1,472 matches
-
clericul Bedros din Cozlav ca preot și la 20 decembrie 1646 pe Simeon (fiul lui Selfiyar) ca preot și pe Hagop ca dascăl. După cum relatează N.A. Bogdan, domnitorii Moldovei au dat comunității și bisericii armenești din Iași diferite privilegii, unele hrisoave de danie aflându-se în biblioteca Academiei Române. Domnitorul Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) scutea de dări la 8 iunie 1705 (7213) "doi preoți și doi diiaconi ce sînt la doă besérici armenești aici, în tîrgu în Iași". Prin contribuția enoriașilor, Bisericii
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Grâul se seamănă în aprilie și mai și se adună în august și septembrie. Vinurile sunt ca în Friul, pășunile perfecte și ar putea să hrănească peste 100.000 de cai.”" La 12 septembrie 1468 (6976) la Suceava, printr-un hrisov domnesc, Ștefan cel Mare confirmă lui Frâncu, Trifu, Ivan și Isaiia stăpânirea peste satul lor de baștină Frânceștii la Cârligătură, cu moara și seliștelece se țineau de ea, "„să le fie lor (...) uric și cu tot venitul lor.”"
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
În această situație, Petru Rareș este nevoit să fugă în Transilvania, ajungând în Cetatea Ciceului, feuda sa transilvană, la 27 septembrie 1538. Petru Rareș a trecut prin grele încercări până când a reușit să ajungă în sguranță la Ciceu. Într-un hrisov datat în 1546, din timpul celei de-a doua domnii, el spunea: „Atunci am văzut că nu voi putea să le stau împotrivă [oștilor sultanului Soliman] și, lăsând oștile mele, am fugit și am ajuns la Mănăstirea Bistrița sfintelor icoane
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
Cartierul stătea într-o rână, supraânălțat deasupra restului orașului, ca o insulă de plante, pământ și beton. Străzile dispăreau și apăreau după câte-un dâmb sau o rampă și purtau nume tipografice, pictate pe blocuri sau plăci albastre: Presei, Pecetei, Hrisovului, Poligrafiei. De-aici se nășteau neîncetat frumuseți aspre, neverosimile, pentru care ți-ai fi lăsat un deget tăiat, doar ca să le-atingi. Golanii dădeau târcoale în jurul lor, protejându-le cu privirea și pumnul; la nevoie, și cu-o lamă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Tată-său fiind pe tron încă, și anume fiind aliat al Europei întregi și ocupat cu pregătirile bătăliei de la Nicopole, Vlad, fiul național liberal, nu găsește atunci un lucru mai bun de făcut decât să închine țara Poloniei printr-un hrisov datat din Argeș 22 mai 1396. Tată-său, întors acasă, pune mâna pe el și-l trimite la Buda, la regele Ungariei. Tânărul național liberal fuge de acolo și intră în garda împăratului bizantin, unde face intrigi contra bătrânului său
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
documentele lui Vlad Dracul și Vlad Țepeș conțin numirea a mulțime de boieri, cu rangurile lor, pe când în documentele anterioare, ale lui Mircea, vedem vro 5 - 6 nume de botez, neavând însemnată alăturea nici o demnitate de Curte, ba 'n unele hrisoave nu figurează chiar nici un nume de boier. Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Divanului Moldovei douăzeci și șase de întrebări juridice. Răspunsurile Divanului sunt clare: Tot locul țării dintru început loc domnesc au fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau a moșnenilor. Un document al lui Vlad Țepeș ne arată cum se întemeia această proprietate: deci dat-am lor și Domnia mea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speculant de acții Stroussberg ori teșghetar la Măgura? Evident că nu. Domnul Carada cu vocativul "Domnule" e "Monsieur": aceeași vorbă cu vocativul "Doamne" e "Seigneur ". Acum să vedem cum traduceau Domnii noștri vechi acest titlu în limbi străine. Într-un hrisov a lui Mircea de la 1390 el se numește "Mare Voievod". În hrisovul datat din Suceava 1407 octombrie 8, dat de Alexandru cel Bun orașului, Lemberg, Domnul se numește "Voievod" al Țărei Moldovei. În alt hrisov latinesc din Argeș 1409 Mircea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Carada cu vocativul "Domnule" e "Monsieur": aceeași vorbă cu vocativul "Doamne" e "Seigneur ". Acum să vedem cum traduceau Domnii noștri vechi acest titlu în limbi străine. Într-un hrisov a lui Mircea de la 1390 el se numește "Mare Voievod". În hrisovul datat din Suceava 1407 octombrie 8, dat de Alexandru cel Bun orașului, Lemberg, Domnul se numește "Voievod" al Țărei Moldovei. În alt hrisov latinesc din Argeș 1409 Mircea 'și zice: "Voivoda Transalpinus, dux de Fugarus et de Omlas " Titlul latin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în limbi străine. Într-un hrisov a lui Mircea de la 1390 el se numește "Mare Voievod". În hrisovul datat din Suceava 1407 octombrie 8, dat de Alexandru cel Bun orașului, Lemberg, Domnul se numește "Voievod" al Țărei Moldovei. În alt hrisov latinesc din Argeș 1409 Mircea 'și zice: "Voivoda Transalpinus, dux de Fugarus et de Omlas " Titlul latin a lui Mircea din anul 1390 este [... ] Așadar Domn nu e, ca titlu de drept public, nici sinonim cu "Dominus " măcar. Din dicționarul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
26 septembrie 1726) Întărește judecata marilor boieri din 28 noiembrie 1718, hatmanul Dumitrașco Racoviță, fratele domnului, obținând astfel satul Milești. Mihai Racoviță rânduiește hotarnici la 28 iulie 1720 (diacul Toader Străjescul și alții) , pentru alegerea locului Frenciugilor, iar dacă (vezi hrisovul din 28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
-și rezolve conflictul pentru Împărțirea averilor părintești. În urma cercetărilor efectuate de boieri la Mitropolie s-a văzut izvodul de zestre din care reiese că , nepomenindu-se nimic de jumătatea din satul Căzănești, disputată În 1814 cu moștenitorii jitnicerului Panaite Buzdugan . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă jalbele clironomilor jitnicerului Panaite Buzdugan, proprietarii moșiei Căzănești, de pe malurile Stavnicului, precum și ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cu 21260 de lei locul caselor din Iași și o vie . Neculae Racoviță dăruiește la 28 iunie 1806 căminarului Iordachi Râșcanu o firtă de loc la Priponești, de care avea nevoie pentru cramă și ogradă, urmând să-l plătească ulterior . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă ale căminarului Iordachi Râșcanu, proprietarul moșiei Drăgușeni, de pe Stavnic, În vederea Întăririii stăpânirii asupra moșiei sale de către domnie, conform hotărârii judecății divanului din 5 septembrie 1812 . Cercetările
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe drepturi ale boierilor îi scuti de tot de dăjdii. (N. Bălcescu. Puterea armată pag. 24 et. sq). Bălcescu citează șase hrisoave consecutive cari desființau drepturi politice, cîteșișase din timpul domniei străine. Armata și aristocrația, iată cele două mâni puternice ale vestiților și marilor Domni din veacul nostru de aur. Astăzi avem armată, dar nu mai avem aristocrație, afară doar daca nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Aceasta a crezut-o Bălcescu, a crezut-o Eliad, o cred încă mulți contimporani. Așadar, lăsați-o mai bine încurcată cu anul 1848, căci în toate cazurile e o probă mai mult în contra roșiilor, și învățați mai bine carte, citiți hrisoave și cronici, ca să vedeți de când a încetat în România până și putința unei reacțiuni. Ea a încetat cu dinastiile române, cu drepturile politice ale boierimii vechi. Ceea ce-i mai rămăsese acesteia nu erau privilegii adevărat nobilitare, nu era dreptul d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îmi lasă impresia unei dame burgheze qui a mal vieilli (care a îmbătrânit urât), rău fardate. Nu mai poate trăi în stilul său obișnuit și este obligată să improvizeze la infinit. Anul 2001 Pagina de titlu a vechilor cărți bisericești, Hrisoavele, se mai numea și "Poartă". Vasili Rozanov, tradus și citit intens în România la începutul anilor '90 (Apocalipsa timpului nostru, Editura Institutul European, Iași, 1994) a scris pagini de un antisemitism înfricoșător despre "setea de sânge" a evreilor. Ele nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
organizare a noii instituții. Cu hărnicia și modestia unei albine el a adunat și ordonat cum s-a priceput tot ce-a putut strânge, încât, prin 1940 muzeul său număra peste 7000 de piese. Era vorba de: mărturii arheologice, documente, hrisoave, monede, ceramică, unelte, arme, podoabe, manuscrise, cărți, reviste, sigilii etc., etc. Printre piesele rare se aflau: ocaua lui Cuza, inelul de logodnă, sabia acestuia, scrisori ale ostașilor români de la Plevna, Grivița și Smârdan trimise soțiilor, părinților, fraților, acasă pe scoarță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pactului fundamental din 1866. [17 septembrie 1876] ["DIN BUCOVINA SE VESTEȘTE... "] Din Bucovina se vestește moartea unuia din coborâtorii familiei istorice a Costineștilor. Alexandru, cavaleriu de Costin, coborîtoriul unei din cele [mai] ilustre familii a vechei Moldove (nume cunoscut din hrisoave încă de pe la anul 1392) a repauzat în 30 aug. a. c. El a servit în ramura judecătorească, în a. 1863 a fost deputat în camera provincială (Dieta) Bucovinei, în 1868 a fost numit notari al orașului Cernăuți. Este unul dintre fondatorii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
actele latine și apar cele în limba polonă. Între aceste documente se află nu numai tratate între țările române și Polonia, descripțiuni de ambasade, epistole etc., dar și unele acte d-un caracter cu totul neinternațional, precum sânt mai multe hrisoave de donațiune ale domnilor moldovenești din secolul 15, importante pentru istoria noastră internă. În total se află aproximativ peste 2000 documente relative de-a dreptul la România. În trei săptămâni d-lui Hasdeu i-a fost abia cu putință de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rudenie 6. Totuși, prin vremuri a răzbit un portret votiv, chiar în două exemplare, acesta fiind de fapt izvorul istoric al acestor rânduri. Un exemplar a fost semnalat în 1958 de Nicolae Grigoraș, care a dezvăluit că pe colțul unui hrisov, din 9 decembrie 1627, este miniat portretul lui Miron Barnovschi 7; prin acest hrisov, cel care fusese ales de Dumnezeu, încă din „pântecele mamei sale“ și fusese dăruit cu domnia și cu voievozia țării, știind că „nici o slavă nu stă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acesta fiind de fapt izvorul istoric al acestor rânduri. Un exemplar a fost semnalat în 1958 de Nicolae Grigoraș, care a dezvăluit că pe colțul unui hrisov, din 9 decembrie 1627, este miniat portretul lui Miron Barnovschi 7; prin acest hrisov, cel care fusese ales de Dumnezeu, încă din „pântecele mamei sale“ și fusese dăruit cu domnia și cu voievozia țării, știind că „nici o slavă nu stă neschimbătoare pe pământ și cu moartea neîmpărtășită, ci ca floarea se veștejește și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1982, p. 55-57; eadem, Un document cu portretul voievodului Miron Barnovschi și câteva observații privind arta miniaturii în actele emise de cancelaria moldovenească în prima jumătate a secolului XVII, în AIIAI, XXIII/1, 1986, p. 255-262. Până la descrierea făcută acestui hrisov s-au scris multe studii și cărți despre hrisoavele cu ornamente și miniaturi emise de cancelaria Țării Românești 10, dintre care trei cu tablouri votive ale domnilor munteni: unul de la Radu vodă Mihnea și alte două de la Matei vodă Basarab
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Miron Barnovschi și câteva observații privind arta miniaturii în actele emise de cancelaria moldovenească în prima jumătate a secolului XVII, în AIIAI, XXIII/1, 1986, p. 255-262. Până la descrierea făcută acestui hrisov s-au scris multe studii și cărți despre hrisoavele cu ornamente și miniaturi emise de cancelaria Țării Românești 10, dintre care trei cu tablouri votive ale domnilor munteni: unul de la Radu vodă Mihnea și alte două de la Matei vodă Basarab. Într-una dintre aceste lucrări, observându-se lipsa acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și miniaturi emise de cancelaria Țării Românești 10, dintre care trei cu tablouri votive ale domnilor munteni: unul de la Radu vodă Mihnea și alte două de la Matei vodă Basarab. Într-una dintre aceste lucrări, observându-se lipsa acestui fel de hrisoave în Moldova, s-a spus: „cancelaria Moldovei e și în această privință mai puțin înnoitoare. Sub înrâuriri primite de dincoace de Milcov s-a statornicit în actele moldovenești, pentru aproape două veacuri, semnul crucii sub formă de prapor. Invocația simbolică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai puțin înnoitoare. Sub înrâuriri primite de dincoace de Milcov s-a statornicit în actele moldovenești, pentru aproape două veacuri, semnul crucii sub formă de prapor. Invocația simbolică, într-o atitudine hieratică, ține tovărășie inițialei...“11, iar monograma lipsește. Primul hrisov muntean, din această mică serie, cel din 10 iulie 1614 prin care Radu Mihnea întărește mănăstirii Dealul stăpânirea peste un mare număr de sate, fiind scris și miniat de un cărturar grec, cronicar, miniaturist și egumen al mănăstirii Dealul, Matei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]