770 matches
-
Schimbarea la față, Intrarea în Ierusalim" și "Botezul". Între ușile liturgice apare "Sfântul Ioan Botezătorul, Maria cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfântul Dumitru". Un lucru care diferențiază iconostasul de la Arpătac de toate celelalte pictate de Mișu Popp este că icoanele iconostasului sunt pictate pe pânză pe șasiu și sunt puse în rame. Bisericile din Râșnov și Arpătac au fost ridicate, prima în 1886 și a doua în perioada 1880 - 1887. Picturile lui Mișu Popp pot fi considerate a fi fost executate
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
există un portret al doamnei Panovici care aparține ultimei perioade de creație a lui Mișu Popp și care o înfățișează în vârstă, pe când cea reprezentată în icoană este cu circa treizeci de ani mai tânără. De asemenea, Vătășianu consideră că iconostasul din Țânțari ar fi primul dintre cele făcute de Mișu Popp în Ardeal, la scurt timp după stabilirea sa definitivă la Brașov în anul 1859. La biserica din Toderița nu se găsesc decât patru icoane care sunt dispuse pe iconostas
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
iconostasul din Țânțari ar fi primul dintre cele făcute de Mișu Popp în Ardeal, la scurt timp după stabilirea sa definitivă la Brașov în anul 1859. La biserica din Toderița nu se găsesc decât patru icoane care sunt dispuse pe iconostas între ușile liturgice: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfânta Treime". Biserica romano-catolică din Cernat are multe asemănări cu cea de la Țânțari, cu câteva deosebiri: scena "Cinei cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului", tabloul "Sfintei
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
romano-catolică din Cernat are multe asemănări cu cea de la Țânțari, cu câteva deosebiri: scena "Cinei cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului", tabloul "Sfintei Parachiva" cu "Adormirea Maicii Dmnului" și tabloul "Sfântului Nicolae" cu "Ioan Botezătorul". Construcția arhitecturală a iconostasului din Cernat este asemănătoare cu cel din Țânțari, cu diferența că scena cu "Cina cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului." La Biserica din Câmpulung Muscel care are hramul Sfântului Nicolae și Buna Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
diferența că scena cu "Cina cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului." La Biserica din Câmpulung Muscel care are hramul Sfântului Nicolae și Buna Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o generoasă galerie de picturi murale realizate de Mișu Popp, iconostasul este cel care domină prin mărime și realizare artistică nu numai întreaga pictură a bisericii ci și toate iconostasele pictate în întreaga sa carieră. Icoanele sunt pline de expresivitate plastică ce reiese chiar și din ornamentarea rafinată a încadrărilor realizate
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
are hramul Sfântului Nicolae și Buna Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o generoasă galerie de picturi murale realizate de Mișu Popp, iconostasul este cel care domină prin mărime și realizare artistică nu numai întreaga pictură a bisericii ci și toate iconostasele pictate în întreaga sa carieră. Icoanele sunt pline de expresivitate plastică ce reiese chiar și din ornamentarea rafinată a încadrărilor realizate cu elemente geometrice și vegetale poleite cu aur. Aceeași valoare artistică ar fi avut și iconostasul din Frăsinei, dacă
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
ci și toate iconostasele pictate în întreaga sa carieră. Icoanele sunt pline de expresivitate plastică ce reiese chiar și din ornamentarea rafinată a încadrărilor realizate cu elemente geometrice și vegetale poleite cu aur. Aceeași valoare artistică ar fi avut și iconostasul din Frăsinei, dacă nu ar fi fost repictat grosolan peste pictura lui Popp. Este de menționat că la biserica din Câmpulung există singurele iconostase pictate de Mișu Popp, unde apar atât prorocii cât și apostolii. Ca și la iconostasul de la
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
realizate cu elemente geometrice și vegetale poleite cu aur. Aceeași valoare artistică ar fi avut și iconostasul din Frăsinei, dacă nu ar fi fost repictat grosolan peste pictura lui Popp. Este de menționat că la biserica din Câmpulung există singurele iconostase pictate de Mișu Popp, unde apar atât prorocii cât și apostolii. Ca și la iconostasul de la Frăsinei, iconostasul din Muscel este modificat pentru a câștiga spațiu cu planuri decalate în armonică. Pe de altă parte, arhitectura bisericii din Câmpulung Muscel
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
și iconostasul din Frăsinei, dacă nu ar fi fost repictat grosolan peste pictura lui Popp. Este de menționat că la biserica din Câmpulung există singurele iconostase pictate de Mișu Popp, unde apar atât prorocii cât și apostolii. Ca și la iconostasul de la Frăsinei, iconostasul din Muscel este modificat pentru a câștiga spațiu cu planuri decalate în armonică. Pe de altă parte, arhitectura bisericii din Câmpulung Muscel este asemănătoare cu cea a bisericilor din Frăsânei și Târgu Jiu și concepția iconografică a
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Frăsinei, dacă nu ar fi fost repictat grosolan peste pictura lui Popp. Este de menționat că la biserica din Câmpulung există singurele iconostase pictate de Mișu Popp, unde apar atât prorocii cât și apostolii. Ca și la iconostasul de la Frăsinei, iconostasul din Muscel este modificat pentru a câștiga spațiu cu planuri decalate în armonică. Pe de altă parte, arhitectura bisericii din Câmpulung Muscel este asemănătoare cu cea a bisericilor din Frăsânei și Târgu Jiu și concepția iconografică a picturilor murale este
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Câmpulung Muscel este asemănătoare cu cea a bisericilor din Frăsânei și Târgu Jiu și concepția iconografică a picturilor murale este aproape identică. Prin tot ce a făcut Mișu Popp la Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung, atât prin realizarea icoanelor de pe iconostas cât și a picturilor murale de pe pereți, a reușit să creeze printr-o cromatică desăvârșită o armonie compozițională de excepție, armonie care evidențiază nu numai talentul pictorului, ci și o experiență de invidiat în crearea de programe iconografice complexe. La
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
ales a celui de firesc, pe care artistul l-a surprins inițial. Un lucru de menționat ar fi că pictorul și-a reluat autoportretul, adesea fără să mai privească în oglindă (asemenea copiilor autografe). Adesea de câte ori Mișu Popp a pictat iconostasul sau catapeteasma unei biserici sătești din Ardeal, a realizat portrete de țărani. Stilul în care a făcut portretele nu poate fi asimilat celui cu care Carol Popp de Szathmári sau Gheorghe Tattarescu l-au utilizat. Aceștia din urmă au fost
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
placă din marmură cu traducerea insripției. Biserica a avut de suferit de mai multe ori în decursul timpului, rămânând un timp chiar pustie. A fost restaurată în 1752 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților (1750-1789), dăruindu-se cu acest prilej iconostasul de la Biserica "Sf. Nicolae" din Rădăuți. Unele reparații au mai fost efectuate și în anul 1776 pe cheltuiala proistosului Gurie de la Mănăstirea Sucevița. În anul 1825 s-au efectuat ample lucrări de restaurare de către preotul paroh Ioan Grigorovici. În 1856
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
contrafort aflat pe axa altarului. Fațada este împărțită în două registre de un brâu format din cărămizi. În interior, biserica este compartimentată în trei încăperi: pridvor deschis, naos și altar. Din cauza faptului că biserica este foarte mică, pronaosul lipsește, iar iconostasul are numai ușile împărătești și ușa din partea de miazănoapte. În cimitirul mănăstirii se mai păstrează câteva pietre de mormânt vechi, scrise cu litere slavone. Printre mormintele vechi sunt cele ale următorilor:
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
1903, împreună cu Adolf Meschendörfer și Ernst Kühlbrandt, Societatea Prietenilor Artei. Tot acum, tabloul „"Țărănci din Țara Bârsei"” este achiziționat de către Muzeul Brukenthal din Sibiu. În 1904 publică articolul „"Arta noastră plastică"” (în ) și începe cu Octavian Smigelschi colaborarea la realizarea iconostasului și a picturii murale a catedralei ortodoxe din Sibiu. Athur Coulin se numără printre fondatorii „Asociației Sebastian Hann”. Călătorește la Viena (1905), München (1907) și Berlin (1908) unde câștigă premiul Fraknói și apoi se mută la Roma. O dată cu apariția revistei
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
18 și 19, precum bisericile de lemn din Bărbălani, Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, portal, funie mediană și elemente decorative de interes la pridvor, sub streșini și boltă, inscripții cu datări, și iconostas pictat. Împreună cu turnul-clopotniță de la intrare și cimitirul din jur, biserica se încadrează într-un ansamblu valoros, amplasat în mijlocul comunității. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Catagrafiile de la 1808 și 1824 vorbesc despre o veche biserică
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
deceniu mai devreme. De altfel numele așezării, Morărești, indică prezența unei importante familii de meșteri de mori, dulgheri cu cunoștințe tehnice avansate, care prin specializarea și priceperea lor puteau participa și la ridicarea de biserici. Biserica a fost înzestrată cu iconostas, odoare și mobilier încă de la ridicarea sa. Ușile diaconești sunt semnate de donatorii eventual zugravii lor „Pantelimon Zota” și „Constantin Zota”. Interiorul a fost completat cu o serie de icoane semnate de zugravul Dimitru din Schei între 1865-1866. Biserica a
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
placă din marmură cu traducerea inscripției. Biserică a avut de suferit de mai multe ori în decursul timpului, rămânând un timp chiar pustie. A fost restaurată în 1752 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților (1750-1789), dăruindu-se cu acest prilej iconostasul de la Biserica "Sf. Nicolae" din Rădăuți. Unele reparații au mai fost efectuate și în anul 1776 pe cheltuiala proistosului Gurie de la Mănăstirea Sucevița. După cum consemnează cronicarul Nicolae Costin, domnitorul Dragoș Vodă (1351-1353) a construit o biserică de lemn la Volovăț
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
impurități, a fost adus la nivel naosul cu pronaosul (înainte era mult mai înalt pronaosul decât naosul) fiind desființată despărțitura dintre ele, s-a construit o cameră pentru mărturisire lângă absida din dreapta, a fost refăcută instalația electrică, a fost înlocuit iconostasul cu unul nou din stejar și icoanele, s-au schimbat stranele în biserică și scaunul arhieresc în altar, precum și alte intervenții mai mici. Retârnosirea bisericii a avut loc la 22 iulie 2007, săvârșită de către P.S.Părinte Episcop vicar Vasile Someșanul
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Sârbeni, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 1778 și refăcută în 1849. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la pridvor și funia ce încinge biserica, precum și pictura iconostasului și a icoanelor vechi rămase în inventarul bisericii. Pisania din interior constituie un izvor documentar local ce ridică valoarea lăcașului. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
pridvorului sunt foarte asemănătorii cu cei de la biserica de lemn din Puranii de Sus, și au fost probabil adauși sau schimbați la 1848. Cel de al doilea hram a fost probabil adăugat la resfințirea bisericii. Lucrarea zugravilor se reduce la iconostas, câteva icoane, ușile împărătești, crucea cu moleniile de pe grinda tirant. Tot ei au vopsit bolțile interioare cu stele roșii pe fond alb, iar în câteva locuri au fost prinse în cuie icoane pictate pe pânză. Icoanele împărătești inițiale au fost
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
de pe grinda tirant. Tot ei au vopsit bolțile interioare cu stele roșii pe fond alb, iar în câteva locuri au fost prinse în cuie icoane pictate pe pânză. Icoanele împărătești inițiale au fost refolosite și integrate în noul ansamblu al iconostasului. În biserică se păstrează un epitaf pictat pe pânză, datat din 1856 aprilie 7. O altă lucrare de renovare a fost consemnată în anul 1911. Renunțarea la peretele interior din 1848 a condus inevitabil la deformări structurale în deceniile care
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
închis, tindă și naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care stă pisania, crucea și moleniile. Iconostasul este parțial zidit, cu icoanele vechi împărătești încastrate, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
pridvor închis, tindă și naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care a stat odată pisania. Iconostasul păstrează icoanele vechi împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
tindă și naos, despărțite de un perete, și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Peretele de nord al naosului este prelungit în dreptul altarului, atât cât să formeze un mic buzunar pentru proscomidie deschis în altar. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, în mod surprinzător, toate în formele originale. Structura originală
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]