949 matches
-
vom pune mereu unele și aceleași întrebări, riscăm să nu ne mai intereseze opera lui Arghezi. Posteritatea lui merită alte întrebări"101. O aplicată și sistematică abordare a prozei publicistice argheziene o întreprinde, fără îndoială, Mariana Ionescu, în două intervenții hermeneutice, similare conținutistic, dar diferite ca întindere 102. E vorba, după cum însăși autoarea precizează, de o analiză a gramaticii discursului pamfletar într-o dublă direcție: a inventarierii gamei de procedee specifice pamfletului arghezian și a decelării metodelor artei sale polemice, avansând
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Descoperirea se va referi, în acest caz, nu la un registru fragmentar din constituția lumii și/sau a omului, ci la mecanismele minții, ale cunoașterii și înțelegerii, ca expresie a conștiinței umane. De aceea, Eliade va lega dezvoltarea acestei dimensiuni hermeneutice de dezvoltarea concomi tentă a unei „fenomenologii a minții“: „Dintr-un anumit punct de vedere, s-ar putea spune că o nouă Fenomenologie a Minții își așteaptă elaborarea prin luarea în considerare a tot ceea ce istoria religiilor este capabilă să
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
hermeneutica proprie.“ Cercetătorul religiilor ca hermeneut va face, creator, trecerea de la dimensiunea descriptivă în studierea fenomenului religios la dimensiunea normativă, atingându-și miza de a-i propune și a-i oferi o călăuză către sine omului de astăzi: „[...] Din efortul hermeneutic de descifrare a semnificației miturilor, simbolurilor și a altor structuri religioase tradiționale rezultă o considerabilă îmbogățire a conștiinței; într-un anumit sens se poate chiar vorbi de o transformare interioară a cercetătorului și, să sperăm, chiar și a cititorului atras
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
implică, pe de o parte, valorificarea tuturor acumu lărilor anterioare, iar, pe de altă parte, unirea tuturor registrelor ființei în concentrarea care naște noua privire, ca ori zont nou de înțelegere și interpretare. Astfel, gestul creator este implicit un gest hermeneutic, prin reevaluarea, revalorizarea și renașterea propriei viziuni. El va implica întotdeauna un efort de concentrare ce depășește simpla îngrădire academică, coagulând tot ceea ce este relevant, în toate dimensiunile, pe linia istoriei personale, și nu doar pe linia specializării îngust academice
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
limitele în cunoașterea politică), cât și orientarea anti-metodologică pe care o aduc în atenție dezvoltările teoretice din gândirea politică recentă. Pe linia trasată de acestea din urmă, este ilustrat ulterior un model interpretativ de analiză a ideologiei, în cadrul căruia rafinamentul hermeneutic e adăugat, în chip firesc, demersului explicativ. Într-o a doua etapă, accentuarea importanței conceptului de ideologie în procesul cunoașterii politice va fi realizată prin luarea în considerare a provocărilor teoriei politice contemporane. Conjectura mea este aceea că, investigând conexiunile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
loc în jurul lor"390. Pentru a studia această lume socio-istorică în care ideologia se insinuează prin intermediul semnificației formelor simbolice care au rolul de a institui și menține relații de dominație, John B. Thompson propune, în fapt, o metodologie de tip hermeneutic. Înainte de a o prezenta, amintesc aici o subliniere importantă pe care teoreticianul american o face, și anume aceea că nu toate formele simbolice au o încărcătură ideologică, ci numai în măsura în care semnificațiile lor sunt utilizate pentru circumscrierea unor relații de putere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu numai primejdia catastrofei atomice, dar și, mai presus de toate, tehnica și sistemul de informație ce-i conferă un soi de imobilitate realmente non-istorică. Nietzsche și Heidegger, și împreună cu ei toată acea gândire care se revendică de la temele ontologiei hermeneutice, sunt aici acceptați chiar dincolo de intențiile lor drept acei gânditori care au pus bazele pentru construirea unei imagini a existenței în aceste condiții de non-istoricitate sau, mai bine zis, de post-istoricitate" (Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
inter pretarea realistă, cât și cea reprezentationalista, la un nivel sau altul al procesului de cunoaștere, forțează sau ignoră anumite precizări și sensuri ale textelor tomiste. Rostul acestei observații nu este acela de a pune cele două versiuni de exces hermeneutic sau, dimpotrivă, de omisiuni pe seama unor acte deliberate, ci doar de a constata prezența lor. Cu alte cuvinte, nu intenționez să denunț vreun soi de rea voință din partea exegeților, ci doresc doar să evidențiez o „inconsecventa“, anume că, oricât de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de factură aparte. Clanul acesta nu are scopuri politice comune și nu reclamă relații de sînge, nu presupune proiecte culturale și nici măcar nu are nevoie de cunoașterea propriu-zisă față către față. Clanul acesta are un singur liant: afinitatea de tip hermeneutic, adică adîncirea, interpretarea și comentarea operei lui Noica. Așa se face că ceea ce-i leagă pe toți pînă la un grad de apropiere asemănător unei relații de rudenie spirituală este tocmai atenția dată operei nicasiene. Indiferent că le spunem cercetători
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în sensul că interpretările furnizate de către acestea se feresc să se aventureze dincolo de cadranul consensului oficial. Expresii ale consensului oficial, manualele sunt așadar caracterizate de un retard temporal față de interpretările inovative ale cercetătorilor istorici, un retard care poate fi chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un instrumentum regni, angajat de autoritățile statale ca o "armă de instrucție în masă". Schimbând unghiul de analiză cu câteva grade hermeneutice, manualul de istorie apare ca fiind un "vector al memoriei" care structurează modul colectiv de raportare la trecut (Wood, 1999). Tabloul poate fi completat prin conceptul lui P. Nora (1989), prin prisma căruia manualele de istorie sunt "locuri [textuale] ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transformat în principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura" ideologică a sistemului laurian de periodizare este evidentă: ambele momente definitorii ale istoriei poporului român sunt plasate în trecutul Romei, respectiv a Bizanțului, fapt ce semnifică fără niciun dubiu hermeneutic latinitatea bizantină a poporului român. Fixând cele două centre de greutate ale istoriei românilor în Roma și Constantinopol, Laurian a realizat o "transpunere la nivel istoric a dimensiunilor genetice si spirituale ale românilor" (Roșu, 2004, p. 121). Românitatea devine astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat juridic și intelectual deopotrivă 12 Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalizare a trecutului, proces ce implică impunerea unei grile naționale unice de interpretare a trecuturilor anterior defalcate ale regiunilor istorice românești. Excluderile definesc memoria colectivă la fel de puternic ca și materialul istoric inclus în constituția sa. Deși s-au depus eforturi hermeneutice considerabile în vederea portretizării unei serii de domnitori moldoveni și munteni în unificatori avant la lettre ai neamului românesc, proiectul politic dezvoltat de Sigismund Bathory de a cuprinde întregul spațiu dacic sub autoritatea sa politică este cu totul ignorat. În 1595
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
princeps apărând în 1947 sub titlul mai convențional de Istoria României. Manual unic pentru clasa a XI-a medie semnat de colectivul coordonat de Acad. Mihail Roller, o adevărată "echipă de șoc" însărcinată cu rolul de a trece prin malaxorul hermeneutic de factură marxist-leninistă întregul trecut românesc (Zub, 2000, p. 41). Toate celelalte manuale de istoria românilor aferente treptelor inferioare de învățământ gimnazial și primar sunt copii în miniatură ale acestuia, reducții la scare diferite ale imaginii complete a trecutului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale marxist-leninismului. Engels și Lenin sunt invocați recurent ca indicând calea cea dreaptă în chestiunea națională. Eșantioanele textuale culese din scrierile celor doi clasici sunt mobilizate în scopul pacificării doctrinare și în vederea raționalizării ideologice a formulei hibride a național-comunismului. Eforturile hermeneutice, adiționate de strădanii exegetice, sunt îndreptate înspre împăciuirea "preocupării pentru înflorirea națiunii socialiste și a statului național" cu solidaritatea socialistă și internaționalismul proletar (Programul PCR, 1975, pp. 145-146). Via Engels și Lenin, Partidul Comunist Român decretă completa compatibilitate dintre cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și asupra memoriei colective, a conștiinței istorice a poporului român. Vom urmări în cele ce urmează dislocările produse în structura memoriei românești ca urmare a evoluțiilor politice și culturale survenite începând cu anii '70 ai secolului XX. În scopul radiografierii hermeneutice a torsiunilor suferite de memoria românească în național-comunism, vom analiza un grupaj de manuale puternic consonante în mesajul pe care îl difuză: Istoria Patriei: manual pentru clasa a IV-a (Almaș și Petric, continuat ulterior în formula auctorială Almaș și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a ordinii național-comuniste și a Partidului unic, prin prezentarea unei succesiuni de revoluții social-naționale desăvârșită prin "insurecția națională" din 23 august 1944 orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
erudită, vecină cu filosofia. La gânditorii de geniu, precum Eminescu sau Lupașcu, o asemenea cădere nu e posibilă, fiindcă antitetica însăși s-ar prăbuși. Demersul lui Nemoianu rămâne interesant prin miza finală, pariul secundarului. Îl vom urmări pornind de la actul hermeneutic în jurul romanului Doctor Faustus de Thomas Mann. Adrian Leverkühn ar întrupa secundarul, iar Serenus Zeitblom principalul. Cu această identificare, Virgil Nemoianu răstoarnă atât interpretarea curentă a romanului, cât și intențiile auctoriale. De regulă, Adrian Leverkühn este catalogat ca spiritul demonic
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe Nietzsche "în sens eminescian", adică are adevărata intuiție a ceea ce se numește mitul eternei reîntoarceri. O asemenea lectură a lui Nietzsche (dar de astă dată în deplină cunoștință de cauză) am mai întâlnit-o la Svetlana Paleologu-Matta în Jurnal hermeneutic (1997), carte dedicată, în mare parte, unui comparatism Eminescu-Nietzsche. Kundera transferă repetiția mută în coincidență, care e sporitoare de ființă în sensul lui Noica. Din această clipă el părăsește reducția postmodernistă în simulacre, adică în ceea ce postmodernii au numit parodia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Am întâlnit simbolul odiseic și la alt scriitor basarabean, puternic preocupat de destinul național, Tudor Palladi, în volumul cu grăitorul titlu Odiseea lacrimii (1995). 403 Svetlana Paleologu-Matta, Eminescu și abisul ontologic, Editura Nord, Aarhus, Danemarca, 1988 și București, 1994; Jurnal hermeneutic, Editura Clusium, Cluj-Napoaca, 1997. 404 Svetlana Matta, Existence poétique de Bacovia, Editions P. G. Keller, Winterthur, Zürich, 1958. 405 Svetlana Paleologu Matta, Calicantus: scene din viața lui Cristal, Editura Augusta, Timișoara, 2005, p. 195. 406 Ibidem, p. 200. 407 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
obligatorii, si c] toate acțiunile înf]ptuite sunt instrumente pentru obținerea unui anumit rezultat sau scop (chiar dac] nu este indicat). Dar dac] este vorba de un mandat, atunci persoană este obligat] s]-l înf]ptuiasc]. Mimamsa a dezvoltat riguroasă hermeneutic] a dharmei, care a adus recunoașterea școlii și care s-a dovedit a fi instructiv] pentru discursurile etice și legale de mai tarziu. Cele mai cunoscute texte, cunoscute sub numele de Dharmashastras, dintre care cele mai relevante sunt Cartea legilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
textele publicistice, critice și eseistice. Sectorul criticii literare este viguros, reunind, în funcție de rubricație și de tematica fiecărui număr, cronici (de regulă în cadrul rubricii „Cu cărțile pe masă”, dar și în alte secțiuni, unele ocazionale), recenzii, articole, eseuri, demersuri analitice sau hermeneutice, studii cu tentă academică, note de lectură pronunțat neconvențională, cercetări de istorie literară etc. Despre actualitatea literară curentă, ca și despre alte subiecte la ordinea zilei, scriu Nicoleta Sălcudeanu, Al. Cistelecan, Cornel Moraru, Ruxandra Cesereanu, Iulian Boldea, Ruxandra Ivăncescu, Nicoleta
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și talentul său, V. a reușit să deceleze acele structuri poetice ale textelor religioase înăbușite de un anume didacticism dogmatic sau de un simbolism nebulos. În Cazanie erudiția teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun în circulație elemente legendare, hagiografice, apocrife, folclorice, provenind
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
tradiționaliști au neglijat acest gen de izvoare, considerate nesigure, deoarece au fost interesați În primul rând de consemnarea faptelor, și prea puțin de Înțelegerea și explicarea lor, crezând, În mod naiv, că faptele vorbesc singure, de la sine, În absența efortului hermeneutic al istoricului. Din această perspectivă, asemenea informații memorialistice, subiective, păreau suspecte, lipsite de importanță, pline de exagerările celor care le-au scris pentru a se disculpa sau pentru a acuza. Este adevărat, ele nu ne folosesc prea mult În ceea ce privește reconstituirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]