9,279 matches
-
bazinul hidrografic al râului Cerna și de granița de stat a Șerbiei, la sud de granița de stat a Bulgariei, iar la est de bazinul hidrografic al râului Olt (figura 1). Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Relieful este caracterizat de prezența a trei mari zone geomorfologice: 21% munte (M-ții Mehedinți, M-ții Cernei, M-ții Godeanu, M-ții Retezat, M-ții Vulcan, M-ții Șureanu și M-ții Parâng), 47% podiș
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
vest munții Mehedinți, Câmpia Băileștilor în sud, iar în est se află munții Parâng, dealurile Oltețului și vestul Câmpiei Oltene (Câmpia Romanaților). Tot în acest bazin se află depresiunea Petroșani, cea mai închisă depresiune din țară. Altitudinile extreme din bazinul hidrografic al Jiului sunt de 2.519 mdM în Parâng (vf. Mândra) și 26 mdMN la confluența cu fluviul Dunărea. Zona submontană din sudul Carpaților, denumită zona subcarpatică sau Subcarpații Getici, este caracterizată prin predominarea dealurilor cu altitudini ce depășesc rar 700
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Bârza și Grecești terasa superioară, iar între Grecești și Zăval terasa inferioară a Dunării. Între Zăval și Lișteava, Jiul intră în lunca Dunării, vărsându- se în fluviu în dreptul ostrovului Copănița. În Anexa 1 se prezintă harta hipsometrică a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Pe cuprinsul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu, învelișul de sol este foarte variat și complex ca urmare a diversității și complexității condițiilor fizico-geografice ale acestui teritoriu, întâlnindu-se soluri de la cele caracteristice stepelor până
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
și Zăval terasa inferioară a Dunării. Între Zăval și Lișteava, Jiul intră în lunca Dunării, vărsându- se în fluviu în dreptul ostrovului Copănița. În Anexa 1 se prezintă harta hipsometrică a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Pe cuprinsul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu, învelișul de sol este foarte variat și complex ca urmare a diversității și complexității condițiilor fizico-geografice ale acestui teritoriu, întâlnindu-se soluri de la cele caracteristice stepelor până la soluri montane de pădure și soluri de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
alta, în funcție de condițiile naturale și social economice. Procesul de eroziune este cu atât mai intens cu cât energia de relief este mai mare, substratul geologic mai friabil și precipitațiile mai abundente. Din punct, de vedere geologic, suprafața bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu se caracterizează printr-o complexitate de formațiuni geologice, deosebite ca vârstă și constituție petrografică, datorită în primul rând tectonicii complicate și apoi diversității de relief. În timpul mișcărilor tectonice mezozoice, rocile cristaline care formează nucleele Carpaților
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
munte 2.400 mm/an. În contrast în anii secetoși s-au înregistrat valori de 200 mm/an în sudul Câmpiei Române și valori cuprinse între 300 - 500 mm/an în regiunea subcarpatică. Cantitatea de precipitații crește de la sud-est la nord-vest. Lugimea rețelei hidrografice aferente bazinului hidrografic administrat de Administrația Bazinală de Apă Jiu cuprinde un număr de 288 cursuri de apă cadastrate cu o lungime totală de 5.605 km. Râul Jiu (cod cadastral VII.1) este afluent de ordinul I al Dunării și se
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
În contrast în anii secetoși s-au înregistrat valori de 200 mm/an în sudul Câmpiei Române și valori cuprinse între 300 - 500 mm/an în regiunea subcarpatică. Cantitatea de precipitații crește de la sud-est la nord-vest. Lugimea rețelei hidrografice aferente bazinului hidrografic administrat de Administrația Bazinală de Apă Jiu cuprinde un număr de 288 cursuri de apă cadastrate cu o lungime totală de 5.605 km. Râul Jiu (cod cadastral VII.1) este afluent de ordinul I al Dunării și se formează prin unirea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
al Dunării și se formează prin unirea la Livezeni, în Depresiunea Petroșani, a Jiului de Vest numit și Jiul Românesc, considerat ca și izvor, cu Jiul de Est. Acesta are o lungime de 339 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 10.080 kmp. Rețeaua hidrografică a bazinului hidrografic Jiu cuprinde 232 de cursuri de apă cu o lungime de 3.876 km și o densitate de 0,34 km/kmp. Jiul de Vest sau Românesc (S = 496 kmp; L = 54 km) izvorăște din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
prin unirea la Livezeni, în Depresiunea Petroșani, a Jiului de Vest numit și Jiul Românesc, considerat ca și izvor, cu Jiul de Est. Acesta are o lungime de 339 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 10.080 kmp. Rețeaua hidrografică a bazinului hidrografic Jiu cuprinde 232 de cursuri de apă cu o lungime de 3.876 km și o densitate de 0,34 km/kmp. Jiul de Vest sau Românesc (S = 496 kmp; L = 54 km) izvorăște din M-ții Retezat, Retezatul Mic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Livezeni, în Depresiunea Petroșani, a Jiului de Vest numit și Jiul Românesc, considerat ca și izvor, cu Jiul de Est. Acesta are o lungime de 339 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 10.080 kmp. Rețeaua hidrografică a bazinului hidrografic Jiu cuprinde 232 de cursuri de apă cu o lungime de 3.876 km și o densitate de 0,34 km/kmp. Jiul de Vest sau Românesc (S = 496 kmp; L = 54 km) izvorăște din M-ții Retezat, Retezatul Mic de la o
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Apă Jiu resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 79 de stații hidrometrice, din care 11 se află pe fluviul Dunărea și afluenții ei direcți. În tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici ai bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Nr. crt. Râul Stația hidrometrică F (kmp) H (m) Parametrii hidrologici Q_mma Q_max 1% R (mp/s) (mp/s) (kg/s) 1 Jiu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
11 se află pe fluviul Dunărea și afluenții ei direcți. În tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici ai bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Nr. crt. Râul Stația hidrometrică F (kmp) H (m) Parametrii hidrologici Q_mma Q_max 1% R (mp/s) (mp/s) (kg/s) 1 Jiu Câmpu lui Neag 155 1.346 3,2 390 0,185 2 Jiu Iscroni 496 1.134 10,6 705 8,31
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
95,8 12 Jiu Zăval 10.073 417 90,5 2.330 104 Nota: Q_mmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Q_max 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual În Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. În bazinul hidrografic Jiu sunt 40 lacuri și bălți naturale din care 14 sunt mai mari de 0,5 kmp. Dintre lacurile cele mai importante amintim: Fântâna Banului (S
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
104 Nota: Q_mmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Q_max 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual În Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. În bazinul hidrografic Jiu sunt 40 lacuri și bălți naturale din care 14 sunt mai mari de 0,5 kmp. Dintre lacurile cele mai importante amintim: Fântâna Banului (S = 3,14 kmp), Balta Rotunda (S = 3,00 kmp) Balta
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
în regim natural Q_max 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual În Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. În bazinul hidrografic Jiu sunt 40 lacuri și bălți naturale din care 14 sunt mai mari de 0,5 kmp. Dintre lacurile cele mai importante amintim: Fântâna Banului (S = 3,14 kmp), Balta Rotunda (S = 3,00 kmp) Balta Mărginița (S = 2,56 kmp), Balta Ciupercenilor (S
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
bălți naturale din care 14 sunt mai mari de 0,5 kmp. Dintre lacurile cele mai importante amintim: Fântâna Banului (S = 3,14 kmp), Balta Rotunda (S = 3,00 kmp) Balta Mărginița (S = 2,56 kmp), Balta Ciupercenilor (S = 1,68 kmp) ș.a. În bazinul hidrografic Jiu există 10 lacuri de acumulare importante (cu suprafața mai mare de 0,5 kmp), care au folosință complexă și însumează un volum util de 3045,8 mil.mc (include acumulările PF I și PF II). Dintre cele mai importante acumulări amintim: Turceni
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
mil. mc), Baraj Vaja (Vt = 7,745 mil. mc), Baraj Motru (Vt = 6,4 mil. mc), Valea de Pești (Vt = 5,3 mil. mc), Vădeni - Târgu Jiu (Vt = 2,623 mil. mc), ș.a. Resursele de apă de suprafață cuprind resursele de apă aferente bazinului hidrografic Jiu și resursele de apă aferente sectorului de Dunăre. Resursele totale de apă de suprafață din bazinul hidrografic Jiu (fără fluviul Dunărea) însumează cca. 3.515 mil.mc/an (111,5 mc/s), din care resursele utilizabile sunt de cca. 2.231,33 mil.mc/an. Acestea sunt formate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
5,3 mil. mc), Vădeni - Târgu Jiu (Vt = 2,623 mil. mc), ș.a. Resursele de apă de suprafață cuprind resursele de apă aferente bazinului hidrografic Jiu și resursele de apă aferente sectorului de Dunăre. Resursele totale de apă de suprafață din bazinul hidrografic Jiu (fără fluviul Dunărea) însumează cca. 3.515 mil.mc/an (111,5 mc/s), din care resursele utilizabile sunt de cca. 2.231,33 mil.mc/an. Acestea sunt formate, în principal, de râul Jiu și afleunții acestuia, respectiv afluenții direcți ai Dunării: Bahna, Topolnița, Blahnița, Drincea, Balasan
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
însumează cca. 3.515 mil.mc/an (111,5 mc/s), din care resursele utilizabile sunt de cca. 2.231,33 mil.mc/an. Acestea sunt formate, în principal, de râul Jiu și afleunții acestuia, respectiv afluenții direcți ai Dunării: Bahna, Topolnița, Blahnița, Drincea, Balasan, Desnățui ș.a. În bazinul hidrografic Jiu, resursele subterane teoretice (fără fluviul Dunărea) sunt estimate la 1.035 mil.mc - din care 568 mil.mc provin din surse freatice și 467 mil.mc din surse de adâncime (32,8 mc/s), din care resursele subterane utilizabile sunt de 430 mil.mc. Conform Planului
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Dunărea) sunt estimate la 1.035 mil.mc - din care 568 mil.mc provin din surse freatice și 467 mil.mc din surse de adâncime (32,8 mc/s), din care resursele subterane utilizabile sunt de 430 mil.mc. Conform Planului de management actualizat (2021) al bazinului hidrografic Jiu, al IlI-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, au fost identificate 175 corpuri de apă de suprafață și 8 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și în stare chimică bună. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale "Apele Române", rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice al
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale "Apele Române", rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice al corpurilor de apă de suprafață identificate la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul corpurilor de apă Foarte bună Bună Moderată Slabă 1 Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 175 0 136 29 9 1 174 1 În zona Luncii Jiului vegetația
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
fazanul, stăncuța etc. În zona de câmpie fauna este reprezentată de: mistreți, căprioare, iepuri, dihori, nevăstuici, popândăi, șoarecii de câmp, coțofene, ciori, pupeze, broaște țestoase etc. Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unor informații actualizate, după caz, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A Jiu situația zonelor protejate este următoarea: *1) Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională "Apele Române" reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere. – Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării- La nivelul bazinului hidrografic Jiu, în anul 2019 au fost inventariate 337 captări de apă pentru potabilizare, din care 39 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (pentru alimentarea cu apă a populației) și 298 captări de apă din sursele subterane (266
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic identificate pentru protecția păstrăvului comun (Salmo truta fario) pe sectoare de râu sau râuri care însumează 664,73 km și în lacuri cu o suprafață totală de 82 ha. În bazinul hidrografic Jiu nu au fost raportate zone în care s-a practicat pescuitul comercial în anul 2019; ... – Zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important - La nivelul bazinului hidrografic Jiu, ariile naturale protejate care au legătură cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]