4,977 matches
-
s-a găsit cadavrul sau în alte locuri, pentru constatarea indiciilor privind cauza morții și circumstanțele ei; ... b) examinarea exterioară a cadavrului și autopsia, inclusiv exhumarea, după caz; ... c) examinări complementare de laborator, cum ar fi cele histopatologice, bacteriologice, toxicologice, hematologice, serologice, biocriminalistice. (2) Autopsia medico-legală a cadavrului se efectuează la solicitarea organelor judiciare, numai de către medicul legist, fiind obligatorie în următoarele cazuri: ... 1. moarte violentă, chiar și atunci când există o anumită perioadă între evenimentele cauzale și deces; 2. cauza morții
NORME PROCEDURALE din 4 aprilie 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130328_a_131657]
-
singuri și nici nu sunt în îngrijirea cuiva; ... h) orice persoană juridică, pe bază de contract, pentru asigurații sau angajații săi. ... Articolul 17 (1) Prin examinări complementare se înțelege activitățile medico-legale care completează lucrarea deja efectuată, precum examene histopatologice, bacteriologice, hematologice, toxicologice, radiologice, biocriminalistice etc. privind piese anatomice, secreții, dejecții, pete, urme, examene ale obiectelor și substanțelor, cercetări experimentale, cercetări medico-legale la locul faptei sau la locul unde s-a aflat cadavrul. ... (2) Examinările complementare nu constituie expertize sau constatări medico-legale
ORDIN nr. 255 din 4 aprilie 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130327_a_131656]
-
imposibilitate de efectuare a lucrării solicitate. Secțiunea 4 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viață Articolul 26 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viață, efectuate la cererea organelor judiciare, constau în examinări clinice și complementare radiologice, hematologice, serologice, bacteriologice, antropologice, dermatologice, genetice și altele, putând avea ca obiect: a) constatarea sexului, virginității, capacității sexuale, vârstei, conformației sau dezvoltării fizice, precum și a elementelor necesare pentru stabilirea filiației; ... b) constatarea leziunilor traumatice, a infirmităților și a stărilor de boală
ORDIN nr. 255 din 4 aprilie 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130327_a_131656]
-
s-a găsit cadavrul sau în alte locuri, pentru constatarea indiciilor privind cauza morții și circumstanțele ei; ... b) examinarea exterioară a cadavrului și autopsia, inclusiv exhumarea, după caz; ... c) examinări complementare de laborator, cum ar fi cele histopatologice, bacteriologice, toxicologice, hematologice, serologice, biocriminalistice. (2) Autopsia medico-legală a cadavrului se efectuează la solicitarea organelor judiciare, numai de către medicul legist, fiind obligatorie în următoarele cazuri: ... 1. moarte violentă, chiar și atunci când există o anumită perioadă între evenimentele cauzale și deces; 2. cauza morții
ORDIN nr. 255 din 4 aprilie 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130327_a_131656]
-
singuri și nici nu sunt în îngrijirea cuiva; ... h) orice persoană juridică, pe bază de contract, pentru asigurații sau angajații săi. ... Articolul 17 (1) Prin examinări complementare se înțelege activitățile medico-legale care completează lucrarea deja efectuată, precum examene histopatologice, bacteriologice, hematologice, toxicologice, radiologice, biocriminalistice etc. privind piese anatomice, secreții, dejecții, pete, urme, examene ale obiectelor și substanțelor, cercetări experimentale, cercetări medico-legale la locul faptei sau la locul unde s-a aflat cadavrul. ... (2) Examinările complementare nu constituie expertize sau constatări medico-legale
ORDIN nr. 1.134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130325_a_131654]
-
imposibilitate de efectuare a lucrării solicitate. Secțiunea 4 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viață Articolul 26 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viață, efectuate la cererea organelor judiciare, constau în examinări clinice și complementare radiologice, hematologice, serologice, bacteriologice, antropologice, dermatologice, genetice și altele, putând avea ca obiect: a) constatarea sexului, virginității, capacității sexuale, vârstei, conformației sau dezvoltării fizice, precum și a elementelor necesare pentru stabilirea filiației; ... b) constatarea leziunilor traumatice, a infirmităților și a stărilor de boală
ORDIN nr. 1.134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130325_a_131654]
-
s-a găsit cadavrul sau în alte locuri, pentru constatarea indiciilor privind cauza morții și circumstanțele ei; ... b) examinarea exterioară a cadavrului și autopsia, inclusiv exhumarea, după caz; ... c) examinări complementare de laborator, cum ar fi cele histopatologice, bacteriologice, toxicologice, hematologice, serologice, biocriminalistice. (2) Autopsia medico-legală a cadavrului se efectuează la solicitarea organelor judiciare, numai de către medicul legist, fiind obligatorie în următoarele cazuri: ... 1. moarte violentă, chiar și atunci când există o anumită perioadă între evenimentele cauzale și deces; 2. cauza morții
ORDIN nr. 1.134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130325_a_131654]
-
unităților; - Cercetări privind influență asupra sănătății personalului a noxelor chimice existente în atmosferă locurilor de muncă și elaborarea de toxiprofesiograme; - Elaborarea atlaselor de poluare a mediului pe zone de influență a unităților investigate în perioade mari de timp; - Cercetări imunologice, hematologice și biochimice privind modificări citochimice și comportamentale în cazul expunerii cronice la noxe; - Cercetări privind metode de depistare precoce a îmbolnăvirilor profesionale; 4.3.17. Programul de membrane: - Cercetări pentru realizarea unor membrane microporoase din olefine; - Cercetări pentru realizarea membranelor
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
84 74,2 67-84 101 1,86 75,8 69-86 103 1,88 77,6 71-88 106 1,90 79,3 73-90 108 1,92 81,0 75-93 112 143 INTERPRETAREA UNOR ANALIZE DE SÂNGE după dr. Leonard Azamfirei Determinări hematologice Analiza din sânge Valori normale Crește Scade Leucocite Formulă leucocitara 4.500-10000/mm 3 Neutrofile nesegmentate Neutrofile segmentate 3-5% 54-62% Infecții,tumori, intoxicații, leucemii Infecții virale și bacteriene, parazitoze, colagenoze, intoxicații. Eozinofile 1-3% Stări alergice, parazitoze, b.Hodgkin, pneumopatii, după
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
costuri și cu cel mai mic disconfort pentru pacient. Investigațiile de laborator cuprind examene nespecifice și examene specifice. Examenele nespecifice Examenele nespecifice evidențiază modificările determinate de agentul infecțios în organism. Principalele sindroame biologice considerate pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: sindromul hematologic, evaluat prin hemoleucogramă completă; sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (VSH), proteinei C reactive și a fibrinogenului; sindroamele biochimice (metabolice, hepatice, renale). Hemoleucograma poate orienta asupra tipului de infecție, fără a preciza etiologia. În general, infecțiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
anumit determinism genetic pentru reacția individuală față de anumite medicamente. Principalele tipuri de reacții adverse apărute după tratamentul antibiotic sunt: Intoleranța locală digestivă (dureri abdominale, vărsături, diaree) sau la locul administrării parenterale (flebite, noduli subcutanați, flegmoane) Toxicitatea hepatică, renală, otică, neurologică, hematologică Sensibilizarea, de la alergii până la șoc anafilactic Bacterioliza (efect Herzheimer) Dismicrobismele Interferența imunității postinfecțioase Perturbarea gravidității și embriopatii. Rezistența la antibiotice Rezistența la antibiotice este definită de capacitatea unor germeni patogeni de a supraviețui sau de a se multiplica în prezența
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea virusului prin metoda
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sarcinii la momentul infecției. Malformațiile fetale se pot evidenția la naștere sau mai târziu: Oculare: microftalmie, glaucom, cataractă, miopie, retinopatie Auditive: hipoacuzie, surditate Cardiace: PCA, SP, miocardită Nervoase: autism, surditate, microcefalie, retard mental, encefalita, diplegie spastică, convulsii, boli degenerative cerebrale Hematologice: purpură trombocitopenică, anemie Greutate mică la naștere. Rubeola congenitală evolutivă este infecția generalizată a nou-născutului , care se menține contagios timp de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: o izolarea virusului din exudat faringian, urină sau alte secreții, prin culturi celulare sau imunofluorescență directă o identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction o evidențierea anticorpilor IgM sau creșterea de 4 ori a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de 7 zile, urmată de Moldamin. 5.3 Mononucleoza infecțioasa Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr, manifestată cu febră, angină, poliadenopatii și modificări hematologice caracteristice, persistente mult timp după remisiunea bolii. Epidemiologie Sursa infecției este omul bolnav, cu forme aparente sau inaparente de mononucleoză infecțioasă (MNI). Receptivitatea este generală. Incidența maximă se înregistrează între 14-16 ani la fete și 16-18 ani la băieți. Transmiterea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ampicilinei (50-60%) Icterul (10%). Diagnostic Datele epidemiologice pot avea semnificație în cazul provenienței dintr-un focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului, cu două etape: Evidențierea anticorpilor heterofili prin hemaglutinarea hematiilor de oaie Diferențierea anticorpilor heterofili din MNI de anticorpii heterofili prezenți
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
biologice inconstante, utile pentru diagnosticul unor localizări ale MNI, sunt creșterea nivelului seric al enzimelor hepatice (ALAT, fosfataza alcalinei), creșterea bilirubinei, prezența crioglobulinelor. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante. Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul Guillain-Barre, meningită, encefalită, mielită, nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu 75-85% decese prin edem cerebral, hemoragii, insuficiență respiratorie sau renală. Tablou biologic Modificările biologice din hepatita acută virală sunt consecința leziunilor morfo funcționale hepatice. Aceste modificări pot fi grupate în cinci sindroame: sindromul citolitic, de retenție biliară, hepatopriv, inflamator-imun, hematologic. Diagnostic Prima etapă în diagnosticul de hepatită acută virală se bazează pe criterii clinice și biologice, după excluderea altor afecțiuni. A doua etapă a diagnosticului precizează etiologia și urmează să fie prezentată în secțiunea „Particularități etiologice ale HVA”. Diagnosticul diferențial
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
denumit și sindrom septic, indică progresia sepsisului prin apariția unei disfuncții de organ: Cardio-vascular: scăderea TA sistolică ≤ 90mmHg sau a TA medii ≤ 70mmHg, nemodificată după resuscitare volemică Renal: oligurie (debit urinar < 0,5 ml/kg/oră) Respirator: PaO2 /FiO2 ≤ 200 Hematologic: trombocite <80000/mm3 sau scăderea <50% din valoarea maximă din ultimele 3 zile Acidoza metabolică inexplicabilă: pH ≤7,30 sau deficit bazic ≥ 5mEq/l și nivel de lactat >1,5 N. (4) Șocul septic este definit ca sepsis cu hipotensiune
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
principiul obligativității prelevării hemoculturilor în orice suspiciune de stare septicemică, înainte de instituirea oricărui tratament etiologic; se examinează microbiologic toate produsele și excrețiile patologice de la poarta de intrare și/sau metastazele septice. investigațiile funcționale principale evaluează statusul pulmonar, cardiovascular, renal, hepatic, hematologic. V. Evaluarea gravității utilizează scorurile de gravitate, care clasifică pacienții în grupe de gravitate. Aceste scoruri au utilitate metodologică, economică și prognostică. Factorii care influențează gravitatea sepsisului sunt legați de teren (vârstă, patologie asociată), natura porții de intrare și a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Diagnostic Criteriul epidemiologic are o mare valoare orientativă pentru diagnosticul leptospirozei, la un pacient cu manifestări clinice și biologice compatibile. Modificările biologice nespecifice sunt: sindromul inflamator: creșterea vitezei de sedimentare a sângelui, fibrinogenului și a proteinei C reactive >100mg/l hematologic: leucocitoză cu polinucleoză, scăderea trombocitelor hepatic: creșterea transaminazelor, fosfatazei alcaline, bilirubinemiei renal: creșterea ureei, creatininei, proteinurie, hematurie microscopică (frecventă). Investigațiile etiologice pozitive conferă certitudinea diagnosticului. Leptospirele se pot evidenția direct prin examen microscopic pe fond întunecat (din urină, sânge, LCR
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
keratoconjunctivite (VVZ, VHS), uveite anterioare (VVZ, CMV, toxo, lues), retinite, neuropatie de nerv optic. Cele mai frecvente cauze de retinite sunt CMV (15-35%) și toxoplasmoza (3%). Alte afecțiuni cu particularități în infecția HIV/SIDA sunt miozitele, bolile endocrine, neoplazice și hematologice. 14.6 Diagnostic Infecția cu HIV poate fi suspicionată pe baza datelor clinice și epidemiologice. Diagnosticul propriu-zis al infecției HIV cuprinde două etape: I. Identificarea infecției cu HIV II. Stadializarea clinico-imunologică a infecției HIV. Identificarea infecției cu HIV este posibilă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
CDC) Imunologice: CD4< 350/mm3 Virusologice: încărcătura virală (ÎV) > 100000 copii virale/ ml. Monitorizarea tratamentului antiretroviral evaluează pe de o parte eficiența clinică, imunologică (CD4) și virusologică (încărcătura virală, testul de rezistență) a terapiei, pe de altă parte reacțiile secundare (hematologice, hepatice, renale, metabolice, alergice) legate de terapie, în funcție de care schemele de tratament se mențin, se remaniază, se schimbă sau se întrerup. Alte intervenții necesare pentru susținerea pacientului cu infecție HIV sunt: Consilierea pentru reducerea tuturor riscurilor asociate transmiterii HIV/SIDA
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ale nervilor cranieni si spinali 1. Schwanom (neurilemom, neurinom) − celular − plexiform − melanotic 2. Neurofibrom − plexiform − circumscris (solitar) 3. Tumori maligne ale tecii nervilor periferici (MPNST) − epitelioid MPNST − MPNST cu diferentiere mezenchimala sau epiteliala − MPNST melanotic. D. Limfoame si alte boli hematologice 1. Limfom malign 2. Plasmacitom 3. Sarcom granulocitic 4. Altele E. Tumori cu celule germinale 1. Germinom 2. Carcinom embrionar 3. Tumora sacului Yolk 4. Coriocarcinom 5. Teratom − matur − imatur − teratom cu transformare malignă 6. Tumori mixte cu celule germinale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un test neurofiziologic, cu valoare mare în diagnosticul bolilor demielinizante ale nervului optic, căilor optice, sau în compresiuni ale nervului optic în orbită. OCT metodă modernă de examinare a retinei, poate pune în evidență tumori intraoculare în stadii incipiente. Examenul hematologic este absolut necesar pentru evaluarea stării preoperatorii a pacientului cu tumora intraorbitală. De mare utilitate se dovedește hemoleucograma, glicemia, ionograma, probele hepatice, determinarea timpului de coagulare și sângerare, grupul sanguin etc. Examenul imunohistochimic este de real interes în diagnosticarea formațiunilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]