922 matches
-
mult..." Și-atunci, în clipa asta, rezemat de spătarul scaunului împins sub masă, eu, cel care vreau să scriu, să scriu literatură contemporană, stau și mă întreb: cine e vinovat? Să zicem, prin absurd, că prim-secretarul vrea să descurce ițele, "să facă lumină"... Cine-l ajută?! Cîți dintre cei întrebați ar avea acea conștiință muncitorească, pentru care pledez eu în fiecare ședință?! Combinatul e nou, nu are nici măcar un sfert de secol de existență, cei mai mulți dintre angajați vin din satele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
că trebuie musai să-l întâlnească pe Neculai să vadă ce hotărâri iau după ce fusese certată de mama lui. Numai de n-ar afla taică-su și mumă-sa și nici Ghiță despre isprăvile ei, apoi își rândui în minte ițele unui plan ce-i încolțise mai demult în cap. Aflase de la soră-sa, Ileana, că fratele lor, Costache „didilavale” vânduse cei doi juncani frumoși și că gândește să cumpere un lot de pământ de pe dealul Teilor, de la Dohotaru. A aflat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de la mine, nu s-a sfiit să se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă țesură. În inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și mi-a dat și o foaie de cort la trecerea mea în viața civilă. Acasă era sărăcie multă. Mama mi-a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum de haine din „lână în lână” țesută în patru ițe, în brazi. Dintr-o servietă veche, un cismar din Constantinești ( satul vecin) mi-a făcut o pereche de pantofi cu talpă scoasă dintr-o curea de transmisie a unei batoze (mașină de treerat, cu aburi). Din foaia de cort dată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ni le oferă de fiecare dată, iar George Cojocariu, în rolul doctorului Falke, ne uimește prin disponibilități actoricești pe care le demonstrează de fiecare dată și prin verva cu care animă întregul ansamblu! Reușește a fi un abil conducător al ițelor aparent încâlcite din intriga spectacolului. Simona Titianu a realizat un debut de bun augur în rolul Olga. O altă surpriză plăcută a fost și Marinela Maxim-Grierosu, în rolul prințului Orlovski, jucat în travesti. Am văzut mai mulți interpreți evoluând în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și eu sunt bătrân și nu văd realitatea); sunt convins că nu e bine. Nu trebuie să le ceri bătrânilor să asimileze rapid cuceririle tehnice ale epocii moderne, trebuie să le ceri experiența vieții trăite. Bătrânii au început să încurce ițele tinerelor generații care, pentru a desface nodul gordian au găsit o singură soluție: tăierea lui. Și astfel bătrânii au fost tăiați de la rădăcina vieții. Aminteam de perioada romantică a învățământului academic din România, de „gloria” marelui zoolog Ioan Borcea. Gândind
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
dosar, evident scos la lumină la vremea aceea, a constituit, de la începutul cercetărilor, o piesă defavorabilă lui Dreyfus. Lăsînd deoparte persoana lui Dreyfus, este neîndoielnic faptul că în desfășurarea și în peripețiile "Afacerii", puterile Triplei Alianțe aveau interes să încurce ițele și să tragă foloase din condamnarea lui Dreyfus și din valurile pe care le făcea, în avantajul pozițiilor lor și spre mai marea păgubă a Franței. Eforturile lor în primul rînd ale Germaniei s-au făcut simțite imediat după darea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
legitimînd vînătoarea "bestiilor împuțite" (calificativ dat de Kaiser sîrbilor într-o întrevedere cu același general Perticari în momentul cînd, întors de la Kiel, urma să proclame "starea de pericol de război"). Din cauza a tot felul de urzeli, poliția se încurcă în ițe și nu-și mai recunoaște firele. Exemplul lui 1905, cu jocul dublu al ohranei și ai agenților săi cu două fețe, de tipul popei Gapon, nu trebuie uitat atunci cînd se studiază criza europeană din ajunul atentatului de la Sarajevo. Nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o gafă și că s-a expus prea mult în jocul menit să facă presiuni asupra dezbaterilor sesiunii Micii Antante și a eventualei condamnări a acordului Schober, trimisul german bătu în retragere și plecă, fără însă a renunța să încurce ițele. Din precauție, după plecarea sa, am atras atenția ministrului nostru de la Berlin, însărcinîndu-l să precizeze clar la Wilhelmstrasse că, în nici un caz, delegația germană nu putea sosi în România înainte de sfîrșitul sesiunii Micii Antante. Răspunsul Legației noastre dădea în vilag
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
chingile” (sulurile) de legătură ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor, pe firele de urzeală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor, pe firele de urzeală. Pentru țesături diferite ca lățime și grosime, se folosesc spete de număr variabil de jârghiuțe și cu finețe variabilă a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor, pe firele de urzeală. Pentru țesături diferite ca lățime și grosime, se folosesc spete de număr variabil de jârghiuțe și cu finețe variabilă a dinților. în același timp, cu suluri diferite, se asigură lățimea dorită a stativelor. Pe aceleași stative
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de la mine, nu s-a sfiit să se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă ț esură. în inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și mi-a dat și o foaie de cort la trecerea mea în viața civilă. Acasă era sărăcie multă. Mama mi-a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum de haine din „lână în lână” țesută în patru ițe, în brazi. Dintr-o servietă veche, un cismar din Constantinești satul vecină mi-a făcut o pereche de pantofi cu talpă scoasă dintr-o curea de transmisie a unei batoze mașină de treerat, cu aburiă. Din foaia de cort dată
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de siecle” pentru Europa, mai ales pentru Franța, a devenit, pentru noi, „răul de Eminescu”, adică spaima de boli intelectualiste. în acest covor de destine paralele în absolutul tradiției, Eduard Gruber nu este decât o virgulă, o mică derivație a ițelor într-un adaos armonios al formelor. El nu este „uitat pe nedrept” cum nu fără reacție constată dl. Al. Husar ci oarecum din neglijență de către istoricii psihologiei ca știință, și desigur din pudoarea față de mit de către eminescologie; puținătatea operei și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
În direcțiile pe care le deschideți, căci m-ar lăsa să Întrevăd câte lucruri pasionante se pot face În deceniile pe care una ca mine le-a consacrat unei unice „cauze”. E Într-adevăr neprețuită această activitate de descâlcire a ițelor În vechimea și Încrengăturile unei „dinastii culturale”. Vă țin pumnii cu toată convingerea s-o duceți la capăt și aștept cu tot interesul (fie și „trădător” pentru... Lovinescu) paginile xerox promise. Sunt sigură că veți reuși, dacă vă cruțați și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
soare, am zis. Mi-am scos ochelarii, i-am șters și mi i-am pus la loc pe nas. Dar e imposibil. Ochii mei nu suportă lumina soarelui. — Altceva! Ceva mai modest. Ești cam pretențios! Ceva care să-ți descurce ițele complicate ale sufletului. Adineauri ți-am masat ochii și ți-a priit. Trebuie să existe o metodă și pentru liniștirea sufletului. Nu-ți amintești de ceva care să-ți fi făcut bine în lumea din care ai venit? Ceva care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
deocamdată, că dreptatea Inorogului a fost deja clamată, pusă pe tapet. Mai rămâne ca ea să fie și argumentată, dar de acest lucru se va ocupa chiar hăituitul Unicorn, în partea a șasea a cărții. Un foarte bun cercetător al ițelor baroce ale romanului lui Cantemir, Gabriel Mihăilescu, sintetizează optim condiția acestui personaj aparent neînsemnat, dar, în realitate, esențial: "Dinamica imprevizibilă a Liliacului este manifestă și la nivelul funcțiilor simbolice asumate de acesta: investit de către adunare cu funcția unui pharmakós (țap
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pagină a ziarelor. Mai exact, lucru arhicunoscut dețacum, domnul Mircea Geoană a lansat ipoteza conform căreia domnul Traian Băsescu ar intenționa sățși dea demisia înainte de alegerile parlamentare, spre a intra în campanie alături de Partidul Democrat Liberal. Același domn Mircea Geoană ița șoptit și domnului Călin PopescuȚTăriceanu despre acest scenariu. Domnul Tăriceanu lța chestionat, bineînțeles, pe domnul Mircea Geoană cu privire la sursele pe care le are domnia sa. Conform „Evenimentului zilei“, domnul Mircea Geoană ița răspuns domnului Călin PopescuȚTăriceanu fix așa: „Nu știu. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
campanie alături de Partidul Democrat Liberal. Același domn Mircea Geoană ița șoptit și domnului Călin PopescuȚTăriceanu despre acest scenariu. Domnul Tăriceanu lța chestionat, bineînțeles, pe domnul Mircea Geoană cu privire la sursele pe care le are domnia sa. Conform „Evenimentului zilei“, domnul Mircea Geoană ița răspuns domnului Călin PopescuȚTăriceanu fix așa: „Nu știu. O păsărică mița șoptit acest lucru“. Vă rog să remarcați seriozitatea afirmației; mie, sincer să fiu, mița părut extrem de responsabilă la prima citire. Domnul Mircea Geoană, președintele unui important partid din România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]