1,474 matches
-
cel Mare trimite la Cetatea Albă pe un arhitect grec, anume Teodor, ca să facă un turn nou și un zid nou la întăriri, iar arhitectul le spune acestea prin inscripții care stau și astăzi pe zidurile cetății. Totodată vedem în hrisoavele domnești de pe acea vreme, iscăliți deodată cu Domnul regulat, pârcălabii Chiliei, ai Cetății Albe și ai Hotinului, cari erau boieri mari, încît se vede cumcă tătarii de sub corturi ai d-lui X aveau trecere pe atunci. Numai numiri ciudate aveau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu Domnul regulat, pârcălabii Chiliei, ai Cetății Albe și ai Hotinului, cari erau boieri mari, încît se vede cumcă tătarii de sub corturi ai d-lui X aveau trecere pe atunci. Numai numiri ciudate aveau acei boieri tătari. Pentru că vedem din hrisoave că lângă boierul Manoil, pârcălab de Hotin, și Stanciu, de Cetatea Albă, sânt iscăliți d-nialor: Albul Spătar, Ioan Băiceanu, Hodco Crețul, Oanea Pântece, Tudor Vascanu, Giurgea lui Gaură, tot nume... tătărești de boieri de a lui Alexandru Vodă. Dar Cetatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fost în toți timpii un model de toleranță religioasă: episcopiile atârnătoare de scaunul papal, al Siretului (mai târziu al Băcăului) și al Milcovului, petrecerea fără supărare a armenilor și evreilor în țările noastre, libertatea de cult, garantată acestora prin anume hrisov de cître Ștefan cel Mare, desele raporturi ale episcopilor catolici despre desăvârșita toleranță și respectul dovedit pentru cultul apusean de către popor, boieri și Domn (la sărbători mari Vodă și boierii luau parte la serviciul divin din bisericele catolice), toate acestea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tot astfel față cu chiar populația Dobrogei. În privirea acesteia maxima jus posterius derogat priori e-n vigoare. Locuitorii Dobrogei sânt adevărații proprietari ai ei și dreptul nostru istoric alături cu posesiunea lor de fapt se poate compara cu un hrisov vechi domnesc alăturea cu proprietatea reală, mai ales când n-a fost acest drept istoric cauza intrării noastre în război, mai ales când am declarat că nu trecem Dunărea ca să cucerim. Afară de Delta Dunării și insulele, care sânt incontestabil ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când împăratul Basilios II Bulgaroctonos (ucizătorul bulgarilor) i-au pus capăt. Acești tătari se creștinaseră și se slavizaseră în cursul timpului. {EminescuOpX 208} Amintim că în vremea aceasta, la 1014 și mai târziu, tot acest împărat Basilios II, într-un hrisov formal, vorbește despre românii din ținutul Vidinului, din Bulgaria toată și de pe lângă mare, va să zică din Dobrogea, și-i supune jurisdictiunii bisericești a patriarhului din Ohrida. De aci bulgarii au stat în atârnare completă de împărăția bizantină o sută șaptezeci de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cartierul stătea într-o rână, supraânălțat deasupra restului orașului, ca o insulă de plante, pământ și beton. Străzile dispăreau și apăreau după câte-un dâmb sau o rampă și purtau nume tipografice, pictate pe blocuri sau plăci albastre: Presei, Pecetei, Hrisovului, Poligrafiei. De-aici se nășteau neîncetat frumuseți aspre, neverosimile, pentru care ți-ai fi lăsat un deget tăiat, doar ca să le-atingi. Golanii dădeau târcoale în jurul lor, protejându-le cu privirea și pumnul; la nevoie, și cu-o lamă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este tripticul metaforic al istoriei patriei în care se sunt reperabile reflexiile trecutului, călăuza prezentului și cheia viitorului. În istoria patriei, "ca într-un hrisov sigur sunt scrise cu slove de aur drepturile unei nații pentru începutul, numele și pământul său" (Aaron, 1835, p. vi). Începutul, numele și pământul sunt piesele de rezistență ale unui popor, toate aceste trei elemente sacre ale oricărei națiuni fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România. București: Institutul de Științe ale Educației. CC al PC (b) al URSS (1953). Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice. Ediția a III-a. București: Editura pentru Literatură Politică. Codrescu, Th. (1871). Uricariul. Cuprinzĕtoriŭ de Hrisoave, Anaforale si alte Acte, din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tată-său fiind pe tron încă, și anume fiind aliat al Europei întregi și ocupat cu pregătirile bătăliei de la Nicopole, Vlad, fiul național liberal, nu găsește atunci un lucru mai bun de făcut decât să închine țara Poloniei printr-un hrisov datat din Argeș 22 mai 1396. Tată-său, întors acasă, pune mâna pe el și-l trimite la Buda, la regele Ungariei. Tânărul național liberal fuge de acolo și intră în garda împăratului bizantin, unde face intrigi contra bătrânului său
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
documentele lui Vlad Dracul și Vlad Țepeș conțin numirea a mulțime de boieri, cu rangurile lor, pe când în documentele anterioare, ale lui Mircea, vedem vro 5 - 6 nume de botez, neavând însemnată alăturea nici o demnitate de Curte, ba 'n unele hrisoave nu figurează chiar nici un nume de boier. Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Divanului Moldovei douăzeci și șase de întrebări juridice. Răspunsurile Divanului sunt clare: Tot locul țării dintru început loc domnesc au fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau a moșnenilor. Un document al lui Vlad Țepeș ne arată cum se întemeia această proprietate: deci dat-am lor și Domnia mea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speculant de acții Stroussberg ori teșghetar la Măgura? Evident că nu. Domnul Carada cu vocativul "Domnule" e "Monsieur": aceeași vorbă cu vocativul "Doamne" e "Seigneur ". Acum să vedem cum traduceau Domnii noștri vechi acest titlu în limbi străine. Într-un hrisov a lui Mircea de la 1390 el se numește "Mare Voievod". În hrisovul datat din Suceava 1407 octombrie 8, dat de Alexandru cel Bun orașului, Lemberg, Domnul se numește "Voievod" al Țărei Moldovei. În alt hrisov latinesc din Argeș 1409 Mircea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Carada cu vocativul "Domnule" e "Monsieur": aceeași vorbă cu vocativul "Doamne" e "Seigneur ". Acum să vedem cum traduceau Domnii noștri vechi acest titlu în limbi străine. Într-un hrisov a lui Mircea de la 1390 el se numește "Mare Voievod". În hrisovul datat din Suceava 1407 octombrie 8, dat de Alexandru cel Bun orașului, Lemberg, Domnul se numește "Voievod" al Țărei Moldovei. În alt hrisov latinesc din Argeș 1409 Mircea 'și zice: "Voivoda Transalpinus, dux de Fugarus et de Omlas " Titlul latin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în limbi străine. Într-un hrisov a lui Mircea de la 1390 el se numește "Mare Voievod". În hrisovul datat din Suceava 1407 octombrie 8, dat de Alexandru cel Bun orașului, Lemberg, Domnul se numește "Voievod" al Țărei Moldovei. În alt hrisov latinesc din Argeș 1409 Mircea 'și zice: "Voivoda Transalpinus, dux de Fugarus et de Omlas " Titlul latin a lui Mircea din anul 1390 este [... ] Așadar Domn nu e, ca titlu de drept public, nici sinonim cu "Dominus " măcar. Din dicționarul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru diverse servicii cultice atât de necesare celor În suferință. Mărturia existenței acestui loc de Închinăciune, chiar de la Înființarea spitalului, ne-o oferă Gheorghe Ghibănescu În scrierile sale din care cităm; „pi locul acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu-se că În anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot În numele acestui sfânt s-au zidit din nou paraclisul de față prin osteneala și cheltuiala banului Dimitrie Drăghici, făcătorul și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de diverse boli și posedări demonice. Din păcate, nu multe dintre nenumăratele lui miracole au fost consem‑ nate262. Părinții de la Mănăstirea athonită erau conștienți de multe lucrări de vindecare, dar nu au ținut nici o evidență scrisă. Mănăstirea, totuși, a păstrat hrisoavele și darurile oferite de Împărați și prințese. Domnitorul Ioan Nicolae al Moldovei consemnează În iulie 1744, că o ciumă teribilă a făcut ravagii, decimând populația. S‑a organizat o procesiune cu o parte din moaștele sfinte, mai precis cinstitul cap
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Muntele Athos În apropierea mării. Domnitorul moldovean a zidit din temelie biserica centrală și imensa trapeză, poate cea mai mare din tot Muntele Athos, la care se adaugă clopotnița și o parte din corpul chiliilor. Este o zestre care dăinuie ; hrisoavele vechi și chiar croni‑ carii și monahii ruși și greci consemnează toate acestea În letopisețele vremii. Această mănăstire a fost mai târziu extinsă și mărită cu ajutorul daniilor venite din Rusia. O dată, sfântul a acționat ca mijlocitor și În timpul dom‑ niei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
în țară. E pentru a treia oară vistier, apoi spătar. Colaborează, în baza unor temeinice cunoștințe juridice, la întocmirea primei condici de legi a Țării Românești, tipărită în 1780 (Pravilniceasca condică), și sprijină inițiativele „înțeleptului” Ipsilanti de a statornici învățământul. Hrisovul de organizare a școlii, redactat în 1775 de V. (argumentează Cornel Cârstoiu), este un elogiu luminist adus învățăturii, „podoabă” prin care se câștigă „cunoștința lucrurilor și ființelor” și traiul „după rațiune”, „prin niște regule foarte exacte”. Ca om de încredere
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
organizarea armatei terestre și, mai ales, de instituirea Logofeției de Obiceiuri, instituție politică și culturală care se ocupa de protocol: era menită a păzi „cu cuviință și statornicie”- în baza unor norme extrase din condicile împărătești ale Țarigradului sau din hrisoave interne și a informațiilor furnizate de ele privind istoria, geografia, viața bisericească și politică a țării - regulile diverselor ceremonii, fixarea dregătoriilor etc. Se știe că V. obținuse și copiase prin strădania sa prețioase documente și că le păstra în „arhiviile
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
ar fi fost traducătorul hatișerifului „împăratului Hamid”, emis de cancelaria Porții în timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774), care s-a păstrat într-o broșură nepublicată (Eugenia Dima). Logofeția de Obiceiuri funcționa deja din martie 1797 sub conducerea lui Isac Ralet, dar hrisovul de înființare întocmit de V. (Dan Simonescu) este făcut public în 20 iulie 1797, la câteva zile după moartea sa - un sfârșit suspect, probabil prin otrăvire, datorat uneltirilor lui Alexandru Moruzi, care amenințase că îl va pune în ștreang ori
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
este că pe data de 20 aprilie 1628, la Alba Iulia, moșul meu Oprea Cornea XE "Cornea" primea o diplomă de Înnobilare nu de la voievozii Țării Românești (a căror milă nu mi s-a transmis Într-o formă Înscrisă pe hrisoave sau pergamente), ci de la luminatul principe al Transilvaniei și al Sfântului Imperiu Romano-German, Bethlen Gábor. Acesta Îi confirma lui Oprea statutul boieresc și Îl ridica, totodată, În rândul „adevăraților nobili” ai Principatului Transilvaniei, pentru faptele de arme săvârșite În serviciul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Mihai declanșează o campanile peste Dunăre ajungând la Plevna și Sofia B) Mihai obține o victorie la Guruslău C) într- un hrisov domnesc apare titulatura lui Mihai ca domn unificator a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Petru Rareș obține victoria de la Feldioara B) Petru Rareș încheie un tratat
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
titlul „Monumentul tătarilor lângă Prisaca”. De la străini, denumirea improprie „Crucea tătarilor”, „Monumentul tătarilor”, a trecut și asupra românilor: Teodor Codrescu, amintește de două ori în „Uricariul” său, după Fotache Ciurea (atât în 1857, cât și în 1888) despre monument, reproducând hrisovul lui Mihai -Vodă Racoviță despre bătălia cu Ferenț Căpitanul <footnote Iorgu G. Toma, op. cit., p. 36-37. footnote>, apoi George Sion care publică în „Revista română” - 1862, un studiu intitulat „Bucovina” care conține la cap. II „Istoria unui monument”, cu reproducerea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
i-a făcut danie fiicei sale, Raluca, un loc întins, în mahalaua Păcurari, loc care cuprindea și fostul amplasament al bisericii luterane. Credincioșii acestui cult au făcut reclamații, rămase fără rezolvare până în anul 1803, când domnitorul Alexandru Moruzzi dă un hrisov la 8 noiembrie 1803 prin care redă luteranilor, o bună parte din terenul ocupat de domnița Raluca, pe care o despăgube ște. Protestanții își reconstruiesc biserica, dar rămânând fără enoriași, aceasta a fost preluată iniț ial cu chirie de către ortodcși
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]