962 matches
-
A. Brucker, The Civic World of Early Renaissance Florența, Princeton University Press, Princeton, 1977, pp. 472-507; și Kent, Rise of the Medici. Un țel al florentinilor în războiul cu Lucca a fost crearea unor noi funcții teritorial. 98 Piero Parenti, "Historia fiorentina", în BNF, Magl., II.IV.170, fol. 105r: "La città di Firenze dal 1494 în qua molto havea diminuito di ufici rispecto alla perdita di Serezzana, Pietrasancta, Pisa, et Monte Pulciano; în opposito molto havea cresciuto di cittadini... Per
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1949, 174-181), oferă o scurtă prezentare a ceea ce Orosius a încercat să facă. 11Argumentul este preluat în continuare în Möller & Luraghi (1995). 12 Publicat în Migne (1844-1864, 59: 161) și discutat în Mordek (1977-1999, 3: 624-625). Slabă tradiție a manuscrisului Historia Sacra de Sulpicius Severus, care avea să fie recuperată în secolul al XVI-lea și considerată superioară istoriei lui Orosius, este probabil legată de faptul de a nu fi fost cuprinsă în Decretum Gelasianum. 13 În general despre augustinianism, dar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the Middle Ages", în Proceedings of the BritishAcademy, 45, 1959, pp. 97-128. 22 Vezi Giorgio Chittolini (ed.), La crisi degli ordinamenti comunale e le origini dello stato del Rinascimento, Bologna, 1979. 23 Fubini, Storiografiadell'Umanesimo, pp. 3-38. 24 Giannozzo Manetti, Historia pistoriensis, în Rerum Italicarum Scriptores, vol. 19, Milano, 1731; și William J. Connell, "The Humanist Citizen aș Provincial Governor", în Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, Cambridge, 2000, 144-164. 25 Raffaella Maria Zaccaria, "Documenti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de-a lungul spinării ca un avertisment. Nu-i nimic, mi-am zis, ce să fie? Aiurea! Mi se pare mie. Am vedenii. Nu-i nimic. A început ora. Urmăream cu aviditate și maximă concentrare monologul aristotelian al magistrului de "historia mundi", gata-gata să ne convingă de faptul că "generalul există în lucrurile individuale". La un moment dat, interesul meu față de magnifica pledoarie a distinsului aristotelian a scăzut din intensitate până la anularea totală, devenind mult mai prozaic; atenția mea îndreptându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de al treilea doarme lângă țambalul agățat de o ramură a salciei. Astfel, conchide Lenau, cum viața nu este altceva decât o noapte, o putem disprețui de trei ori, dormind, fumând sau jucând cărți." (Vaux de Foletier, Mille ans d'historie des Tsiganes, Editura Fayard, 1970). Masterand la Institul European al Universității din Geneva, anul 1999 19 ianuarie 1999 Biblioteca facultății de teologie protestantă din Geneva. Câteva cărți despre "părinții deșertului", abandonate pe un colț de masă, cu un bilet "ne
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca în 2003. În prezent este cercetător în cadrul Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc. A editat, singur sau în colaborare, volumele: Români în exil, emigrație și diaspora (Editura Pro Historia, 2006), Grigore Gafencu, Situația politică (Editura Paideia, 2007) și MAE și exilul românesc (în curs de apariție). Scribii rușinii „Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei.“ (Mihai Eminescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
deopotrivă determinată și nedeterminată. Dintr-un anumit punct de vedere ea este determinată de coerența structurilor de formalizare a limbajului, însă, pe de altă parte, rămâne nedeterminată întrucât face legătura între ceea ce s-a împlinit deja în istorie („narrar la historia... con breve o sumaria declaración”4,) și ceea ce este de făcut („lo que debo hacer por Cristo”5) în istorie, elemente care sunt susceptibile, fiecare în parte, de o infinitate de posibilități de interpretare și, prin urmare, de o infinitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Societatis Iesu origine, 3 vol., 1943, 1951, 1960 (vol. 66, 73, 85). Din celelalte serii MHSI în care se regăsesc scrieri referitoare la Ignațiu și Societatea lui Isus trebuie menționate în primul rând: Vita Ignatii Loiolae et rerum Societatis Jesu Historia, auct. Io. Alphonso de Polanco. 6 vol., 1894-1898 (vol. 1, 3, 5, 7, 9, 11). Monumenta paedagogica, I 1540-1556, 1965 (vol. 92). Epistolae Mixtae, 5 vol., 1898-1901 (vol. 12, 14, 17, 18, 20). II. Istorisirea Pelerinuluitc "II. Istorisirea Pelerinului" Ediții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ar avea un corespondent În geografia mitică a vechii Palestine : „Râul Sabatului” (Sabbatichos Potamos), care - conform tradiției - curgea 6 zile În șir, dar stătea În a 7-a (sâmbăta, „care la iudei este sfântă”) (Josephus, Bellum iudaicum, VII, 5 ; Plinius, Historia naturalis, XXXI, 11) <endnote id="(171, p. 451)"/>. O informație similară se află În Talmud. După cum se vede, În cultura tradițională românească, „evreul imaginar” este localizat Într-o țară la rândul ei imaginară, Într-o „Palestină imaginară”, asociată adesea cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de vară de limbă și civilizație română de la Sinaia, avându-i ca profesori pe Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti și Tudor Vianu. A revenit în România în 1961 și 1980, iar în 1988 avea să publice în Brazilia volumul "Momentos de historia dos romenos". În Macaubas înființase o Fundație culturală care-i purta numele și la sfârșit de iunie 1995 mi-a telefonat invitându-mă să "inaugurez" un curs de limba română. Gândind la sfatul dat de Horatiu prietenilor săi pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nici evoluția lor, nici atmosfera, nimic nu poate fi altfel. Relativ recentul "Zbor deasupra unui cuib de cuci", operă contemporană (1950), nu se ridică la nivelul veridicității din "Salonul" cehovian. La Cehov, observațiile premerg știința, cu câteva decenii. Cât despre "Historia morbi" ("așa mi-a venit să scriu o historia morbi", mărturisește Cehov undeva), ("Călugărul negru") adevărul este încă mai direct. Este povestea unui tânăr asistent universitar care eșuează într-o schizofrenie paranoidă. Descrierea este atât de veridică și în același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
altfel. Relativ recentul "Zbor deasupra unui cuib de cuci", operă contemporană (1950), nu se ridică la nivelul veridicității din "Salonul" cehovian. La Cehov, observațiile premerg știința, cu câteva decenii. Cât despre "Historia morbi" ("așa mi-a venit să scriu o historia morbi", mărturisește Cehov undeva), ("Călugărul negru") adevărul este încă mai direct. Este povestea unui tânăr asistent universitar care eșuează într-o schizofrenie paranoidă. Descrierea este atât de veridică și în același timp de o mare frumusețe literară încât, mărturisesc, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
câteva dintre miturile noastre istorice. Mărturisesc că am fost și eu șocat de felul acesta de a prezenta evenimente care au o natură bine precizată în canavaua istoriei noastre naționale. Încă de la cronicari, nouă ne-a fost transmisă ideea unei Historia magistra vitae ce trebuie să prezinte faptele străbune ca model pentru generațiile de azi. În sensul acesta s-a instituit o mitologie istorică, pe care o învățăm la școală și în lumina căreia istoricii noștri își orientează cercetările. În faza
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Sofistul (Follon 3-11) −, ajunge în preluarea latină să interfereze implicit cu memoria (apelul la modelele istorice din trecut), noțiune consacrată de retorica romană drept al cincilea element al sistemului retoric, tot astfel cum, la nivel semantic sau simbolic, eikōn întâlnește historia, iar mŷthos, narratio exemplară. Constelația semantică în care s-a ancorat noțiunea imaginarius a generat în cele din urmă un sens aparte pentru acest termen, cu relevanță politico-religioasă, atunci când a ajuns să denumească funus imaginarium, despre care am pomenit încă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dată în anul 136 de colegiul Dianei și a lui Antinous din Lanuvium (Corpus Inscriptionum Latinarum XIV: 2112,16 apud Benoist 104-05); sintagma revine și în alte mărturii, tot în această formă, până la sfârșitul secolului IV - mai amplu la: Polibiu (Historia romana, VI 52, 10-54, 2: descrierea procesiunii pentru nobilii romani, la jumătatea secolului II), Dion Cassius (LVI 34-46 și LXXIV 4-5: funerariile lui Augustus, 14 d. Ch., și Pertinax, 193 d.Ch.), Herodian (IV 2: funus pentru Septimius Sever, 211 d.Ch.
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
capitala orientală s-a înregistrat însă o schimbare majoră: la înmormântarea lui Constantin I a avut loc atât un funus clasic, dedicat corpului defunct, cât și o ceremonie creștină, închinată înhumării sale (Eusebiu din Cesareea, Vita Constantini IV, 73 și Historia Ecclesiae X, 8). Combinația dintre elementele romane și cele creștine se regăsește și în iconografia numismatică - în reprezentarea divinizării împăratului (efigia înaripată, de tradiție romană), respectiv în semnul prezenței lui Dumnezeu (mâna care coboară dinspre celest și binecuvântează). Dacă Roma
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un câmp bine delimitat, a avut loc în paralel cu a altor noțiuni antice, mult mai prezente în texte, mai întâi în cele grecești, apoi în cele latine: phantasía/ imaginatio,19 eikōn/ imago, mŷthos/ narratio, anamnēsis/ memoria, istoria / historia, chronos/ tempus. Toate acestea au pregătit, am putea spune, un teren fertil pentru alte semantisme învecinate, precum cel al imaginarului, nu neapărat înrudite lexical, dar care puteau fi aduse în aceleași contexte, datorită temelor comune în care erau ancorate. Tocmai
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de productivă în planul interpretării are și o altă funcție care interesează subiectul cercetării de față: de determinare semantică a noțiunii de imaginar. Să amintim totodată aici și faptul că din fabula, parțial coincidentă cu al doilea sens al substantivului historia (povestire, poveste) și cu cel al lui narratio, derivă și fabulator (un al treilea termen pentru rolul de povestitor); totodată, din sensul de bază,22 și cuvintele mai specializate: făbulōsē (adv. în chip fabulos, ca în povești), făbulōsus (adj. legendar
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
iudaice XVll, 100 și XX, 9 despre ,,sacai” -saci, sciți și ,,daoi” - daci ca populații distincte răspîndite la nord de Istru și Marea Caspică. Quintus-Curtius retor și istoric latin care a trăit în secolele l-ll ale erei noastre scrie în Historia Alexandri Magni Macedonis lX, 2 despre unele triburi din Asia ce s-au alăturat armatei lui Alexandru Macedon care pornise la distrugerea imperiului persan: ,,Dahae Sogdianique inter nos militant”. Ca să fiu un bun cercetaș trebuie să merg și pe tărîmul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Comnen). Aceste informații dovedesc faptul de netăgăduit că la nord de Dunăre în secolul Xl erau structuri politico-militare - cnezate și voievodate - care aveau o forță de luptă folosită pentru apărarea lor dar și a prietenilor sau aliaților de ocazie! În Historia, grecul Nicetas Choniates pomenește de răzmerița pusă la cale de vlahii Asan și Petru care a dus la desprinderea unor teritorii importante din imperiul bizantin și formarea primului stat al vlahilor în anul 1185 cu capitala la Tîrno-vo la 35
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Constantin Asen(1257-1277) mai era rege peste fărîmițatul regat sau țarat cum scriu grădinarii de la sudul Dunării, în partea a doua a sec. Xlll. Mai avem și un Mihail Asen(1331-1355), tot rege în micile state de la sudul Dunării. În Historia Nicetas Choniates pomenește de o scrisoare a lui Mihail Paleologul din 1272 care spune că un os de împărat pe nume Manuel ocupîndu-se cu ceva urzeli pe la curte, i-a fost descoperit vicleșugul și a trebuit să-și scape capul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
În conflictul dintre Polonia și Rusia kieveană din anii 1018-1019 ei participă împreună cu oștile pecenege alături de rușii conduși de Sveatopolsk. Primul episcop al acestor bolohoveni atestat documentar la anul 1353, este Chiril Românul de Prezemzsl -azi oraș în Polonia. În Historia, Nicetas spune că răscoala lui Asan și Petru din anul 1185 a fost sprijinită de trupe ale cumanilor și bordonilor(brodnicilor). Brodnicii sînt amintiți și în cronicile rusești. În anii 1147, 1186 și în 1216, se aflau în serviciile cneazului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Iulian Boldea), „Agenda culturală”, „Semnal editorial”, „Caligrafii” (autor - Eugeniu Nistor), „Convorbirile noastre” (interviuri cu Al. Cistelecan, Laurențiu Ulici, Ion Vlasiu, Grigore Ploeșteanu, Teohar Mihadaș), „Eseuri antologice” (Emil Cioran, Omul fără destin), „Poesis”, „Antologie «Târnava»”, „Debut”, „Arhipelag de proză”, „Starea prozei”, „Historia - magistra vitae” (Vlad Georgescu, Originile neamului românesc, fragment din Istoria românilor). Contribuie cu proză Romeo Soare, Ion Roșioru, Petru Istrate, Vasile Bogdan, cu poezie Iulian Boldea, Zeno Ghițulescu, Răzvan Ducan, Aurel Hancu, Eugeniu Nistor, Ioan Găbudean, Titus Andronic, George L.
TARNAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
lui Traian Golea la apariția cărții în străinătate în 1980; 4) Concluziuni la încheierea cărții redactată de Comandamentul Legionar; 5) Cuvântul Căpitanului; 6) Depoziția lui Iuliu Maniu așa cum a fost în realitate publicată de D-nul I. Cristoiu în revista Historia nr. 24 din Octombrie 2003, după stenograma recent descoperită în arhiva S.R.I., redată în paralel cu aceea publicată de D-nul Golea Traian în „Adevărul în procesul Căpitanului” și de D-nul Gh. Buzatu în „Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care nu poate fi schimbată nici de cea mai ascuțită conștiință juridică și morală. Totuși Tribunalul Militar l-a declarat vinovat pe Corneliu Zelea Codreanu” Aducem o completare foarte interesantă a desfășurării procesului, ocazionată de apariția în revista de istorie „Historia” a D-lui Ion Cristoiu, a articolului: „Adevărata depoziție a lui Iuliu Maniu”, în Nr. 24, pg. 25, 26, 27. Domnia sa a obținut de la SRI, așa cum ne relatează, textul integral, conform stenogramei, a mărturiei lui Iuliu Maniu. Vom prezenta în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]