704 matches
-
204, 1 sept. „Satul unde mergem e un sat de șes Mărginit de lanuri grele de secară Și țăranii-acum un an au Înțeles Mândră colectivă-n sat Întemeiară. Greu a fost, bogații s-au luptat turbați, Au dat foc la holde, răspândind minciună, Că la colectivă toți ar fi argați Și-au să dea din casă totul la comună. Un notar cu vie și pământ bogat Amintea Într-una «datina străbună» Că, vezi, din strămoși așa am lucrat. Cum să facem
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau În piepturi, inimile lor». Totul e decor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda 5. Holdița 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3. Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda �� 5. Holdița 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3. Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda 5. Holdița 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3. Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda 5. Holdița 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3. Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă �� 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei. Iarna, În căsuțele lor de bârne sau de pământ, adunați pe lângă vatră, Își povesteau isprăvile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ! Unde-i unul, nu-i
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda 5. Holdița �� 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3. Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa �� 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda 5. Holdița 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3. Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani �� 3. Rotundă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
celor ce-l muncesc”, tractoarele, iarna „când Lenin a murit”, „lumina vremii noi” și „partizanii patriei bulgare”. Versificația abundentă și facilă e de cele mai multe ori doar un pretext pentru lansarea lozincilor la modă: „Și păsările-ntoarse parcă spun/ Că anul holdei noastre va fi bun/ și izbucnind în flori candide merii/ Lansează iar lozinca primăverii:/ - Nici o parcelă neînsămânțată!” Poezia didacticistă, inspirată din evenimente istorice „purificate” ideologic și transformate în anticipări ale „lumii noi”, este de asemenea prezentă: sunt aduse astfel în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
cerului de nepătruns de deasupra capetelor noastre. Imperiul cu armata lui de temut, cu spărgătoarele de gheață atomice care spintecau Polul Nord, cu uzinele lui care, în curând, aveau să producă mai mult oțel decât toate țările din lume laolaltă, cu holdele lui de grâu care unduiau de la Marea Neagră până la Pacific... Cu stepa aceea fără de hotar. Și, în balconul nostru, o franțuzoaică ne vorbea despre barca ce străbătea un oraș mare, inundat, și acosta la zidul unei clădiri... Am tresărit încercând să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ne citească câteva pagini din Hector Malot! Simțeam un trecut îndepărtat, obscur - un trecut rusesc, de data aceasta - reînviind din străfundurile vieții ei de altădată. Avdotia se ridica, o săruta pe bunica și își relua drumul care o ducea printre holde nesfârșite, sub soarele stepei, într-o căruță înecată în oceanul de ierburi înalte și de flori... De data aceasta, când ieșea din încăpere, am văzut-o atingând cu degetele ei butucănoase de țărancă, cu o grijă șovăielnică, statueta delicată de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
orice întrebare, strictul instinct vital, într-o eternă vară, când dogoarea ei blândă, adormitoare topește ierburile și vietățile laolaltă, dăruindu-le o pace universală, bucolică, anonimizantă. E practicat în Pașii profetului un lirism extatic, de identificare cu sevele solului, cu holdele aplecate sub greutatea holdelor, cu cerul sclipitor, însorit, totul amintind vibrația copleșitoare a pânzelor lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
vital, într-o eternă vară, când dogoarea ei blândă, adormitoare topește ierburile și vietățile laolaltă, dăruindu-le o pace universală, bucolică, anonimizantă. E practicat în Pașii profetului un lirism extatic, de identificare cu sevele solului, cu holdele aplecate sub greutatea holdelor, cu cerul sclipitor, însorit, totul amintind vibrația copleșitoare a pânzelor lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
plasează Strungul de Ștefan Tita (muzica de Ion Vintilă): A venit, mama cu fata Să-l vadă muncind pe tata. Strungu-ntr-una se-nvârtește, Tata norma-și depășește. Bunul frate al proletcultismului, idilismului, este de asemenea cunoscut de unele cântece ca Holdă, holdă, cu insinuantul subtitlu Cântec popular - versuri de Mircea Rădină, (muzica de Mircea Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se poate Mărioară, fată tânără, să nu te-mbie sportul, când
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Strungul de Ștefan Tita (muzica de Ion Vintilă): A venit, mama cu fata Să-l vadă muncind pe tata. Strungu-ntr-una se-nvârtește, Tata norma-și depășește. Bunul frate al proletcultismului, idilismului, este de asemenea cunoscut de unele cântece ca Holdă, holdă, cu insinuantul subtitlu Cântec popular - versuri de Mircea Rădină, (muzica de Mircea Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se poate Mărioară, fată tânără, să nu te-mbie sportul, când la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
forma autorepetării. Tendința de a se repeta pe sine însuși, de pildă, în scrisul lui Victor Tulbure. Prea adesea - îndeosebi în poeziile mai vechi - întâlnim, fie că sunt cerute sau nu de conținutul de idei, steagurile care flutură în vânt, holdele de aur și alte imagini sărbătorești, care, prin unilaritatea lor, dau o imagine falsă despre realitatea vieții noastre plină de dramatism și arată înclinarea poetului de a rezolva problemele pe linia minimei rezistențe, înlocuind viața adevărată printr-un șablon idilizant
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă sărbătoarea care celebrează coacerea holdelor și are loc pe 24 iunie. Ele sunt zâne a căror frumusețe doar îngerii o întrec, sunt seducătoare, zburdalnice, zănatice, cu puteri magice. Reprezentate ca fiind tinere femei cu trupuri invizibile, ca niște năluci, învăluite în lumină și în întuneric
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sunt ținute departe de oameni. Datorită autenticității suveranului, acesta garantează pacea, liniștea, bucuria și bunăstarea. Datorită autenticității suveranului ne bucurăm de belșugul roadelor pădurii. Datorită autenticității suveranului se păstrează produsele din lapte ale vitelor. Datorită autenticității suveranului avem din belșug holde Înalte și viguroase. Datorită autenticității suveranului Înoată În râuri pești din belșug. Datorită autenticității suveranului se zămislesc copii. Această concepție despre funcțiile suveranului Își are cu siguranță originea În cultura indo-europeană, iar urmele ei se păstrează mai ales În India
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un derivat de la germanicul *hlud½, „renume, faimă”, cu sufixul -no-, despre care am mai vorbit În legătură cu Odin; este deci personificarea sau reprezentanta gloriei. Dar Meid (1957) preferă să o vadă ca pe o divinitate infernală, legându-i numele de termenul holda „daemonum turba”, din germana nordică veche. Tacitus (Germania, XLIII) amintește doi zei pe nume Alci: „La naharvali există o dumbravă sacră, În care se celebrează un vechi rit religios. Ritul este condus de un preot În veșminte de femeie; identificând
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
NEGRIȘ, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Cibotaru; 22.VI.1938, Cucuieții Vechi, j. Bălți), poet. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1961). Debutează editorial cu placheta de versuri Din leagănul holdelor (1963), conținând pasteluri idilice, festiviste. Și publicistica lui N. e poetizantă, sărbătorească, fiind inclusă ulterior în cărțile sale de schițe și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra versurilor din Poclon din țarini (1974), Vâslași (1979) și îndeosebi asupra celor din Secol în floare (1980). SCRIERI: Din leagănul holdelor, Chișinău, 1963; Amprente, Chișinău, 1972; Poclon din țarini, Chișinău, 1974; Vâslași, Chișinău, 1979; Secol în floare, Chișinău, 1980; Vârstele propășirii, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea identității poetice, LA, 1980, 23 octombrie. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]