3,664 matches
-
Confederația Generală a Muncii (Franța) CPGB Partidul Comunist din Marea Britanie CNT Confederația Națională a Muncii (Spania) CPN Partidul Comunist Olandez DKP Partidul Comunist Danez DKP Partidul Comunist German (după 1968) FGTB Federația Generală a Muncitorilor din Belgia Komintern Internaționala Comunistă (IC) ILP Partidul Muncitoresc Independent Profintern Internaționala Sindicală Roșie (ISR) KKE Partidul Comunist Grec KPD Partidul Comunist din Germania (pînă în 1956) KAPD Partidul Muncitoresc Comunist din Germania KAPN Partidul Muncitoresc Comunist din Olanda Kominform Biroul de Legătură al Partidelor Comuniste
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
pag.555-566. 13 Citat de Pierre Frank, op. cit., pag. 142. 14 Citat de Michel Winock, Le socialisme en France et en Europe.XIXe et XXe siècle, Points-Histoire, 1992, 426 de pagini, pag.65 Schimbarea de la al III-lea Congres al IC 1 Citat de Edward H. Carr, op. cit., pag.399. 2 Branko Lazitch, "La formation de la section des relations internationales du Komintern, OMS" in Communisme, nr.4, 1983, pag. 66-67. 3 Ossip K. Flechteim, Le parti communiste allemand sous la République
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
the Central Committee Meetings of 25 September and 2-3 October 1939, Ed. Francis King and George Matthews, Londra, Laurence and Wishart, 1990. (Citat după: About Turn). Monty Johnstone, istoric și conducător comunist britanic, a avut primul acces la arhivele Prezidiului IC la Moscova. 3 José Gotovitch, Du Rouge au tricolore. Les communistes belges de 1939 à 1944. Un aspect de la Résistance en Belgique, Bruxelles, Labor, 1991. (citat după Les communistes belges). 4 About Turn, pag.16-18. A se vedea și 1939
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
la seminarul de la Nanterre, 1989. 15 "Ulenspiegel, Volksdagblad voor Vlaanderen" (Rudi Van Doorslaer, De Kommunistische Partij van België en het sovjet-duits niet-aanvalspakt, Bruxelles, 1975); José Gotovitch, op. cit. 16 Pe 4 mai, Paul De Groot, secretar general al CPN, a cerut IC să poată merge în URSS. Consimțind la început, Dimitrov se răzgîndește după invazie și ordonă menținerea sa în țară și reluarea activităților. 17 Kunina Endakova, op. cit., pag.782. 18 Wim Pelt, op. cit., pag. 278-279. 19 Statisticile ocupantului contabilizează 60.000
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
21 ianuarie Moartea lui Lenin. iulie Al Cincilea Congres al Internaționalei Comuniste care hotărăște bolșevizarea partidelor comuniste. 1926 mai Greva generală a minerilor din Marea Britanie. 1928 februarie Adoptarea tacticii clasă contra clasă de către cea de a IX-a plenară a IC. 1933 30 ianuarie Hitler devine Cancelar al Reichului. 1934 12 februarie Manifestație unitară a SFIO și PCF. 1935 Iulie-august Al Șaptelea Congres al IC. 1936 16 februarie Victoria Frontului Popular în Spania. 3 mai Victoria Frontului Popular în Franța. Léon
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Marea Britanie. 1928 februarie Adoptarea tacticii clasă contra clasă de către cea de a IX-a plenară a IC. 1933 30 ianuarie Hitler devine Cancelar al Reichului. 1934 12 februarie Manifestație unitară a SFIO și PCF. 1935 Iulie-august Al Șaptelea Congres al IC. 1936 16 februarie Victoria Frontului Popular în Spania. 3 mai Victoria Frontului Popular în Franța. Léon Blum devine prim-ministru. 17 iulie Începe războiul civil în Spania. 1937 Moare Antonio Gramsci. 1938 30 septembrie Acordul de la Munchen dintre Germania, Italia
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
CONTRA CLASĂ ............ Bolșevizarea ..................................................... Chestiunea franceză ............................................ Greva generală din 1926 din Marea Britanie ............... KPD-ul în fața apariției nazismului .......................... Grupuri fervente ............................................... Exilul italian .................................................... LUPTA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI FRONTURILE POPULARE ......................................................... Instalarea strategiei frontului popular ........................ Dificultățile unității muncitorești ............................. Frontul popular și al VII-lea Congres al IC ................. Victorie în Franța ............................................... Simbolistica războiului civil din Spania ..................... Belgia, Marea Britanie ..................................................... Danemarca, Luxemburg, Olanda .............................. Partidele exilului ................................................ Agonia fronturilor populare și apropierea războiului ...... O lume aparte (în totalitate) ................................... PACTUL ȘI RĂZBOIUL .......................................... Pactul germano-sovietic și noua atitudine a IC ............ Cele "două imperialisme" la
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
VII-lea Congres al IC ................. Victorie în Franța ............................................... Simbolistica războiului civil din Spania ..................... Belgia, Marea Britanie ..................................................... Danemarca, Luxemburg, Olanda .............................. Partidele exilului ................................................ Agonia fronturilor populare și apropierea războiului ...... O lume aparte (în totalitate) ................................... PACTUL ȘI RĂZBOIUL .......................................... Pactul germano-sovietic și noua atitudine a IC ............ Cele "două imperialisme" la încercarea ocupației germane ......................................................... "Războiul drept" ................................................ ELIBERAREA ...................................................... PARTIDELE COMUNISTE ÎN ZBUCIUMUL RĂZBOIULUI RECE .............................................. 1947: Marea cotitură? .......................................... Crearea Kominform-ului ...................................... Războiul civil grecesc .......................................... Diviziunea bipolară ............................................. "Lumea proletară" ............................................. "Afacerea Furubotn" ........................................... Destinderea ...................................................... Un congres anticipator? ȘOCUL CELUI DE AL XX-LEA
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de la fanar,/ îmi plâng soartă și amar:/ sunt un păcătos morar/ într-un crin lângă eden/ și-al fantasmelor polen/ macin, doamnă, din amor/ pentru-ocnașii din Alcor/ și-n cățuie iau uium/ numai gloria de fum" (Paianjenița). Îndrăgostitul orf(e)ic este mai puțin îndrăgostit de obiectul propriei cântări și mai mult de cântarea însăși. De altfel, ca în baladele lui Radu Stanca, iubita se arată mai degrabă ca un produs himeric decât ca o existență pur carnală: "Mă țin pe-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu pentru că indivizii refuză "să accepte o remunerare în raport cu productivitatea lor marginală"1. Pentru a combate șomajul (Ș), sînt necesare două căi de acțiune: a) pe de o parte, creșterea veniturilor individuale astfel încît să se stimuleze înclinația spre consum (Ic) a populației fie indirect, prin intermediul politicii bugetare a statului în sensul reducerii impozitelor pe venituri, fie direct, prin creșteri ale salariilor, pensiilor și celorlalte cîștiguri; b) pe de altă parte, stimularea investițiilor (I) în caz de recesiune economică. În acest
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și contraindicații pentru folosirea blocanților canalelor de calciu Condiții asociate HTA în care există indicație de folosire a blocanților canalelor de calciu Contraindicații absolute Contraindicații relative Dihidropiridine Vârstnici HTA sistolică izolată angină pectorală boală vasculară periferică ateroscleroză carotidiană sarcină Tahiaritmii IC congestivă Verapamil, Diltiazem Angină pectorală ateroscleroză carotidiană tahicardie supraventriculară Bloc AV grad 2 sau 3 IC congestivă Efecte adverse asociate folosirii blocanților canalelor de calciu Dihidropiridinici (datorită vasodilatației) Cefalee Flush Tahicardie reflexă Edeme ale membrelor inferioare Hipertrofie gingivală Non-dihidropiridinici (datorită
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
folosire a blocanților canalelor de calciu Contraindicații absolute Contraindicații relative Dihidropiridine Vârstnici HTA sistolică izolată angină pectorală boală vasculară periferică ateroscleroză carotidiană sarcină Tahiaritmii IC congestivă Verapamil, Diltiazem Angină pectorală ateroscleroză carotidiană tahicardie supraventriculară Bloc AV grad 2 sau 3 IC congestivă Efecte adverse asociate folosirii blocanților canalelor de calciu Dihidropiridinici (datorită vasodilatației) Cefalee Flush Tahicardie reflexă Edeme ale membrelor inferioare Hipertrofie gingivală Non-dihidropiridinici (datorită efectelor cardiace) Bradicardie Bloc atrioventricular Agravarea insuficienței cardiace congestive Constipație (verapamil) Hipertrofie gingivală O altă limitare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
regiuni și continente. Ca urmare a acestu i f apt, în ultimele decenii, lu mea a devenit tot mai interconectată, ca urmare a întrepătrunderii forțelor economice, tehnologice, politice, sociologice ș i c ulturale. Globalizarea nu este un fenomen exclusiv econom ic, ci unul general, complex, multifuncțional. Acesta cuprinde între aga gamă de activități social umane: de la piața internă la piața globală, de la dimensiunea politică și economică la cea socială, de la suveranitate a n ațional-statală la globalitate, la societatea planetară. Globalizarea se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
oba lismul sunt determinate și dependente de schimbările structurale ce au avu t loc atât la nivel economic și financiar, cât și la nivel politic și socio cultural. Putem preciza, într o manieră simplă și directă, că globalismul eco nom ic reprezintă pro cesul liberalizării și integrării atât a bunuri lor , cât și a piețelor. Alternativ, putem afirma faptul că integrarea piețelor bunu ril or, capitalului și forței de muncă a funcționat, astfel, separat. Piețele de bunuri, servicii și factori de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
autorizat intrarea în scenă a n oilor operatori; * un al treilea fenomen demn de a fi menționat - și care nu se mai referă la activitatea propriu zisă, ci la dimensiunea geografică - este des ființarea frontierelor naționale sub raport eco nom ic și social, ceea ce a determi i inat libertatea forței de muncă ș a circulației nternaționale a capitalurilor. Globalizarea piețelor financiare a determinat o creștere însemnată a volumului tranzacțiilor care a depășit cu mult com erțul internațional cu bu nuri și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sub forma creditelor bancare acordate statelor respective și companiilor mari; ulterior, crizele financiare din anul 1980 au determinat diminuarea infuziilor de capital și au accentua t retragerile de capital din spre țările în curs de dezvoltare spre cele put ern ic industrializate. Perioada anilor ̕90 a însemnat o extindere fără precedent a piețelor fin anciare internaționale și a investițiilor de capital realizate pe piețele î n f ormare, dezvoltare frânată, însă, de crach urile financiare din Mexic (1995), Asia (1997
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
scontate. În acest caz, serviciul datoriei poate deveni prea împovărător, iar țara respectivă se poate confrunta cu dificultăți de plată a datoriei. Circulația capitalurilor presupune, însă, și o ser ie de consecințe care pot deveni riscante pentru evoluția mediului econom ic în care se realizează acestea, ceea ce necesită elaborarea unor măsur i d e contracarare a acestor riscuri. Apare, astfel, riscul de majorare excesivă a volumului credi tului, care, pentru a nu crea dezechilibre econ omi ce, trebuie contracarat printr-o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
trecut, piața pentru alte produse der ivative ale țărilor emergente a început să se dezvolte. În mod special, derivativele de credit ale pieț elo r emergente le au furnizat instituțiilor financiare mijloace a tât pentru a îngrădi ris ă r icul credit rii acesto a, cât și pentru a se poziț ona favorabil în credi tarea lor, fără a fi nevoite să dețină însă și act ivele aferente acestor piețe. Evoluția expunerii instituțiilor financiare la piețele emergente s-a repoziționat de la
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dat naștere la falimente răsunătoare, restructu răr i de companii și institu ții financiare, preluări și fuziuni, susținere financiară directă cu fonduri importante; efecte asupra volumului și cotațiilor bursiere. Vo lumul tranzacțiilor bursiere a scăzut, însă impactul cel mai putern ic l-a avut criza asupra vola tilității (riscului) și asupra randamentelor bu rsi ere asociate ma 309 erea și chiar eliminarea intervenției statului și, implicit, a contribua bililor pentru salvarea băncilor. În viitor, fiecare dintre cele 27 de state ale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
violuri și asasinate prin satele vasluiene. Ar fi inutil și contraproductiv să marșăm pe discursul tov. Elena Zelinescu, care, știm cu certitudine, a fost localnică. Vor fi dat bine la „massa” adunată în clădirea Teatrului Județean (din ianuarie 1948, cinematograful „IC Frimu, iar din 1965, cinematograful „Vasluiul”) minciunile sforăitoare, nu vor fi dat, nu știm, dar cel care a întocmit acest document a ținut să precizeze „uralele îndelungate” ale celor prezenți în sală. Finalul merită citat pentru a scoate în evidență
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sala Valea Racova. Au participat un număr de tineri (pudic, tov. Bighiu nu ne spune câți, n.n.)”. Dar, în bunul obicei al epocii, găsește și „justificarea”: „...din cauză că în acea zi F.N.T.D.R.-ul avea un meeting în sala teatrului (fostul cinematograf „IC Frimu, apoi „Vasluiul”, n.n.)”. Din fericire, Bighiu ne-a informat peste timp cine au fost „oratorii”: „...la meeting au luat cuvântul prietenul Gheorghe Chipcea care a deschis meetingul. Prietenul Gheorghe Vierescu, secretar al B.P.D.-ului din localitate, care a adus
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
I.C. Frimu s-a căsătorit la Huși cu Rozalia, o fată de rit catolic, după ce mai întâi consumase o relație intimă cu Clara, evreică din același oraș, cu care a avut, spune Anișoara Popovici, și un copil, Raul, cu acestea IC Frimu punând capăt definitiv rămășițelor de relații pe care le mai avea cu mama sa văduvă, dar și cu restul familiei. Fără a fi habotnici, putem spune că relațiile inter-religioase ale secolului XIX, erau foarte strict reglementate chiar și în lipsa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de relații pe care le mai avea cu mama sa văduvă, dar și cu restul familiei. Fără a fi habotnici, putem spune că relațiile inter-religioase ale secolului XIX, erau foarte strict reglementate chiar și în lipsa unor legi oficiale, prin urmare, IC Frimu renegat de familie și rude, pleacă la București unde se aruncă în luptele politice, militând activ în mișcarea de stânga. De altfel, autorii cărții des citate în acest material, n-au uitat să reamintească faptul că Frimu, cu toate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au uitat să reamintească faptul că Frimu, cu toate prilejurile, afirma că este „ateu convins”, adică, așa cum se spune îndeobște, „om fără Dumnezeu”. O altă omisiune flagrantă a autorilor cărții a fost aceea când au afirmat, negru pe alb, că IC Frimu n-a avut copii. Dacă Raul a fost rodul concubinajului cu evreica Clara, iată ce am găsit pe site-ul „Memorialul Durerii”: „Alexandru I.C. Frimu, fiul lui I.C. Frimu, corespondentul ziarului Curentul la și, arestat la 5 mai 1947
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
doi copii nu este Ion d. Moartea lui Ion Costache Frimu Pe 13/26 decembrie 1918, m citorii tipografi și-au ales ca dată a manifest la Iași și Gherla”. Prin urmare, credem că Alexandru a fost rodul căsătoriei lui IC Frimu cu Rozalia. Însă, ca o ironie a sorții sau ca o pedeapsă a lui Dumnezeu, trebuie să remarcăm faptul că IC Frimu a murit pentru idealurile lui socialiste iar fiul său a făcut pușcărie COMUNISTĂ pentru idealurile de dreapta
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]