931 matches
-
TOTUȘI, UNDEVA EXISTA O REALITATE ÎNGROZITOARE, ALTFEL RIVA ALLEN NU AR FI ÎN SITUAȚIA EI NENOROCITĂ DE ACUM. SIGUR, POVESTEA EI ERA DE MICĂ IMPORTANȚĂ, DAR DĂDEA O SEMNIFICAȚIE DEOSEBITĂ TUTUROR LUCRURILOR PE CARE LE AUZISE DESPRE CREIER. MINTEA ÎI HOINĂREA LIBERĂ... ...Era greu de imaginat care ar fi momentul potrivit pentru o revoltă împotriva unui adversar atât de puternic precum dictatorul cu viață veșnică. S-ar putea ca grupul din Jorgia să amâne prea mult clipa declanșării atacului lor; el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
realizată prin acest procedeu. Erau nenumărați spionii dușmani pe care o simplă modificare a fizionomiei era de ajuns să îi transforme în agenți ai Marelui Judecător și să îi determine să se comporte ca atare. Marin își lăsă gândurile să hoinărească libere câteva clipe. Meditase de multe ori la soarta acestor spioni, întorși în țara lor, dar cu o înfățișare străină, neîndrăznind să își dezvăluie adevărata identitate, cărora durerea provocată de circuitele aplicate pe mușchii lor le amintea în permanență ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
în general de la necunoscuți, punându-le deoparte, în așteptarea unui moment mai prielnic, pe cele la care voia să răspundă pe îndelete, adică pe acelea care-i fuseseră trimise de prieteni. De atâtea obligații uitase ce înseamnă să mai poți hoinări în voie, cu inima senină. Se simțea mereu în întârziere și mereu vinovat, chiar când picta, lucru ce i se mai întâmpla din când în când. Louise, din ce în ce mai ocupată cu creșterea copiilor, se lupta și cu acele treburi ale casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
acum pentru el, doar pentru el, pentru că așa simțisem eu în absența lui, că în noi sau nicăieri se cuibărise veșnicia. Trecutul și viitorul deveniseră două file ale aceleiași cărți nescrise încă. Un regat, un paradis zăcea în mine, unde hoinăreau amintiri eterne. El însă învățase de la viață că iubirea triumfă asupra morții, asupra oamenilor și asupra timpului. Cu o zbuciumare trează, vie și veselă, m-a condus în dormitorul unde urma să rămận peste noapte, întrebậndu-mă discret cậte perne să
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
data aceasta la școala cea nouă din sat, acolo unde ne-au străjuit dragostea copacii tineri, abia răsădiți, florile de romaniță sau tufele frumos mirositoare de lămậiță . Tu nu-ți mai amintești, Yoane, e mult de atunci, dar eu am hoinărit adesea pe holurile școlii, încercậnd să-ți deslușesc privirea, căutậndu-ți sprậncenele frumos arcuite și așteptậndu-ți în tăcere dragostea. Dar a venit brusc despărțirea de școala din sat, despărțirea de tine, de tot ce-mi era drag. Trebuia să plec la
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
țandără de piatră care să-mi povestească cam ce vorbea moș Creangă cu dragul său prieten - Mihai Eminescu - când urcau sau coborau dealul ista? Bine zice vorba bătrânească: „Năravul din născare leac n-are”. Dovada? Nu-i greu de ghicit. Hoinărești fără încetare. Pe ulițele Iașilor ne-am cunoscut, pe ulițele lui ne revedem. Și dacă tot ai pus întrebarea, ți-oi spune doar că bănuiesc unde puteau să-i poarte pașii. Dac-oi greși, mă-i ierta, dar tare mă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unui prieten. Și bănuiești cine-i vinovatul? Păi cine poate fi dacă nu pârdalnica de toamnă? Uite-te la ea cum nu se gândește că mai sunt și suflete păcătoase, care sunt copleșite de frumusețile dăruite de ea... „Cine a hoinărit în toamnele de aur prin podgoriile Cetățuii și Șorogarilor, va mai hoinări” - mă trezesc declamând și răsucind cuțitul în rană, cum, se spune, cu gândul la Sandu Teleajen. „Te salut oraș din basme cu conture iluzorii/ Străjuit de șapte dealuri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu pârdalnica de toamnă? Uite-te la ea cum nu se gândește că mai sunt și suflete păcătoase, care sunt copleșite de frumusețile dăruite de ea... „Cine a hoinărit în toamnele de aur prin podgoriile Cetățuii și Șorogarilor, va mai hoinări” - mă trezesc declamând și răsucind cuțitul în rană, cum, se spune, cu gândul la Sandu Teleajen. „Te salut oraș din basme cu conture iluzorii/ Străjuit de șapte dealuri încărcate de podgorii” - îmi răspunde ieșeanul cu versurile Topârceanului, mijindu-și ochii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vere. Ei! Nu-i mare lucru... Nu avem de discutat decât vreo... cinci sute de documente care vorbesc despre viile Iașilor. Câteee! Ba chiar peste cinci sute, dragule. Așa îmi trebuie. Da’ nu-mi pare rău, fiindcă am cu cine hoinări în jurul Iașilor și pe deasupra să mai descoasem și cele documente. Plăcerea îi de partea mea, dragă ieșene. Astăzi însă, ar cam fi nevoie să punem punct drumeției noastre, că și mâine e o zi. Mă alătur dorinței tale, dar cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zi pe stradă și după cum am bănuit eu mergea spre casă. N-am îndrăznit să-l opresc și am luat-o pisicește după el, să dibui unde șade... Și?... Și într-o dimineață i-am bătut la ușă... Apoi... am hoinărit prin toate cotloanele Iașilor și, ca rezultat, a ieșit cartea „Ești ieșean, vere?” În această toamnă am hălăduit prin vechile podgorii ale bătrânei cetăți. Și cum ieri a fost sfânta zi în care am isprăvit trebușoara asta, astăzi ne aflăm
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu Centrul, de parcă aș fi trăit până atunci sub pământ, ca larvă în copilărie, pupă în adolescență, și abia acum aș fi ieșit în noul mediu 20 străveziu, ca imago. După orele de curs, care nu-mi spuneau mare lucru, hoinăream până seara în Centru, în piața cu statui, prin magazinele de la coada lui Mihai Viteazul, pline cu gablonzuri și parfumuri, prin fața Inter-ului și Teatrului Național, pe la Sala Palatului și pe Calea Victoriei... începuseră să-mi placă urbea modernă, circulația, oamenii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un oraș personal, pe măsura mea, în al cărui centru nu mai erau nici mama, nici amanta, ci eu însumi, scriitorul care genera orașul. Idila mea cu acesta a fost idila mea cu iluzia poeziei. Eram singur ca un câine, hoinăream jigărit câte o vară întreagă, halucinând, prin fața Continentalului și Palatului Telefoanelor, pe la Athenee Palace și prin față la Cinema Patria, făcând imagini peste imagini, jubilând și aplecîndu-mă în vântul de raze orbitoare al unei glorii pe care o vedeam doar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
înțeleptul Tefnaht nu ți-ar fi luat apărarea, aș fi pus sclavii să te biciuiască aici, în fața mea! răcni marea căpetenie. Tu uiți că ești rob și că nu-ți este îngăduit să faci nimic după dorința ta. Unde ai hoinărit acum când trebuia să fii gata de plecare? Tefnaht îl privea pătrunzător, de alături. Auta îndură, tăcut, mânia lui Puarem. - Știu că ai fost după nurii acestor femei negre, care put ca și tine, câine de rob! mai spuse căpetenia
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și nu pentru că i-ar fi plăcut din nou muțenia ca în timpul călătoriei prin deșert. Cunoscând bine poporul rome, ori de câte ori n-avea nimic de făcut (și Tefnaht aproape că îl uitase, avîndu-și îndeletnicirile sale în cetatea atlantă de pe țărm), Auta hoinărea singur. Alteori îl întovărășea Iahuben. O dată izbutise să-l ia cu sine pe Mai-Baka, pe furiș, mințind paznicii. Fostul arcaș umblă aproape tot timpul tăcut și chinuit de îngrijorarea intrării lui într-o lume necunoscută și atât de nouă. Îl
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mare folos pentru cei care vor să aibă parte sănătate și longevitate în viață. „Stând nemișcat, nefăcând nimic” este singura cale prin care vă puteți odihni complet mintea. În timpul somnului, corpul uman se odihnește și își recapătă vitalitatea, dar mintea hoinărește pe tărâmul viselor, o călătorie atât de palpitantă, încât unele persoane se răsucesc și se zvârcolesc toată noaptea. Visele trăite intens și coșmarurile pot fi atăt de obositoare mental, încât să vă treziți mai puțin odihnit decât atunci când v-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
toată noaptea. Visele trăite intens și coșmarurile pot fi atăt de obositoare mental, încât să vă treziți mai puțin odihnit decât atunci când v-ați culcat. Chiar și atunci când cineva se odihnește în tihnă într-un scaun cu ochii închiși, mintea hoinărește aiurea se umple cu ipoteze fără sens și vibrează cu electricitate statică cerebrală. Doar după ce ați început un program regulat de meditație, veți reuși să începeți să realizați cât de greu este să calmați spiritul, să reduceți la tăcere neîncetatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
0, ce permite comunicarea și colaborarea cu ajutorul aplicației. Softurile pentru bloguri, wikis, comunități, forumuri și chiar mesageria instant sunt exemple de softuri de socializare. Spambot: Roboți software automatici care postează mesaje nesolicitate pe bloguri sau forumuri. Spider: Software automatic care "hoinărește" pe Internet, păstrând ascunse copii ale paginilor web utile pentru motoarele de căutare. Splog: Splog-ul sau Spam blogul este un blog fals creat pentru a capta rezultatele motoarelor de căutare redirecționându-le către alte bloguri sau site-uri. Articolele sunt fictive
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
autohton sau românesc. Cărare, cuvânt autohton înrudit etimologic cu cale: lat. callis „cărare făcută de animale, potecă”, alb. kaloj „a trece, a parcurge, a se scurge, a se desfășura, a petrece într-un fel oarecare”, kullot/kullos „a pășuna, a hoinări”, apoi cu rom. a cura „a îngriji”, a cure/a curge, curat etc., sfera semantică largă fiind cea de „călcare, netezire, bătătorire, curățare, îngrijire, drăgălășenie”. Formele sunt prefixate și rezultate din alternanța l/r: fr. alée, aller „a umbla, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a curge, curat etc., sfera semantică largă fiind cea de „călcare, netezire, bătătorire, curățare, îngrijire, drăgălășenie”. Formele sunt prefixate și rezultate din alternanța l/r: fr. alée, aller „a umbla, a se mișca într-o direcție”, lat. erro (ερρω) „a hoinări, a circula, a se mișca” alb. rrugë „pasaj cu case pe margini, loc de trecere, parcurs, drum, cale”. Alt prefix este în formele drum, drag, sl. draga/doroga „drum” și drag/dorog, față de sl. lagoda „pace, înțelegere, aranjament”, rom. logodnă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
poate, că-mi las mireasa de-abia luată și fug! Să nu vă mirați! Mă arde dorul Bucureștilor... nu mai pot de "Monopol" și-mi vine să săr și să scot chiote de bucurie numai la gândul că aș putea hoinări și eu pe Calea Victoriei!72 Același tip de "sfertodoct" este naratorul din romanul lui Mircea Horia Simionescu Învățături pentru Delfin, care, angajat de către un escroc să-i redacteze o biografie romanțată, își întocmește în prealabil un dicționar de clișee critice
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exterior, personajele ambilor autori studiați dau impresia unor fantoșe. Ca și Ismail, care "rătăcește în zig-zag" zilnic, la aceeași oră, Farfuridi se ivește mașinal în piață, la tribunal etc. la ore "trecute fix", iar personajele din cele mai cunoscute Momente hoinăresc alandala cu sau în căutarea vreunui amic din berărie în berărie, de la birt la simigerie, de la restaurant la lăptărie, sau de pe strada Pacienții pe Sapienții și "viceversa". Cu o furie crescândă, asemenea lui Cotadi, sau aproape imperceptibil, în limbaj împleticit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fața îngropată în iarbă, râzând. Uneori începea brusc să alerge, fără vreo pricină... Alerga, însoțită de Pârvu, ca o ieduță, cu trupul mlădios și sprinten, care aluneca printre ierburi, paltini și aluni... pentru bucuria de a sări. Îi plăcea să hoinărească, de-alungul pârâului care susura tainic la umbra copacilor; venea din inima pădurii, de unde nu se știe, trecea prin spatele casei și se pierdea în pădure, nu se știa unde. Vorbea cu Pârvu... cu ierburile și copacii... cu gâzele... Câinele o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
uimită. Doar sunt apropiată de tine, ce naiba! Știu, știu. Anna și-ar fi dorit să-i poată vorbi mai cu ușurință. Atâta doar că uneori pari puțin distantă, Darcey. —Și tu ai fi distantă dacă ți-ai petrece tot timpul hoinărind prin Europa, chinuindu-te să faci rost de afaceri pentru Global Finance! ripostă Darcey. Chiar nu înțeleg de ce îți bați atâta capul cu mine, dintr-odată. Cred că... e ziua ta și tu munceai la birou și... știi tu. — Poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-l sune pe Rocco și să-l invite în oraș în seara aceea. Însă tot amână momentul, știind că dacă se vedea cu Rocco, ar fi făcut un pas înapoi, iar ea nu mai voia să se uite în urmă. Hoinărind pe partea umbrită a unei străzi, ochii îi căzură pe vitrina unui agent imobiliar și se opri ca să privescă fotografii cu vile noi, vechi sau lăsate în paragină, care erau de vânzare în zonă. Din senin, se hotărî să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
a strigat furios: "Pentru ce-mi sufli în nas, bătrân bețiv?" umbra Spaniei Caut prin Ciudad de Mexico o librărie care să fie deschisă și duminica. Mâine vom porni spre sud. Descurajat de câteva încercări infructuoase, rămân mai departe să hoinăresc la întîmplare. Constat că deși mă aflu aici de trei zile, nu cunosc aproape deloc orașul. Dar ce înseamnă a cunoaște un oraș? Ce i-aș putea eu arăta cuiva care are doar câteva zile la dispoziție pentru a "cunoaște
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]