1,830 matches
-
pe care creierul tău de corporatist a învățat-o în fiecare zi și pe care o aplică în buclă, din comoditate și care îți șoptește că nu e un lucru foarte bun să ieși din ea. Odată ce ai depășit această himeră, totul e mai ușor. Nu foarte ușor, pentru că realitatea din teren are întotdeauna grijă să-ți ofere alte și alte provocări. La început e o luptă împotriva propriului corp, pe care îl simți ruginit și inerțial. Dinamica, abruptă, este un
„E în primul rând o luptă mentală cu rutina pe care creierul tău de corporatist a învățat-o în fiecare zi”. Cum am alergat un semimaraton montan () [Corola-blog/BlogPost/338543_a_339872]
-
în pădure, a construit și vapoare, dar a lucrat și în primărie, la Vancouver, și să nu uităm, se trăgea din neam boieresc, trăise un timp la Paris dar era realist, respectuos și harnic. Nu s-a hrănit niciodată cu himere. “Ce bine e să fii...în brațele cuiva!” La Montreal, Radu Bumbaru cunoaște o canadiancă de origine franceză, cu numele Louise - o ființă romantică, sensibilă și cu un suflet frumos și plin de căldură și dragoste pentru el. Înalt, brunet
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
Un regat pentru-o țigară, s-umplu norii de zăpadă Cu himere!... Dar de unde? Scârțâie de vânt fereasta, În pod miaună motanii - la curcani vânătă-i creasta Și cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă. Uh! ce frig... îmi văd suflarea, - și căciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
a regăsit 18 ani mai tarziu, în timpul exodului din al doilea război mondial. Între Aurelian și Berenice, separarea lungă a creat un profund abis și nu face altceva decât să confirme faptul atât de simțit: dragostea lor a fost o himera. Berenice a avut gustul absolutului, ea a trăit în această cerință și a dobândit acea conștiința care o face să spună: „Într-adevăr, nu este nimic comun între tine și mine, dragul meu Aurelian, chiar nimic. „( « Îl n’y a
Louis Aragon: Aurélien. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339341_a_340670]
-
lipsit de consistență și iluzoriu. Evident că romanul aruncă o umbră de îndoială de-a dreptul prometeică asupra a ceea ce reprezenta în perioada respectivă visul american pentru majoritatea acestei nații, devoalându-l ca fiind ceea ce este de fapt orice vis - o himeră. Iar problema cea mai gravă nu o constituie faptul că visul american rămâne până la urmă doar un vis, ci faptul că oamenii, învățați să trăiască doar prin proiectarea, printr-o lupă fantastică a acestui vis, par a-și pierde întregul
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
încet în sufletul lui ca o nălucă: “Astăzi ea mă înconjoară,/ astăzi eu blestem și fug./ A mea inimă fecioară/ N-a primit-Azi nu voi jug.” Dar poetul se înșela. Veronica Micle pătrundea în sufletul lui încet-încet ca o necunoscută himeră. După trei luni, Veronica Micle părăsi Viena, lăsându-l pe studentul Eminescu dezamăgit. Nemaiavând bani și neinteresându-l examenele, rătăcitul sentimental se lipsi de examenele pe care trebuia să le dea și se întoarse în țară , dezamăgind atât pe taică
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
volum, întemeiat pe dorinți: Caut în adânca umbră,/ Luminoasa deslușire,/ Ce ne dă înțelepciune/ Făr-a rătigni iubire.( Caut),și simboluri ale purificării și renașterii spirituale dar și pe o recuzită livrească,este redactat în registru patetic al biografiei. Obsedată de himera clasicității împletită cu profunzimea,de rădăcinile arhetipale ale ființei,poeta desfide existența amorfă și derizorie,sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al omului,răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul spiritual.” Onirice” e o astfel de redactare în registru patetic
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
Și-n suflet doar lumini înlăcrimate. SONETUL ISPĂȘIRII În vârf de stea se răstignește vântul Și-o aripa atârnă-n cornul lunii În ochii limpezi se rotesc păunii; Pe crucea milei astăzi port Cuvântul. Mi-e tâmpla rezemata de-o himera De-un plâns ferice care curge-n sus Și sufletul se bucură nespus Când mă rotesc în dans de baiadera. Sunt piatră șlefuita de un fluviu Dar în simțire clocotesc Vezuviu. Mă pierd că diamantul în pustie Și ispășesc păcate
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
Autor: Adrian Grauenfels Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cherubinul de tablă Încerc să te sun dar telefonul tău e închis Nu înțeleg de ce chiuveta e plină ochi cu vase murdare În camera mea himere dansează tango pe tavan ai uitat în cuptor un dovleac copt de pe masă muștele decolează mi-e foame și nimic nu pare comestibil copiii au crescut și au zburat din cuib urmele de gloanțe din perete le-am astupat cu
CHERUBINUL DE TABLĂ de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342046_a_343375]
-
iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al INVIERII HRISTICE! Singura Glorie Regală, pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/Și nici nu vreau să dau azi socoteală/ Spre a-nlumi nimicul, o himeră!”) - Logos-ul este singura Armă/Armată Celestă („Cuvintele îmi sunt oștiri vernale,/ Zidirile luminii mă așteaptă,/Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!”), prin care merită și chiar trebuie să fie cucerite Lumea și Iubirea. Din nou, două
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
va stapini tehnică de transpoziție a câtorva mii de gene, ființa umană va fi capabilă de "crearea"unor specii complet noi, neexistente în istoria paleontologica terestră. Omul, îl va putea întrece pe Creatorul Imaginar din literatura religioasă, creind el însuși "Himera din mitologia graeca"sau Unicornul, sau Porcul înaripat, depășind în multe aspecte chiar imaginația science fiction. Cei care în continuare cred că Dumnezeu a creat Lumea înconjurătoare, si ca ultim product al Creației, l-a creat pe Om, se înșală
OMUL-MASINA SI VIITORUL OMENIRII de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341732_a_343061]
-
vis, la judecată Excitându-mi urechile cu mirosul frunzelor de aramă, Un guguștuc își învață puiul să zboare Cu respirația-i de pe urma unui zbor se retrag aripile Confidentului înălți,ilor Într-o aureolă a filozofilor scăpătați la subțioara Mileniului materialist Himere revin în transparență cu nisipul Ce-și amintește de Fata Morgana cu ochii poruncitori Fruntea-mi se amăgește credulă de pe urma unei furtuni De nisip pe care scriseseră poeții rapoarte Ale pașilor tăi. Sunt gura făpturii chemată să mărturisesc despre Eclipsa
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342406_a_343735]
-
caută mereu un adevăr, adevărul absolut a tot ceea ce îl înconjoară: „inteligența naturală este una din dovezile, am putea spune, că omul este creat de Dumnezeu cu scopul de a accede spre adevăr, dar va alerga toată viața după o himeră, lucrând cu concepte și idei abstractizate de neîncetatele căutări”.Filozoful german Gottfried Leibniz (sec. XVII-XVIII) afirma: „Dumnezeu nu e doar un matematician care calculează și compară proprietățile lumilor posibile, ci este și un părinte iubitor”. Isaac Newton (sec. XVII-XVIII) - matematician
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
îndreptate "către trecut"și, respectiv "către viitor", așa cum apare în viziunea lui Nicolae Manolescu, exprimând, în acest fel, "nașterea poeziei moderne", sensul firesc al lirismului. Dacă pentru Eminescu poezia ar fi "expresia normală a ființei", pentru Macedonski aceasta rămâne o "himeră de căutat", o citadelă de cucerit, în general ceva ce "I se refuză"și care ar sugera o "emoție artificială". Poetul "Excelsiorului"exprimă, cel dintâi, la noi, acest "triumf al conștiinței poeziei asupra poeziei"(lungă contradicție dintre conștiință și poezie
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
unei cărți de suflet, alcătuită din rostiri și rosturi de cuvinte evlavioase, scurte, dar blajine, cu fraze domoale, ce-i aminteau, că această comoară e un început nesfârșit. Nu era un ecou al contratimpului, nici al subterfugiilor, nu era o himeră, era un dor dat de Cel de Sus. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: ECOUL LUMINII DIN SUFLET / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1802, Anul V, 07 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate
ECOUL LUMINII DIN SUFLET de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342710_a_344039]
-
că autorul este un prozator însestrat, având calitățile unuia care practică cu talent schița literară, aici intrând întâmplările povestite cu o fină ironie de la hotel sau moll. Chiar și atunci când critică, Viorel Vintilă este un melancolic, ființa lui fiind o himera îmbrăcată în zale, un duh ironic care mânuiește din umbră condeiul bine ascuțit. Amintirile povestite fetiței sale Diana, sunt de un romantism răscolitor, având capacitatea de a prinde în fraze cursive mișcarea interioară a întâmplărilor, dinamica eului copilului de atunci
VIOREL VINTIĂ-ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340625_a_341954]
-
merele cu sevă Multe mere importate A gustat pe săturate * Eu târziu m-am dumirit Că Divinu-i ipocrit Sfântul Duh îi satisface Și dorințele vorace FEMEIA MODERNĂ Cu gândul aduc pe cel mult dorit Pentru plăceri adultere Am renunțat la himere Cu sadism îmi urmez gândul pocit Sărutul îmi procură senzații Trăite ades ca-n infern Ador chiar păcatul etern Refuz să-mi mai plătesc obligații Modernismul nu are morală Îmi ofer dezinvolt trupul, La el râvnește tot grupul, Prețul plăcerii
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
mor așteptând, Veche în veci e disperarea! An Nou nu-nseamnă și belșug Când regi acum sunt troglodiții, Cei mulți vor trage tot la jug Și vor trăi ca osândiții. Cu rugăciuni la Dumnezeu An Nou va fi doar o himeră, Curând va reveni Orfeu Cu-o pușcă în bandulieră. De dorim pace pe pământ De Anul Nou să schimbăm zeii! Belșug nu vom avea oftând Și ascultând arhiereii. De Anul Nou să detonăm Focoasele la nucleare La arme! Să nu
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
Ecouri literare", "Armonia", "Totpal's Daily News", "Dor de Dor", "Onyx", "Grupul celor 7", "Dăruiri literare", "Chronos", "Negru pe Alb", "Nomen Artis", ''Secolul XXI'', "Alchemia" și altele. -Apariții în cărțile: -Decembrie 2009 - Volumul colectiv "Magna" -Ianuarie 2011 - Volumul de poezii "Himere de Pharos" cu o prefață scrisă de dramaturgul Emil Lungeanu. -Mai 2012 - Volumul colectiv "Amprente temporale" - volumul 2 -Iulie 2012 - Antologie de versuri, 6 poeți contemporani - "Vade Mecum" -Ianuarie 2013 - Antologia 2012 "Dor de Dor - Ipotești" - lirica, epica, teatru, plastică
LUMINIŢA CRISTINA PETCU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341227_a_342556]
-
situația în care, în cazul unei sarcini multiple, unul dintre fetuși moare în timpul sarcinii și este absorbit de către celălalt. În multe dintre cazuri, embrionul care supraviețuiește, absorbind țesutul fetal al celuilalt, se naște cu două seturi de ADN, devenind o himeră genetică. Ei bine, acesta este cazul României și a ceea ce înseamnă spiritul civic românesc. În anii `90, atunci când democrația, precum și responsabilitatea civică erau într-un stadiu embrionar, nimeni nu și-a dat seama că nu era un singur făt. Erau
Singurătatea protestatarului. Și o amintire umilitoare cu soția patronului care urla la noi () [Corola-blog/BlogPost/337965_a_339294]
-
sau a fost absorbit de către celălalt. Așa am ajuns în situația în care avem puseuri de revoltă urmate de lungi perioade de supunere; puseuri de justiție, urmate de lungi perioade de mizerie morală și legislativă. România de astăzi este o himeră genetică - în mare parte formată din ADN-ul acelora care își doresc, mai presus de toate, acel tătuc care să facă ce vrea el, dar să le dea și lor ceva. Din când în când, celălalt set de ADN își
Singurătatea protestatarului. Și o amintire umilitoare cu soția patronului care urla la noi () [Corola-blog/BlogPost/337965_a_339294]
-
ca prin inel, fiindcă mașina infernală a dorințelor, este singurul perpetuum mobile posibil: când ai ajuns gâfâind în gara mult visată, începi să alergi după trenul viitoarei dorințe. În cele din urmă constați că, deși te-ai ars alergând după himera a ceea ce nu ești, ai ajuns cumva în același loc dezolant din care vei fi plecat, cam ca în Twilight Zone și atunci să te ții disperare existențială. Anul acesta, în exercițiul de bugetare, am propus să facem scenarii, mai
Corporatistul la cumpăna dintre ani. La ce visează oamenii din birourile de sticlă () [Corola-blog/BlogPost/337773_a_339102]
-
înmiresmat, Petale de dor,iubire,păcat, Nopți și zile calde,păsări călătoare, În clepsidra vieții nisip în mișcare. Peste câmpul timp acum e uitare, Sau răsare clipa a înlăcrimare ? S-așterne pe gânduri praf de timp trecut, Sau e doar himeră și nu început ? Unde sunteți clipe coborâte-n ploi ? Vă vreau iar cu mine,vă vreau înapo Referință Bibliografică: UNDE SUNTEȚI CLIPE ? / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2327, Anul VII, 15 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright
UNDE SUNTEȚI CLIPE ? de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/342899_a_344228]
-
Autorului Cea mai potenta crimă este aceea când ucigșsul își omoară propria soarta decadenta, biruind-o neîncetat. Oamenii sunt niște hărți... mereu trebuie explorate cu atenție, căci poți găsi locuri sălbatice amestecate cu cele civilizate, unde totul ar fi o himera. Viață este o provocare, dar și... adesea trebuie să primești noutatea și să-ți accepți rădăcinile... să-ți cunoști abilitățile, să ai cugetare fermă în fața barierelor, cu o desăvârșită elegantă echilibrată, rafinament inteligent. Ființele inteligente sunt predispuse la autodistrugere... cu
AFORISME de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342949_a_344278]
-
2015. Cea mai potenta crimă este aceea când ucigșsul își omoară propria soarta decadenta, biruind-o neîncetat. Oamenii sunt niște hărți... mereu trebuie explorate cu atenție, căci poți găsi locuri sălbatice amestecate cu cele civilizate, unde totul ar fi o himera. Viață este o provocare, dar și... adesea trebuie să primești noutatea și să-ți accepți rădăcinile... să-ți cunoști abilitățile, să ai cugetare fermă în fața barierelor, cu o desăvârșită elegantă echilibrată, rafinament inteligent. Ființele inteligente sunt predispuse la autodistrugere... cu
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]