3,545 matches
-
dinspre Mărășești, pe unde venea de la Iași. Se consemnează că în cinstea Domnitorului s-au ridicat pe șosea, pe ulițele pe unde trebuia să treacă, arcuri de triumf împodobite cu verdeață și înfășurate în pânză tricoloră; tarafuri de lăutari cântau „Hora Unirii”, valuri de flori se revărsau în calea Domnitorului care cobora din diligență. Despărțit în două - Focșanii Moldovei și Focșanii Munteni - de un braț al Milcovului, orașul întruchipa, în acea vreme, situația celor două țări vecine și surori. Ajungând la
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
înainte și pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focșani. Însoțit de mai marii orașului și de mulțimea de oameni, Cuza a mers până în centru, la Podul de Piatră, unde au jucat cu toții „Hora Unirii”. Poetul focșănean Dimitrie Dăscălescu, scria cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, așa cum a rămas în inimile românilor ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedește/ Că-n sfârșit s-a deșteptat,/ Și că-n faptă vrednicește/ Libertatea ce-a
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
spiritul său de dreptate, Ion Roată a fost considerat de către țărani ca fiind cel mai dârz și mai competent reprezentant al lor, care să le poată apăra interesele. A avut, se spune, o apariție meteorică pe scena istorică a țării. Hora Unirii are o semnificație sfântă pentru noi românii. Citind cartea „Ultimul tren spre Romania” a lui Anatolie Paniș, m-a impresionat figura lui Constantin Stere, remarcabil om de cultură (jurist, profesor, gazetar, scriitor, om politic) care a trăit între anii
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
a făcut parte din același neam... cerem astăzi în mod solemn în fața lumii întregi, Unirea Basarabiei cu România”. Autorul povestește cum Basarabia s-a alăturat României nu prin război, ci prin conștientă vrere, cum s-a înfiripat cea mai formidabilă horă din toate câte s-au cunoscut, cuprinzând în mijlocul ei o piață și mai apoi străzile de jur împrejur ale Chișinăului, hora care a ținut o noapte, cum două zile mai târziu deputații basarabeni erau alături în parlamentul și guvernul României
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Basarabia s-a alăturat României nu prin război, ci prin conștientă vrere, cum s-a înfiripat cea mai formidabilă horă din toate câte s-au cunoscut, cuprinzând în mijlocul ei o piață și mai apoi străzile de jur împrejur ale Chișinăului, hora care a ținut o noapte, cum două zile mai târziu deputații basarabeni erau alături în parlamentul și guvernul României, alături de rege și regină, hora cuprinzând de data aceasta întreaga piață de la Iași. Hora este un dans popular în Balcani, în
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
au cunoscut, cuprinzând în mijlocul ei o piață și mai apoi străzile de jur împrejur ale Chișinăului, hora care a ținut o noapte, cum două zile mai târziu deputații basarabeni erau alături în parlamentul și guvernul României, alături de rege și regină, hora cuprinzând de data aceasta întreaga piață de la Iași. Hora este un dans popular în Balcani, în România. Se dansează pe muzică cu un ritm specific, într-un cerc închis, dansatorii ținându-se de mână, făcând trei pași înainte și unul
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
aniversări, diferite festivaluri și în spațiile rurale; tradiția la noi, la români era, ca în fiecare sfârșit de săptămână, țăranii din sate să se îmbrace în costume naționale și să danseze acest dans, bucurându-se de comuniune. Să amintim că Hora Unirii, poezia scrisă de Vasile Alecsandri, a fost publicată pentru prima dată în 1856, în revista „Steaua” a lui Mihail Kogălniceanu. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher , iar în ziua de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Steaua” a lui Mihail Kogălniceanu. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher , iar în ziua de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat și s-a cântat această Horă a Unirii. În minte îmi vine dialogul descris de Creangă: „ ... Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. -Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata ... În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
treaba s-a făcut cu ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: „Unde-i unul nu-i putere, / La nevoi și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/Și dușmanul nu sporește.” Așa și cu Unirea, oameni buni ... ” HORA UNIRII: Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Măi muntene, măi
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Unde-i unul nu-i putere, / La nevoi și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/Și dușmanul nu sporește.” Așa și cu Unirea, oameni buni ... ” HORA UNIRII: Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Măi muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
tu mi-ești frate,/ În noi doi un suflet bate!/ Vin' la Milcov cu grăbire/ Să-l secăm dintr-o sorbire,/ Ca să treacă drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare./ Și să vadă sfântul soare,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Hora noastră cea frățească/ Pe câmpia românească! Vavila Popovici, SUA Referință Bibliografică: 24 IANUARIE - 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
19. prin ceața deasă jucându-se de-a ascunsa râsul copiilor 20. toți dovlecii au gura la urechi- noapte de Halloween 21 pe cărări albe frunze purtate de vânt - pustiu de toamnă 22 floarea volburei - doi fluturi întârzâiați încing o horă 23 croncănit de corb - doar vechile ruine tac și ascultă 24 podul de piatră- lină rugă spre ceruri susurul apei 25 grâul în pârgă - picături grele de apa scutură macii 26. laptele cald - copilul căprarului și-alungă umbra 27. piaptănul
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
să-i saluți tu pe ei. Acum mă duc în sat și văd generația asta tânără de copii rămași fără părinți, care sunt fie în Spania, fie în Italia. Copiii sunt cu motoscutere, cu manele date la maximum ... A dispărut hora din sat. Este un bar unde au pus și o bară și au venit dansatoarele la țăranii mei. Deci, nu mai este nimic din ce-a fost. Generația celor bătrâni se duce și vine o generație bătrână și ea, adică
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
luă după ea. Radiau de fericire și își îndreptară pașii mândri și bucuroși de fetița lor, spre lalelele de unde o luaseră de dimineață pe Prințesa. Începuseră să vină îngerii, oamenii și animalele, și până să ajungă ei, deja se legase hora și se auzeau chiote de veselie. Când îi văzură pe Maria și pe Ion cu fetița în brațe, îngerii se îndepărtară câțiva pași. Oamenii și animalele se opriră din joc și din chiuit. Priveau mirați, minunându-se de ce vedeau, că
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
bucurăm, cum să nu? Că Domnul este numai Unul, dar ne-am mirat și noi, când v-am văzut cu această micuță. Păsărelele tăcură și ele câteva clipe, dar își reluară trilul melodios și vesel. Oamenii și animalele încinseră iar hora și la auzul trilului duios, îngerii li se alăturară, părând indiferenți față de bucuria Mariei și-a lui Ion. Și așa, din ziua în care Maria și Ion au ieșit cu fetița prima oară, bucuria și veselia li se citea pe
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
și nicicând nu s-au mai plâns de supărare și de singurătate. Veselia oamenilor, a îngerilor și-a animalelor era și mai mare, pentru că ei nu mai stăteau de-o parte, în fața colibei lor. Acum erau întodeauna nelipsiți din mijlocul horei și picioarele nu-i mai dureau, fiindcă acum cunoșteau și ei cum e să fie părinți. Prințesa crescu repede, se transformă într-o tânără și frumoasă fată, cu chip la fel de frumos ca al îngerilor-barză. Avea părul blond-inelat și lung. Razele
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
roată și iar roată Școală’te române odată Pune’ți mintea ta la cer Ca să capeți îndrumare Să fi țării azi salvare. Deschide’ți ochii odată Că ni’i țară iar prădata Să ne dăm mâna cu mâna, Cum e hora cea străbuna. Și să punem la hotar Piatră de credință vie Să ne fie temelie Pentr-o viață mai curată. Roată, roată și iar roată Școală’te române odată ! foto: sursă internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Unde ești Popor Român
UNDE EŞTI POPOR ROMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363786_a_365115]
-
lăutari. Era etapa de socializare între meseni. Trebuia să se ajungă la o anumită stare de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele din central comunei, după cum le cântau ei. L-au înlocuit pe Bengher, un infirm orb și fără degete la mâna dreaptă, și la cealaltă doar cu niște cioturi, infirmitate căpătată în urma exploziei unei grenade găsite în curtea casei pe când era
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
căpătată în urma exploziei unei grenade găsite în curtea casei pe când era copil. Din cauza aceasta i se spunea Bengher, numele său real fiind Ion Turtoi. A distrat generații întregi de tineri la balurile de la Ghiță sau Turtoi, unchiul său, sau la horele de pe maidanul din fața lui Constantin Mușat și Safta Toader. Acum îmbătrânise și, bolnav fiind, nu mai putea să cânte din armonica sa veche și cu burduful spart. Rachiul și vinul au început să-și facă efectul. Au dezghețat atmosfera protocolară
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
de seamă încă mai discutau, mai puneau treburile comunei la cale, erau mai reținuți. Cum în încăperea în care s-au așezat cele două mese lungi, pentru a încăpea cât mai multă lume, nu era loc de dans, doritorii de hore sau sârbe au trebuit să intre în sala căminului cultural și să danseze pe scenă în sală fiind montate băncile pentru spectacole sau filmele de sâmbătă și duminică, date de Gligoraș, responsabilul cu cinemateca comunei. Așa nu îi deranjau cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic sufletul după prelungita repriză de dansuri populare, ca și când ar fi fost în hora satului sau la bal. Viorel se învârtea acum pe scenă cu grațioasa lui parteneră în ritmul unui foxtrot care a uimit cele două perechi. Cum de cunoștea Petrică Armonistul să cânte din gromatica sa foxtrot? Era, de fapt, un fel
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
vioristul cu țambalistul - a mers destul de bine. Te puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. [1]a se legăna, a se amesteca - regionalism [2]pricepută la toate, învățată și deșteaptă. (DEX) 5(despre oameni) a se purta ciudat; (în
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
mirajul locului copilăriei de când m-am născut și până am plecat de acasă. Parcurgând filele cărții, am însoțit-o de-a lungul călătoriei pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
simbolizată de lâna de aur,) datorită cunoștințelor și a tehnologiilor, a uneltelor superioare pe care le foloseau hiperboreenii ... Și despre Mitul Ielelor, care la origine erau vestale, și care în noaptea de Sânziene, urcau pe Vârful munților, unde jucau în Hora Ielelor. De fapt pe vârful munților ele îi așteptau pe zei, să le spunem așa, care coborau din carele lor de foc...Ipoteza noastră este că hiperboreenii au fost o populație pelasgă ce a rezultat din împerecherea fetelor băștinașe, frumoase
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]