută de elemente mai masive ca heliul, ar putea forma supernove fără a lăsa în urmă găuri negre. Acest rar tip de supernova se formează printr-un mecanism alternativ (parțial analog celui de la exploziile de tip Ia) care nu necesită existența unui miez de fier. Un astfel
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
trece, treptat, printr-o perioadă de expansiune adiabatică, și se va răci și se va amesteca încet cu mediul interstelar înconjurător de-a lungul unei perioade de aproximativ 10.000 de ani. În astronomia standard, Big Bangul a produs hidrogen, heliu și puțin litiu, pe când toate celelalte elemente mai grele au fost sintetizate în stele și supernove. Supernovele tind să îmbogățească mediul interstelar cu "metal"e, termen ce înseamnă, pentru astronomi, toate elementele în afara hidrogenului și heliului, definiție diferită de cea
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
Bangul a produs hidrogen, heliu și puțin litiu, pe când toate celelalte elemente mai grele au fost sintetizate în stele și supernove. Supernovele tind să îmbogățească mediul interstelar cu "metal"e, termen ce înseamnă, pentru astronomi, toate elementele în afara hidrogenului și heliului, definiție diferită de cea din chimie. Aceste elemente injectate îmbogățesc în cele din urmă norii moleculari în care se formează stelele. Astfel, fiecare generație stelară are o compoziție ușor diferită, de la un amestec aproape pur de hidrogen și heliu până la
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]