938 matches
-
să recupereze edenul pierdut. Promisiunea imortalității sufletului pentru cei virtuoși, pentru care chiar Platon proiectase o locație mai frumoasă decât cea a spațiului terestru, este ea însăși reluată și vehiculată de imaginarul creștin. Legitimat atât de texte, cât și de iconografia religioasă (cu mult mai persuasivă într-o cultură predominant orală), purgatoriul devine soluția compensatorie prin excelență. Interesant este însă că promisiunea lasă totuși să acționeze liberul arbitru; și la filosoful grec, și în dogma creștină, nu zeii decid, ci ființa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
asupra spațiului medieval, completată de un alt nivel, cel al "imaginarului imaginat", pur ficțional, la care acționează predominant, ca resort creator, fantezia. Imaginarul medieval românesc menține pentru transferul de mesaj, ca unități minimale funcționale, imaginea, simbolul și semnul. Discursul oficial (iconografia religioasă, exegetica religioasă, în timp chiar și istoriografia ca historiae) recuperează atât o tradiție sacră, cât și trecutul comunității și servește nu neapărat prozelitismului religios, ci mai ales "prozelitismului" militar și programelor politice creștine. Atât în ce privește sistemele de putere, cât
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
aspecte în plan teologic și teocratic: 1. Victoria iconodulilor și a teologiei icoanei, în secolul VIII, a impus doctrina iconologică, în baza tradițiilor apostolice și patristice, ele însele situate la confluența dintre filosofia antică a imaginii, interpretarea sa iudeo-creștină și iconografia religioasă, bazată pe epifaniile divine; 2. Prin textele vehemente ale patriarhului Nichifor, s-a ajuns la reinterpretarea conceptului de oikonomie creștină, în toată complexitatea sa - și ca plan de organizare teritorială și economică, și ca program de gestionare a bunurilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și Tellus Italiae; (stânga) Victoria, în car alegoric, Tiberius (succesorul la domnie). Fig. 8. Dipticul Barberini. Fildeș. Împăratul Anastasius (491-518). Muzeul Luvru, Paris. Împăratul primește tributul adus de populațiile cucerite. Victoria lui este binecuvântată de Christos și reprezentată figural după iconografie de tradiție romană târzie. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. În medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prelucrează epica populară (Legende și balade). De obârșie insulară, el posedă un ochi educat pentru spațiul exotic și policromic. Cristalul, rubinul, coralul sunt materialele compozițiilor sale, statuete de Saxa, în care caricatura se amestecă, chinezește, cu bijuteria. Baronzi introduce în iconografia baladei elemente eline ori extrem orientale (după tehnica zugrăvitorilor de sibile), titani, bucefali, dromaderi, elefanți, tigri. Turmele lui Oprișan sunt zugrăvite ca într-o Halimà (coarne lucrate în pietre nestemate, lâna - șire de mărgăritare și beteli), Ana-Flori e o asiatică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu ochi albaștri, stând pe scaun de argint, la masă de aur, printre țigani negri cu lăute roșii). Dramoleta neoromantică Maica cea tânără e un simplu prilej de a executa fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe acum iconografia stilizantă a lui Lucian Blaga, care e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și al apei vieții încadrat într-un curcubeu. În mi-tologia mioritică se spune despre curcubeu că este unirea dintre cer și pământ iar cele șapte culori ale curcubeului sunt culorile Muntelui Meru(Moraru din Bucegi) care este centrul lumii. În iconografia creștină Iisus tronează în mijlocul uni curcubeu și nu al unui foc ieșit de sub talpa iadului așa cum apare Iahwe. Scrierea lui Platon Viziunea lui Er ne arată același fenomen legat de urcarea sufletului la cer care a ajuns într-un loc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Eminescu, dar constat că destul de des el locuiește în apropierea unor lăcașuri de cult, sau chiar în incinta lor. Mi se pare interesant de recitit poemul “Melancolie” (1876) din perpectiva aceasta a familiarizării poetului cu spațiul sacru. Amintesc doar că iconografia aferentă acestui poem (acuarela lui Ary Murnu, de pildă) înfățișează o ruină imensă din zid sau piatră. Este, dimpotrivă, o construcție mică din lemn: „Biserică ‘n ruină / Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână (...) Drept preot toarce-un grier un gând
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1913; ed. Salonic, 1993; Topographie de Thessalonique, pref. Charles Diehl, Paris, 1913; Mélanges d’archéologie et d’épigraphie byzantines, Paris, 1913; Bizanțul și influențele lui asupra țării noastre, București, 1914; La Roumanie d’hier et d’aujourd’hui, Paris, 1914; Iconografia imnului acatist, București, 1915; La Roumanie transdanubienne (La Dobroudja), Paris, 1918; Thessalonique dès origines au XIV-ème siècle, Paris, 1919; Urmărind idealul, București, 1921; Manual de istoria artelor, I-II, București, 1922-1927; Le Trésor byzantin et roumain du monastère de Poutna
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
Victoria Română”. Tipul acesta de cercetare e continuat în culegerea Mențiuni caragialiene (2000). Problematica formației intelectuale a scriitorului beneficiază aici de o revizuire (capitolul Școlarul Caragialli L. Ioan). T. coroborează lectura documentului (de arhivă, presă, tipărituri de epocă, mărturii contemporane, iconografie) cu lectura critică a operelor în care aceste spații și lumea lor sunt implicate. A treia și cea mai amplă secțiune a Mențiunilor... desfășoară o suită intitulată Lecturi caragialiene, unde sunt reunite - în continuarea unor analize vizând „geneza și devenirea
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
câștigase cândva, ca urmare a unui sacrificiu voit. Śăkyamuni acumulase și el merite în cursul existențelor sale anterioare, dar, deoarece nu avea nici un martor, el o invocă pe „mama nepărtinitoare a tuturor” și atinge, cu un gest devenit clasic în iconografia buddhistă, cu mâna dreaptă pământul. Atunci Glia se arată pe jumătate și confirmă spusele lui Śăkyamuni. Văzând că nu reușește să-l învingă, Măra apelează la cei trei fii ai săi: Neliniștea, Veselia și Mândria Ursuză și apoi la cele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se întemeiază, se pare, pe una din spusele lui Buddha însuși, menționată în Dīgha-Nikăya, care interzice ca acesta să fie reprezentat după moartea sa. În ciuda faptului că India avea deja o lungă tradiție în sculptură și o măiestrie neîntrecută în iconografie, în perioada timpurie a secolelor V-I î. Hr., Buddha nu a fost niciodată reprezentat sub formă umană, ci doar prin intermediul simbolurilor. Spre sfârșitul acestei perioade însă, sculpturile devin explicite, reprezentând episoade din viața lui Buddha și învățătura sa. Se știe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
unei imagini care să susțină devoțiunea, insuficient împlinită printr-o simplă „divinizare” a Maestrului. Arta din Mathură era bazată pe puternica tradiție indiană, presupunând un stil relativ arhaic. Aici se pare că au fost create primele statui. Sculptorii au utilizat iconografia divinităților yakșa, foarte venerate în India antică, pentru a transpune ideea unui Buddha ca ființă supraumană. De fapt, noua ritualitate buddhistă, constând în ofrande de flori, alimente, tămâie, muzică și rugăciuni, prezenta o continuitate puternică cu vechile culte închinate zeilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Iluminarea. De asemenea, lângă Aurangabad se găsesc peșterile de la Elora, care conțin numeroase altare tăiate în stâncă de adepții tradițiilor hinduiste, jainiste și buddhiste. Ele datează din perioada secolelor V-IX, fiind ceva mai vechi decât majoritatea celor de la Ajanta. Iconografia fundamentală a buddhismului, vizibilă în întreaga Asie, este cea a lui Buddha în starea de iluminare. Mâna dreaptă este îndreptată spre pământ, care este luat ca martor al realității Trezirii sale (bhumiparsamudră ); este un gest activ al ființei care a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Pompiliu Marcea și de Ovidiu Genaru. „Uite, așa intri în istoria literaturii”, mi-a zis, cu o voce în care gîlgîia rîsul, iar după o pauză de cîteva secunde a adăugat, în ipoteza că nu i-am sesizat ironia, „în iconografia ei”. Glumă de belfer, dar nu inocentă. Îmi pare rău că nu i-am dat replica pe care o merita, și anume că eu nu caut să mă evidențiez (deși s-ar putea să fiu citat în vreo bibliografie), în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o compunere de nota 10... Am fost destul de surprinsă, la lectura precedentei scrisori, de costul imens la care a fost evaluată publicarea de Polirom a Orașului muzelor. Probabil s-a făcut o estimare În vederea unei ediții de lux, cu multă iconografie, pe hârtie de album. Nu știu cât e de mare cartea, dar cu reproduceri de tip gazetă (deci nu pe hârtie foto) cred că s-ar putea coborî costurile sub suta de milioane. N-ați Încercat să vorbiți cu editura să trimită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mi-o oferise teatral Nichita Stănescu În văzul lumii și al informatorilor de tot soiul, ci prin vorbele pe care harul său tot mai schimonosit le scuipase, batjocoritor, pe afișele festiv naționaliste ale Partidului, pline În ultimul deceniu ceaușist de iconografia caricaturizată a Domnilor Încolonați să legitimeze apariția Marelui Urmaș cu stea roșie. Dar Poetul se Încovoiase deja deasupra mea și Îmi șoptea, languros, alte vorbe. - Uită, uită tot ce ți-am spus. Sunt sleit, sunt În stare de orice. Nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bună măsură un gadget, un obiect-surpriză. Putem spune, deci, că literatura se retrage din cărți, Însoțită de ceea ce constituie arhiva de cunoaștere a culturii europene. Ceea ce se retrage este da fapt o dispunere a cunoașterii, sub forma scrisului interpretativ, În favoarea iconografiei așa-zicînd directe. Textele care se publică astăzi Între copertele cărților cer din ce În ce mai puține competențe hermeneutice din partea cititorului. Timpul necesar formării unui cititor se reduce astfel În favoarea unui acces rapid și superficial la cît mai multe tipuri de texte. Putem vorbi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
curînd: să descurajeze fumatul difuzînd imagini cu un bolnav de cancer la plămîni, din ultimele lui cinci zile de viață. Gestul a stărnit discuții aprinse În Hexagon, acuzată fiind brutalitatea unui argument egal, mutatis mutandis, cu acela oferit de radicalizarea iconografiei infernale spre sfîrșitul Evului Mediu: nu unul care să se adreseze rațiunii, ci simțurilor, provocînd frică. Nu alta este intenția lui Houellebecq. Romanul lui provoacă foarte multe senzații, se adresează În mare măsură subconștientului. Dezgustul, crede autorul, are o funcție
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prizonierului și familiei sale. Octavian Goga și mesianismul (1998) analizează într-un limbaj didactic izvoarele concepției mesianice, apoi mesianismul ca trăsătură a romantismului, poezia mesianică în literatura universală, manifestări ale acesteia până la O. Goga. Cartea este însoțită de o bogată iconografie privind în special relațiile poetului ardelean cu Banatul. În Domnul Eminescu sosește iarna (2000), utilizând în destule locuri un limbaj excesiv de encomiastic, D. P., care își propune nu numai „contribuții documentare”, ci și „puncte de vedere originale”, în cele din
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
eminesciene, fiind de reținut îndeosebi cele referitoare la interferențele acesteia cu oamenii de cultură din Banat. A publicat o ediție de scrieri din opera lui Virgil Birou, cuprinzând articole, eseuri, povestiri, schițe, nuvele, reportaje, precum și inedite, însoțite de o bogată iconografie. SCRIERI: Apa de duminică, Timișoara, 1982; Cantonul galben, Timișoara, 1983; Când caii dorm în picioare, Timișoara, 1987; Tangou la Piave, București, 1990; Stănuica, Timișoara, 1995; Adio în septembrie, Timișoara, 1995; Drumul de sănii, Timișoara, 1996; Tot ce am pe suflet
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
aruncat la coș” (Critică și critici, 2/1956). În sumar e inclusă sporadic și o pagină dedicată cronicilor și studiilor de artă plastică (V. Cioflec, Ștefan Luchian, N. Grigorescu, G. Oprescu, Ion Andreescu, Valerio Mariani, Eugen Drăguțescu), remarcabilă fiind și iconografia, care aparține, în bună măsură, lui Eugen Drăguțescu. Unul dintre scopurile revistei, ca și al colecției cu același nume, fiind difuzarea în exil a valorilor literaturii române, C. republică numeroase fragmente din texte clasice și contemporane (Al. Russo, Cântarea României
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
clasică moldovenească, Chișinău, 1968; Cartea și tiparul în Moldova în secolele XVII-XVIII. Schițe după materialele depozitate în URSS, Chișinău, 1977; Moldavskaia kniga. Eio proșloe, nastoiașcee i budușcee [Cartea moldovenească. Trecutul, prezentul și viitorul ei], Chișinău, 1985. Ediții: Alexie Mateevici. Genealogii. Iconografie. Evocări, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: I. Șpac, Permanenta dragoste de carte, „Magazin bibliologic”, 1997, 2-3. V.C.
CHIRIAC-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
a unei evanghelii negre ( Liniște de argint), unde Mântuitorul își vede sinele nemântuit prin revelație și sacrificiu (Demențe XXIX), iar tatăl pogoară din cer lângă o mamă „cu tâmple roșii”, ca într-o alegorie alchimică tenebroasă. Numeroase sunt elementele de „iconografie” alchimic-apocaliptică („Luna-și înfige ghearele în soare”, „soarele de noapte” - soarele negru al lui Maldoror). Poezia din volumul Grădina deliciilor (1993), parcă mai puțin subiectivizată, a fost văzută de critici ca prelungire a unor filoane expresioniste, suprarealiste sau dadaiste, ca
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
în studiile românești de medievistică „teoria mentalităților”, fiind din acest punct de vedere, împreună cu Virgil Cândea și Al. Duțu, un deschizător de drumuri. Pe urmele lui Georges Duby și Jacques Le Goff, el pune textul literar medieval în relație cu iconografia și proiecțiile artistice ale simbolurilor consacrate din epocă, obligându-l pe cercetător să devină cu adevărat „psihanalistul trecutului”. Cercetătorul a relevat în studiile românești de medievistică nu mai puțin de trei „Renașteri” târzii și a observat, plecând de la obiectele de
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]